Externe13 iul. 2026
Comisia Europeană reclasifică zootehnia drept „infrastructură critică” - strategia mizează pe stimulente și investiții estimate la 18 miliarde de euro
Comisia Europeană repoziționează zootehnia ca infrastructură critică , o schimbare de reglementare și de priorități care poate influența direct finanțarea, condiționalitățile de mediu și modul în care UE tratează un sector cu milioane de locuri de muncă, potrivit Antena 3 . Strategia oficială pentru sectorul zootehnic, prezentată la Strasbourg, folosește explicit limbaj de securitate: turmele ar susține „autonomia strategică”, producția de alimente ar însemna „pregătire”, iar pășunatul ar limita abandonul terenurilor, în special în estul Uniunii. În acest cadru, un sector responsabil pentru aproximativ două treimi din emisiile provenite din agricultura UE și care ocupă o treime din suprafața Uniunii nu mai este descris ca o problemă de gestionat, ci ca un activ de apărat. „Creșterea animalelor nu ține doar de agricultură. Ține de competitivitate, de securitatea alimentară (...) și de viitorul Europei.” De ce contează: de la obligații climatice la „securitate” și stimulente Schimbarea vine după ani în care, în dezbaterea publică europeană, reducerea efectivelor a fost discutată ca instrument pentru atingerea țintelor de mediu. Materialul amintește că, în Țările de Jos, decizii ale instanțelor pe poluarea cu azot au împins guvernul să ia în calcul cumpărarea fermelor, iar planurile inițiale vizau reducerea efectivelor cu până la o treime. În Irlanda, un document guvernamental ajuns în presă analiza sacrificarea a 200.000 de vaci pentru obiective climatice. În paralel, protestele fermierilor care au blocat capitale europene în 2024 și 2025 au slăbit susținerea politică pentru o parte din agenda agricolă a Pactului verde european, iar Comisia ar fi promis să înlocuiască obligațiile cu stimulente. Noua strategie aplică această direcție tocmai în sectorul considerat cel mai controversat: nu mai pune întrebarea dacă UE are „prea multe” animale, ci avertizează că „prea puține” pot deveni o amenințare. Miza economică: locuri de muncă, valoare adăugată și comerț Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen , a descris zootehnia drept „în continuare o poveste de succes”, susținând: șapte milioane de locuri de muncă; 400 de miliarde de euro anual; un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. În același timp, Hansen a spus că „povestea” este „în pericol”, pe fondul scăderii efectivelor, iar terenurile agricole abandonate – „în special la granița de est” – ar reprezenta o vulnerabilitate de securitate. Metanul: accent pe măsurare, nu pe ținte de reducere Un punct sensibil este metanul, descris ca reprezentând cea mai mare parte a emisiilor agricole provenite din zootehnie. Strategia nu propune o țintă de reducere, ci un sistem de măsurare: emisiile ar urma să fie calculate la nivelul fiecărei ferme, suficient de detaliat încât fermierii să poată fi recompensați dacă folosesc aditivi furajeri sau cresc bovine cu emisii mai mici. Documentul invocă și natura „biogenică” a metanului provenit de la animale (adică parte dintr-un ciclu natural al carbonului), idee susținută de reprezentanți ai industriei. Oficialii Comisiei, potrivit articolului, insistă că este vorba despre o măsurare mai precisă, nu despre „artificii contabile”. Organizațiile de mediu contestă însă această direcție. Peste 30 de organizații, inclusiv Greenpeace și Biroul European de Mediu, i-au trimis o scrisoare lui Hansen criticând metodele care „minimalizează” impactul zootehniei și invocând opinii științifice potrivit cărora metanul încălzește planeta la fel, indiferent de sursă. Investiții și condiționalități: 18 miliarde de euro invocate ca necesar Strategia pornește de la premisa că declinul sectorului poate fi oprit, iar impactul asupra mediului redus, prin stimulente și soluții tehnologice. Potrivit documentului citat, sectorul ar avea nevoie de investiții de 18 miliarde de euro, bani pe care nu îi poate strânge singur, iar noi obligații ar putea împinge spre colaps o industrie deja afectată de marje mici și îmbătrânirea forței de muncă. În același timp, strategia evită întrebarea dacă UE poate reduce emisiile din agricultură fără diminuarea numărului de animale. Articolul notează că propriii consilieri științifici ai Comisiei ar spune că nu, iar Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice a recomandat, în martie, inclusiv reducerea efectivelor, orientarea alimentației către produse vegetale, taxarea emisiilor agricole și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante — măsuri care nu apar în strategie. Pentru influențarea alimentației, Comisia ar miza pe achiziții publice, mese în școli și campanii de promovare pentru consumul de carne și lactate europene, nu pe reducerea consumului. „Nu impunem diete. Promovăm libertatea de alegere.” [...]
