Știri
Știri din categoria Externe
Campania lui Viktor Orbán mută presiunea politică pe Ucraina și poate complica dosarele UE/NATO: cu puțin peste 24 de ore înainte de deschiderea urnelor, mesajele electorale din Ungaria au ajuns să semene cu un „referendum” împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit mediafax.ro. Miza depășește retorica de campanie: tema aderării Ucrainei la UE și NATO rămâne un subiect care poate bloca sau întârzia decizii europene ani la rând.
În materialele de campanie, Zelenski apare pe mii de panouri ca „marionetă a Bruxelles-ului”, apoi ca aliat al liderului opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza conduce în unele sondaje în fața Fidesz. Mesajul este împachetat într-o formulă deja testată în trecut împotriva lui George Soros, sub sloganul „Nu-l lăsați pe Zelenski să râdă la urmă”.
În presa controlată de guvern, Ucraina este descrisă constant drept un stat corupt, devastat de război și asociat cu trafic de persoane, droguri și alte forme de criminalitate. Spre deosebire de campaniile anterioare ale Fidesz, care au vizat actori interni sau teme ideologice (Soros, „ideologia de gen”, Bruxelles-ul, migrația), ofensiva actuală are ca țintă, pentru prima dată, un stat suveran străin.
Escaladarea se vede și în conținutul distribuit de politicieni Fidesz și membri ai guvernului: sursa menționează videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, cu imagini de război (soldați ungari răniți, sicrie, scene de execuție), folosite pentru a amplifica mesajul de frică legat de implicarea Ungariei în conflict.
Tema este utilă electoral și pe termen lung, în logica Fidesz, deoarece parcursul Ucrainei către UE sau NATO poate rămâne mult timp în dezbaterea publică. Sprijinul pentru Ucraina și perspectiva aderării sunt prezentate ca profund polarizante în societatea ungară, iar un sondaj menționat de sursă (VOKS2025), bazat în principal pe voturi din zona proguvernamentală, a respins covârșitor posibilitatea aderării Ucrainei la UE.
Chiar și opoziția, prin partidul Tisza, are o poziție rezervată: în programul oficial, formațiunea susține că statele candidate trebuie să îndeplinească aceleași condiții, pe care Ucraina „nu le întrunește în prezent”. Manifestul partidului mai spune că Tisza nu ar sprijini o aderare accelerată și că, atunci când subiectul va deveni concret, în Ungaria ar urma să fie organizat un referendum cu caracter obligatoriu.
Analiza descrie o schimbare majoră a retoricii guvernului ungar în ultimii 16 ani, către un discurs mai favorabil Kremlinului și mai ostil Kievului, accelerat după invazia pe scară largă din februarie 2022. Atunci, mesajul oficial promovat a fost că Ungaria „este de partea păcii” într-un conflict între două state străine, iar opoziția a fost etichetată drept „pro-război”, cu acuzația că ar trimite trupe ungare în Ucraina dacă ar ajunge la putere.
Strategia a fost eficientă electoral în 2022, când Orbán a obținut din nou o majoritate de două treimi în Parlament, iar în discursul de victorie l-a menționat pe Zelenski printre adversari. În 2024, în perspectiva alegerilor europarlamentare și locale, retorica s-a întărit, iar în 2025 a intrat într-o etapă descrisă ca și mai agresivă, în care Ucraina a fost acuzată inclusiv pentru dificultăți economice și inflația provocată de război, dar și pentru presupuse încercări de influențare a politicii interne ungare.
În acest cadru, campania din 2026 mută din nou centrul de greutate pe Ucraina, ceea ce poate menține presiunea politică internă asupra oricărei decizii europene care implică sprijinul pentru Kiev sau pași concreți în procesul de aderare.
Recomandate
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc. Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”. În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații. Presiune pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului. „Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.” Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia. Mesajul Kievului: cooperare strânsă cu Bucureștiul Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone. Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora. „Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.” Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc. [...]
Polonia riscă să-și tensioneze sprijinul politic pentru Ucraina după ce președintele Karol Nawrocki a anunțat, potrivit HotNews , că vrea să-i retragă lui Volodimir Zelenski „ Ordinul Vulturului Alb ”, cea mai înaltă distincție a Poloniei, pe fondul unei controverse istorice reaprinse de un decret semnat la Kiev. Nawrocki spune că reacția vine după ce Zelenski a acordat Centrului de Operațiuni Speciale „Nord” al Forțelor Armate ale Ucrainei numele onorific „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) – percepută diferit în cele două țări: simbol al luptei pentru independență pentru o parte a societății ucrainene, dar asociată în Polonia cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ce urmează procedural cu decorația Președintele polonez a declarat că va propune discutarea revocării distincției la următoarea ședință a organismului care supraveghează ordinul, programată pe 8 iunie. Totuși, el a precizat că decizia finală îi aparține, potrivit Agenției de Presă Poloneze (PAP), citată în articol. Nawrocki a susținut că, „din punct de vedere al mentalității”, Ucraina nu ar fi „pregătită să facă parte din familia europeană” dacă „glorifică” persoane pe care le consideră responsabile de crime împotriva polonezilor. De ce a stârnit decretul reacții la Varșovia Zelenski a justificat acordarea numelui onorific prin nevoia de „restabilire a tradițiilor istorice ale armatei naționale” și prin „îndeplinirea exemplară” a misiunilor în apărarea integrității teritoriale și a independenței Ucrainei. În Polonia, decizia a reaprins o dispută recurentă în relația bilaterală. Publicația poloneză Rzeczpospolita, citată de HotNews, indică faptul că între 1943 și 1945 ar fi murit aproximativ 100.000 de polonezi în Volînia și Galiția de Est, în contextul crimelor atribuite ucrainenilor. Onet notează, la rândul său, că un vârf al masacrelor a fost în iulie 1943 și leagă autorii de OUN-B (facțiunea Bandera) și de UPA. Guvernul polonez critică, dar încearcă să limiteze escaladarea Ministerul polonez de Externe a transmis că privește decizia lui Zelenski „într-o lumină categoric negativă” și că discută subiectul cu partenerii ucraineni. Purtătorul de cuvânt al MAE, Maciej Wewiór, a avertizat că denumirea unității „rănește memoria victimelor”, dăunează dialogului polono-ucrainean și „poate fi exploatată de propaganda rusă”. Postul de radio RMF relatează că viceministrul de externe Marcin Bosacki a înaintat un protest oficial ambasadorului ucrainean Vasil Bodnar și a avertizat că decizia poate îndepărta o parte a opiniei publice poloneze. În același timp, ministrul polonez de interne Marcin Kierwiński a spus că Zelenski a luat „o decizie greșită”, dar a cerut să nu existe „reacții isterice”, insistând că prioritatea rămâne înfrângerea „imperialismului rus”. Donald Tusk a încercat să calmeze tensiunile, avertizând că Rusia este singurul beneficiar al unui conflict polono-ucrainean și cerând ambelor părți să depășească „emoțiile istorice”, deși a recunoscut că decizia lui Zelenski „încalcă sensibilitatea” poloneză. Presiune internă: opoziția și Lech Wałęsa reacționează Controversa a fost preluată rapid în politica internă poloneză. Przemysław Czarnek, vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS), a numit gestul lui Zelenski „rușinos” și „o dovadă de ingratitudine extremă” față de Polonia, unul dintre susținătorii importanți ai Ucrainei după invazia Rusiei. Fostul președinte Lech Wałęsa, cunoscut ca susținător al Ucrainei, a anunțat că nu va mai purta insigna cu steagul ucrainean pe care o afișa constant în aparițiile publice. Miza: sprijinul public și coeziunea politică în regiune Dincolo de simbolistica decorației, disputa riscă să erodeze sprijinul public din Polonia pentru Ucraina și să complice cooperarea politică într-un moment în care liderii de la Varșovia avertizează explicit că tensiunile bilaterale pot fi folosite de propaganda rusă. Decizia privind retragerea ordinului ar urma să fie discutată în jurul datei de 8 iunie, însă hotărârea finală rămâne la președintele Poloniei, conform informațiilor din articol. [...]
Poliția ungară spune că nu are temei să interzică Budapest Pride 2026 , o decizie cu miză de reglementare după ce Curtea de Justiție a UE a stabilit recent că legislația folosită pentru a bloca astfel de marșuri a încălcat dreptul european, potrivit G4Media . Marșul Budapest Pride, dedicat drepturilor comunității LGBT+, este programat pentru 27 iunie la Budapesta. Poliția a transmis agenției AFP că, în procedura de declarare a evenimentului și în consultările cu organizatorii, „nu a apărut niciun motiv pentru a interzice evenimentul”. Organizatorii au notificat oficial autoritățile miercuri, conform aceleiași relatări. Context: schimbare politică la vârf, dar fără angajamente explicite În aprilie, Peter Magyar , descris ca un conservator pro-european, a pus capăt guvernării de 16 ani a lui Viktor Orban. El și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru egalitate și libertatea de întrunire, iar în seara victoriei electorale a spus că Ungaria a ales să fie o țară în care „nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit”. Totuși, în acest moment, Magyar nu a luat o poziție explicită în favoarea marșului Pride și nici nu s-a angajat să anuleze legile adoptate sub Orban care au restricționat drepturile persoanelor LGBT+, potrivit informațiilor citate. Măsuri pentru contramanifestații și precedentul din 2025 Poliția a mai anunțat că a impus măsuri „prescriptive și restrictive” pentru trei contramanifestații, care vor trebui să stea la distanță de marșul Pride. În martie 2025, peste 200.000 de persoane au participat la Budapest Pride, în pofida interdicției de atunci, participare considerată un act de rezistență față de restrângerea drepturilor LGBT+ promovată de fostul premier Viktor Orban. De ce contează: presiune juridică europeană asupra legislației interne Luna trecută, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legislația adoptată în 2021 și modificată în 2025 pentru a interzice marșurile Pride „a încălcat legislația UE” prin „stigmatizarea și marginalizarea” persoanelor LGBT+. În acest context, poziția poliției — că nu există motive de interzicere — indică o aplicare mai prudentă a cadrului intern, sub presiunea deciziei instanței europene. [...]
