Campania lui Viktor Orbán mută presiunea politică pe Ucraina și poate complica dosarele UE/NATO: cu puțin peste 24 de ore înainte de deschiderea urnelor, mesajele electorale din Ungaria au ajuns să semene cu un „referendum” împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit mediafax.ro. Miza depășește retorica de campanie: tema aderării Ucrainei la UE și NATO rămâne un subiect care poate bloca sau întârzia decizii europene ani la rând.

În materialele de campanie, Zelenski apare pe mii de panouri ca „marionetă a Bruxelles-ului”, apoi ca aliat al liderului opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza conduce în unele sondaje în fața Fidesz. Mesajul este împachetat într-o formulă deja testată în trecut împotriva lui George Soros, sub sloganul „Nu-l lăsați pe Zelenski să râdă la urmă”.

Cum este construită ținta politică și ce instrumente sunt folosite

În presa controlată de guvern, Ucraina este descrisă constant drept un stat corupt, devastat de război și asociat cu trafic de persoane, droguri și alte forme de criminalitate. Spre deosebire de campaniile anterioare ale Fidesz, care au vizat actori interni sau teme ideologice (Soros, „ideologia de gen”, Bruxelles-ul, migrația), ofensiva actuală are ca țintă, pentru prima dată, un stat suveran străin.

Escaladarea se vede și în conținutul distribuit de politicieni Fidesz și membri ai guvernului: sursa menționează videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, cu imagini de război (soldați ungari răniți, sicrie, scene de execuție), folosite pentru a amplifica mesajul de frică legat de implicarea Ungariei în conflict.

De ce contează pentru UE: aderarea Ucrainei rămâne un subiect „de lungă durată”

Tema este utilă electoral și pe termen lung, în logica Fidesz, deoarece parcursul Ucrainei către UE sau NATO poate rămâne mult timp în dezbaterea publică. Sprijinul pentru Ucraina și perspectiva aderării sunt prezentate ca profund polarizante în societatea ungară, iar un sondaj menționat de sursă (VOKS2025), bazat în principal pe voturi din zona proguvernamentală, a respins covârșitor posibilitatea aderării Ucrainei la UE.

Chiar și opoziția, prin partidul Tisza, are o poziție rezervată: în programul oficial, formațiunea susține că statele candidate trebuie să îndeplinească aceleași condiții, pe care Ucraina „nu le întrunește în prezent”. Manifestul partidului mai spune că Tisza nu ar sprijini o aderare accelerată și că, atunci când subiectul va deveni concret, în Ungaria ar urma să fie organizat un referendum cu caracter obligatoriu.

Context: virajul de discurs și precedentul din 2022

Analiza descrie o schimbare majoră a retoricii guvernului ungar în ultimii 16 ani, către un discurs mai favorabil Kremlinului și mai ostil Kievului, accelerat după invazia pe scară largă din februarie 2022. Atunci, mesajul oficial promovat a fost că Ungaria „este de partea păcii” într-un conflict între două state străine, iar opoziția a fost etichetată drept „pro-război”, cu acuzația că ar trimite trupe ungare în Ucraina dacă ar ajunge la putere.

Strategia a fost eficientă electoral în 2022, când Orbán a obținut din nou o majoritate de două treimi în Parlament, iar în discursul de victorie l-a menționat pe Zelenski printre adversari. În 2024, în perspectiva alegerilor europarlamentare și locale, retorica s-a întărit, iar în 2025 a intrat într-o etapă descrisă ca și mai agresivă, în care Ucraina a fost acuzată inclusiv pentru dificultăți economice și inflația provocată de război, dar și pentru presupuse încercări de influențare a politicii interne ungare.

În acest cadru, campania din 2026 mută din nou centrul de greutate pe Ucraina, ceea ce poate menține presiunea politică internă asupra oricărei decizii europene care implică sprijinul pentru Kiev sau pași concreți în procesul de aderare.