Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile publice ale șefului Pentagonului alimentează o nouă controversă despre folosirea religiei în mesajul politic, după ce Pete Hegseth a citat la o reuniune din Pentagon un „verset biblic” care, în realitate, reproduce aproape integral un pasaj din filmul „Pulp Fiction”, potrivit Focus.
Hegseth, descris de publicație drept „ministrul american al războiului”, a rostit textul în cadrul unei „predici” ținute la Pentagon. Materialul citat de el include formulări despre „răzbunare” și „mânie”, încheiate cu „Amin”, dar introduce și un element care nu are legătură cu Biblia: „Sandy 1”.
Pasajul invocat provine „aproape cuvânt cu cuvânt” din filmul-cult „Pulp Fiction”, notează Focus, care trimite la un material separat despre filmul hollywoodian (Focus).
În versiunea rostită la Pentagon, Hegseth a adaptat textul și a înlocuit numele lui Dumnezeu cu „Sandy 1”, indicativul radio (numele de apel) al unui pilot implicat în operațiunea de salvare a unui pilot de F-15 doborât, potrivit aceleiași surse.
Criticii citați în articol văd episodul ca pe un semn al „instrumentalizării tot mai accentuate a religiei” de către administrația Trump. Focus mai precizează că doar o mică parte din pasajul rostit se regăsește, în mod real, în Biblie (publicația indică și un material separat despre un „mit” legat de Biblie: Focus).
Informația este atribuită de Focus publicației elvețiene „20 Minuten”, care ar fi relatat cazul invocând mai multe media americane; articolul nu detaliază însă care sunt aceste instituții media. Pentru context, Focus are și un material separat despre Hegseth (Focus).
Recomandate
SUA își mențin blocada asupra porturilor iraniene și cresc presiunea economică în timpul unui armistițiu, în paralel cu reechiparea și ajustarea dispozitivului militar american din Orientul Mijlociu, potrivit Stirile Pro TV , care citează CNN. Mesajul transmis de la vârful Pentagonului este că restricțiile vor rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar”, iar nerespectarea lor ar putea atrage inclusiv folosirea forței. În acest interval de „pauză” în lupte, forțele americane din regiune „se reînarmează”, se reechipează și își ajustează „tacticile, tehnicile și procedurile”, a declarat amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), care coordonează operațiunile americane în Orientul Mijlociu. Blocada porturilor și componenta economică Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a avertizat conducerea de la Teheran să „aleagă cu înțelepciune” și a spus că SUA vor menține blocajul asupra porturilor iraniene, în timp ce Departamentul Trezoreriei „maximizează presiunea economică”. În același context, Hegseth a amenințat că SUA ar putea viza infrastructura și obiectivele energetice dacă Iranul „alege greșit”. „Între timp şi atât timp cât va fi necesar, vom menţine acest blocaj de succes. Dar dacă Iranul alege greşit, atunci va avea parte de un blocaj şi de bombe care vor cădea asupra infrastructurii, energiei electrice şi energetice.” Semnal operațional: forțele rămân „în poziție” Președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, generalul Dan Caine, a spus că, pe durata acestei pauze, forțele SUA rămân „în poziție” și pregătite să reia lupte majore. Tot el a avertizat că SUA ar putea aborda nave sau ar putea folosi chiar forța împotriva celor care nu respectă blocada. Caine a precizat că 13 nave „s-au întors” până acum și că, până joi dimineață, SUA nu a fost nevoită să abordeze „nicio navă anume”. El a adăugat că armata americană va urmări navele din orice țară care ar putea oferi „sprijin material” Iranului în alte regiuni. Ce spune Pentagonul despre capacitatea Iranului și rolul Chinei Hegseth a susținut că Iranul „dezgroapă” rachete și lansatoare din instalațiile bombardate și că nu își poate reface capacitățile militare, invocând lipsa unei industrii de apărare capabile să înlocuiască echipamentele pierdute. În sprijinul acestei idei, materialul menționează că CNN a relatat anterior despre imagini din satelit care ar arăta utilaje săpând după lansatoare de rachete blocate sub pământ. În plus, Hegseth a respins informațiile potrivit cărora China ar intenționa să trimită arme în Iran, afirmând că SUA ar fi primit asigurări că acest lucru nu se va întâmpla și că subiectul ar fi fost discutat între Donald Trump și Xi Jinping . De ce contează Menținerea unei blocade asupra porturilor și „maximizarea presiunii economice” indică o strategie de constrângere care combină instrumente militare și financiare, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale ale Iranului și asupra riscului operațional pentru transportul maritim din regiune. În același timp, avertismentul că SUA ar putea aborda nave care nu respectă blocada ridică miza pentru operatorii care tranzitează zona și pentru statele care ar putea fi acuzate de „sprijin material” pentru Teheran. [...]
Parlamentul European cere controale mai dure pentru produsele vândute de Temu, Shein și AliExpress , pe fondul unui flux uriaș de colete din China și al investigațiilor deja deschise de Comisia Europeană , relatează Stirile Pro TV . Miza, din perspectiva reglementării, este stabilirea mai rapidă a responsabilității legale și obligarea platformelor să prevină și să elimine produsele neconforme înainte să ajungă la consumatori. Reprezentanții Temu au fost chemați la audieri în Parlamentul European pentru a explica situația produselor vândute în UE, „multe considerate nesigure”. Potrivit materialului, anual intră din China 4,6 miliarde de colete, adică aproape 10 pentru fiecare locuitor, ceea ce face controlul dificil la scara actuală. Anchete în derulare și presiune pe companiile europene Comisia Europeană are deja „mai multe anchete și proceduri” deschise în cazurile Temu, Shein și AliExpress, pe fondul investigațiilor care au indicat că multe produse nu respectă standardele europene. În același timp, acest tip de comerț pune presiune pe firmele și brandurile europene, care sunt obligate să respecte reguli descrise ca stricte și costisitoare. Europarlamentarii au vizitat recent China, inclusiv Shanghai, unde s-au întâlnit cu președintele Temu și cu reprezentanți ai autorității vamale și au vizitat un terminal de marfă cu 150 de angajați, într-un demers menit să înțeleagă mai bine cum funcționează fluxul logistic. „Suntem aici ca să le spunem că vrem mai puține pachete și vrem o mai bună conformitate a produselor. (…) Vrem mai multe transporturi en-gros, astfel încât să putem face controale mai bune”, a declarat europarlamentarul olandez Dirk Gotink. Ce promite Temu și de ce nu e suficient, deocamdată La audieri, un reprezentant Temu a confirmat că, în unele cazuri, informațiile prezentate online de comercianți nu corespund caracteristicilor produsului fizic. Compania spune că și-a extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare și că folosește teste similare „mystery shopping” (verificări făcute prin cumpărări anonime), menționând și o „adoptare timpurie” a Pașaportului Digital al Produsului (un set de informații digitale despre produs, folosit pentru trasabilitate și conformitate). „Ne-am extins parteneriatele cu furnizori acreditați de testare (…) Suntem în curs de lansare a unei adoptări timpurii a Pașaportului Digital al Produsului”, a spus Leonard Klenner, reprezentant Temu. Totuși, potrivit oficialilor europeni citați în material, acestea rămân, pentru moment, promisiuni: produsele periculoase „apar constant” pe platforme, iar vânzătorii sunt greu de identificat pentru a-și asuma răspunderea. Ce urmează: o lege nouă și taxe suplimentare pe colete Problema, potrivit corespondentului Știrile PRO TV, este că investigațiile pot dura „foarte mult, chiar ani”, în timp ce produsele considerate riscante continuă să ajungă pe piața europeană. Comisia Europeană spune că folosește deja instrumente digitale care „scanează internetul” pentru a depista produsele neconforme și că până la sfârșitul anului vrea să vină cu o nouă lege care: să stabilească mai clar cine răspunde juridic pentru produsele venite din afara UE; să oblige platformele să prevină, să detecteze și să elimine mai repede produsele ilegale. Pe partea de costuri, materialul notează și două măsuri fiscale/logistice: în România, de la începutul acestui an, există o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele non-UE cu valoarea sub 150 de euro; de la 1 iulie, la nivelul UE, se va percepe o taxă vamală de 3 euro (aprox. 15 lei) pentru articolele din coletele mici. În România, o singură firmă de curierat ar prelua lunar în jur de 10.000 de colete din Asia, însă numărul real ar fi mai mare, deoarece majoritatea ajung în țară din depozite europene, potrivit aceleiași surse. [...]
Donald Trump spune că Iranul ar fi acceptat să nu dețină arme nucleare pentru peste 20 de ani , o afirmație care, dacă s-ar confirma și s-ar transforma într-un acord, ar putea schimba cadrul de reglementare și control al programului nuclear iranian și ar influența direct riscurile geopolitice din regiune, cu efecte în lanț asupra piețelor energetice. Informațiile sunt prezentate de Digi24 , care citează BBC și Reuters. Trump a făcut declarațiile joi, discutând cu reporterii pe peluza Casei Albe, înaintea unei călătorii în Nevada și Arizona. El a spus că Teheranul ar fi de acord cu o perioadă „de peste 20 de ani” în care „nu vor deține arme nucleare”, susținând că există „o declarație foarte fermă”. „Avem o declarație foarte fermă, valabilă pentru o perioadă de peste 20 de ani, conform căreia aceștia nu vor deține arme nucleare.” Ce lipsește: reacția Iranului și dovezile invocate Potrivit BBC, Iranul nu a reacționat oficial la aceste afirmații. Totodată, Trump a vorbit „fără a prezenta dovezi”, conform relatării, despre faptul că Iranul ar fi acceptat să renunțe la uraniul îmbogățit despre care „se crede” că a fost îngropat după atacurile aeriene americano-israeliene de anul trecut. Ce urmează: armistițiul SUA–Iran și posibilitatea unui acord la Islamabad Trump a mai spus că ar putea prelungi armistițiul dintre SUA și Iran, care ar urma să expire săptămâna viitoare, dar a sugerat că s-ar putea să nu fie necesar. În același context, a indicat că, dacă se ajunge la un acord pentru încheierea războiului și acesta ar fi semnat la Islamabad, ar putea merge în capitala Pakistanului. În paralel, în a 48-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu , Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban , care ar urma să intre în vigoare marți la ora 17:00, ora Coastei de Est (miezul nopții în România), după discuții cu liderii celor două țări. [...]
Germania condiționează o eventuală misiune în Strâmtoarea Ormuz de armistițiu și mandat ONU , iar cancelarul Friedrich Merz vrea să discute la Paris și despre o posibilă participare a SUA, potrivit Agerpres . Inițiativa are miză directă pentru comerțul internațional, după ce Teheranul a închis pasajul maritim pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Merz urmează să participe vineri la o videoconferință a șefilor de stat organizată la Paris, coprezidată de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, dedicată unei „misiuni multilaterale și pur defensive” în strâmtoare. Cancelarul german a spus la Berlin că tema implicării forțelor armate americane va fi discutată în cadrul reuniunii, invocând „argumente bune” în favoarea acestei opțiuni. În același timp, președintele francez ar prefera implementarea inițiativei fără SUA, cu țări voluntare „non-beligerante”. Scopul misiunii ar fi să însoțească redeschiderea Strâmtorii Ormuz, „odată ce războiul va lua sfârșit”. Condițiile puse de Berlin: armistițiu, mandat și voturi interne Germania se declară „în principiu dispusă” să participe la securizarea căilor de trecere, însă Merz a enumerat condiții explicite: încheierea ostilităților și „un armistițiu cel puțin provizoriu”; un mandat „de preferință al Națiunilor Unite ”; aprobarea guvernului german și a Bundestagului. „Suntem global încă foarte departe”, a conchis cancelarul. Potrivit unei surse guvernamentale germane citate în material, o contribuție a Berlinului la o misiune internațională ar putea viza „deminarea” sau „recunoașterea maritimă la lungă distanță”. Context: Ormuz, închis de Teheran; armistițiu fragil și blocadă americană De la începutul războiului, declanșat de SUA și Israel, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept un pasaj maritim crucial pentru comerțul internațional. Deși un armistițiu „fragil” a intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, iar Washingtonul impune, de luni, o blocadă asupra navelor care provin sau se îndreaptă spre porturile iraniene. [...]
Rusia folosește un nou demers „memorial” pentru a-și susține linia politică în războiul din Ucraina , printr-o expoziție care reîncadrează relația cu Polonia și relativizează un loc simbol al crimelor sovietice, potrivit unei analize CNN . Inițiativa indică faptul că „rescrierea istoriei” rămâne o prioritate pentru Kremlin, în paralel cu presiunile geopolitice și economice generate de conflictele în curs. Expoziția, intitulată „10 secole de rusofobie poloneză”, a fost prezentată săptămâna trecută de Societatea Militar-Istorică Rusă, o structură sprijinită de stat, în regiunea Smolensk din vestul Rusiei. Conform comunicatului organizației, tema centrală este „ura elitelor statului polonez” față de Rusia și modul în care aceasta s-ar fi manifestat, inclusiv prin „sechestrarea de teritorii rusești” și „exterminarea” unor populații, folosind inclusiv termenul imperial „micii ruși” pentru ucraineni. De ce contează: locul ales și mesajul politic Elementul cu încărcătură majoră este amplasarea: expoziția se află pe terenul Memorialului Katyn , unde peste 20.000 de ofițeri polonezi, intelectuali și prizonieri de război au fost executați de poliția secretă sovietică în 1940. Smolensk este, totodată, locul unui alt episod traumatic pentru Polonia: prăbușirea avionului din 2010 în care au murit președintele Lech Kaczynski și alți oficiali de rang înalt, aflați în drum spre comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn. CNN notează că autoritățile sovietice au acoperit crima timp de decenii, atribuind-o naziștilor, iar deschiderea expoziției a avut loc cu doar câteva zile înaintea unei comemorări oficiale a victimelor. În acest context, demersul este prezentat ca o „ofensă” la adresa memoriei istorice și un pas înapoi față de recunoașterea, în anumite momente din trecut, a responsabilității regimului lui Iosif Stalin. Reacții și semnale interne: „simbolismul” ca instrument Kirill Martynov, redactor-șef al publicației independente Novaya Gazeta Europe, a calificat gestul drept „rușinos”, într-o postare pe X, amintind că URSS a participat la dezmembrarea Poloniei alături de Hitler și că a executat prizonieri polonezi în 1940, pentru ca apoi să nege implicarea. Konstantin Sonin, profesor la University of Chicago Harris School of Public Policy, a comparat această acțiune cu alte gesturi simbolice recente ale autorităților ruse, inclusiv acordarea unui titlu onorific unei brigăzi ruse acuzate de crime de război la Bucha, în Ucraina. În interpretarea sa, profanarea locurilor „sacre” ale memoriei colective ar fi un tipar asociat lui Vladimir Putin. Legătura directă cu războiul din Ucraina Organizatorii conectează explicit expoziția la prezent, susținând că acordă „atenție deosebită” „rusofobiei” din Polonia contemporană și acuzând autoritățile poloneze că demolează monumente sovietice și furnizează arme și muniții forțelor armate ucrainene. Președintele Societății Militar-Istorice Ruse este Vladimir Medinski , descris de CNN drept un promotor al viziunii lui Putin despre „măreția istorică” a Rusiei și, totodată, negociator în discuții privind încetarea războiului din Ucraina. În analiza publicației, conflictul din Ucraina este prezentat și ca o încercare de a „rescrie istoria”, prin efortul militar de a „stinge” statalitatea ucraineană — fără succes până acum. [...]
Polonia cere UE să deblocheze rapid împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina , după ce schimbarea de putere de la Budapesta ar elimina principalul veto politic care a ținut pe loc finanțarea, potrivit Kyiv Post . Miza este una bugetară și operațională: banii sunt considerați esențiali pentru acoperirea deficitului Ucrainei, menținerea serviciilor publice și nevoile de apărare în următorii doi ani. Ministrul polonez de finanțe Andrzej Domański a spus că împrumutul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) trebuie pus la dispoziția Kievului „cât mai curând posibil”, după ce alegătorii ungari l-au înlăturat pe Viktor Orbán , al cărui guvern a blocat fondurile. Într-un interviu la CNN din 14 aprilie, Domański a salutat rezultatul alegerilor și a apreciat că va fi mai ușoară cooperarea cu noul guvern de la Budapesta. „Trebuie să sprijinim Ucraina. Pur și simplu nu putem permite ca [președintele rus Vladimir] Putin să câștige acest război”, a declarat Domański. De ce contează: ieșirea Ungariei din blocaj poate accelera finanțarea Orbán a pierdut puterea după 16 ani, în urma alegerilor parlamentare de duminică, câștigate la scor de partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, care este așteptat să devină premier. Magyar a promis readucerea Ungariei „în mainstream-ul european” și anularea unor politici din era Orbán care au tensionat relațiile cu UE. În acest context, Magyar a declarat că guvernul său nu va bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro. Totuși, el a precizat, la o conferință de presă la Budapesta, că Ungaria își va menține opțiunea de a nu participa financiar la împrumut, dar va permite celorlalte state membre să meargă mai departe. Contextul blocajului: energie, veto-uri și disputa pe conducta Drujba Kyiv Post notează că Orbán a blocat împrumutul pe fondul unei dispute cu Kievul legate de suspendarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, infrastructură din era sovietică. Ucraina susține că aceasta a fost grav avariată de un atac rusesc la finalul lunii ianuarie și are nevoie de timp pentru reparații. Publicația mai arată că blocarea împrumutului s-a înscris într-un tipar mai larg de veto-uri folosite de Orbán pentru a întârzia ajutorul UE pentru Ucraina și pentru a se opune sancțiunilor energetice împotriva Moscovei. Ce urmează: tranziție politică dificilă, chiar și cu majoritate Domański a avertizat că noul guvern ungar ar putea avea dificultăți în a inversa politicile din era Orbán, făcând o paralelă cu Polonia, unde coaliția pro-UE instalată la finalul lui 2023 a întâmpinat blocaje din partea președinților aliniați fostului partid de guvernământ PiS. În Ungaria, Tisza a obținut o majoritate puternică în legislativul de 199 de locuri, ceea ce ar putea deschide calea pentru schimbări instituționale. Magyar a mai spus că, după preluarea mandatului în mai, guvernul său ar urma să suspende buletinele de știri ale televiziunii de stat, să adopte o nouă lege a presei și să asigure libertatea presei, pe fondul criticilor că media publică a funcționat ca instrument de propagandă în perioada Orbán. [...]
