Externe13 feb. 2026
UE caută să reducă dependențele externe în fața Chinei și SUA - competiția globală și șocurile geopolitice grăbesc agenda
Liderii UE au promis reforme rapide pentru relansarea economiei , dar rămân divizați în privința emiterii de datorie comună, potrivit Yahoo Finance , care preia o relatare AFP. Discuțiile au avut loc joi, la castelul Alden Biesen din estul Belgiei, pe fondul îngrijorărilor legate de competiția tot mai dură cu China și Statele Unite și de ritmul mai lent de creștere economică al Europei față de marile puteri. Miza este reducerea dependențelor UE față de țări din afara blocului, într-un context descris de lideri drept urgent, pe fondul șocurilor geopolitice și al intensificării competiției globale. Președintele Franței, Emmanuel Macron , a spus că este nevoie de acțiune imediată și de accelerare, deoarece Europa este „împinsă de competiția internațională”. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a afirmat că discuția a adus „o nouă energie” pentru construirea unei economii mai reziliente și a indicat că la următoarea reuniune a liderilor, în martie, ar urma să fie adoptate „măsuri concrete”. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut o integrare mai bună a pieței unice pentru a debloca capital privat, necesar companiilor europene pentru a se extinde. În pofida consensului asupra diagnosticului, diferențele dintre cele 27 de capitale rămân vizibile, în special pe tema datoriei comune. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , a reiterat că UE a recurs la împrumuturi comune doar în „situații excepționale” și că, în prezent, „trebuie să ne descurcăm cu banii pe care îi avem”. Macron, în schimb, a avertizat și că politicile climatice nu ar trebui sacrificate în numele relansării economice, numind o astfel de renunțare o „eroare strategică”, în contrast cu insistența lui Merz pentru reducerea birocrației europene în toate sectoarele. Inițiativa susținută de Franța de tip „ Cumpără european ” a rămas pe masă , deși este privită cu rezerve de state favorabile comerțului liber, precum Suedia și Țările de Jos. Costa a spus că există un acord larg pentru folosirea „preferinței europene” în sectoare strategice selectate, într-un mod proporțional și țintit. Comisia Europeană urmează să publice în februarie o propunere de reguli care ar cere guvernelor să prioritizeze bunurile fabricate în Europa în contractele publice, iar liderii ar urma să definească sectoarele vizate la summitul din martie. Pe fondul unei liste lungi de vulnerabilități, inclusiv dependența de China pentru pământuri rare esențiale industriei, UE mizează pe adâncirea pieței unice și pe reducerea barierelor pentru afaceri. Liderii i-au ascultat pe fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi , și pe fostul premier italian Enrico Letta, autorii unor rapoarte din 2024 care ghidează agenda europeană. Un oficial UE citat de AFP a spus că Draghi a pledat pentru reducerea barierelor, mobilizarea economiilor europenilor și o preferință „țintită” pentru companiile europene, dar și pentru „cooperare consolidată”, adică avansarea unor reforme de către statele care doresc, dacă nu există unanimitate. În paralel, UE promovează simplificarea regulilor pentru a reduce povara administrativă și încheierea de noi acorduri comerciale, însă ambele direcții se lovesc de obstacole: acordul cu Mercosur întâmpină opoziție puternică, iar modificările legislative sunt încetinite de procesul decizional european. Comisia ar urma să propună în martie și crearea unui nou cadru juridic pentru companii, în afara sistemelor naționale ale statelor membre, așa-numitul „al 28-lea regim”, menit să faciliteze operarea firmelor pe întreg teritoriul UE. Macron a avertizat că, dacă până în iunie nu există progrese în reformarea pieței unice, statele dispuse ar trebui să meargă mai departe fără restul. [...]
