Știri
Știri din categoria Externe
Polonia riscă să-și tensioneze sprijinul politic pentru Ucraina după ce președintele Karol Nawrocki a anunțat, potrivit HotNews, că vrea să-i retragă lui Volodimir Zelenski „Ordinul Vulturului Alb”, cea mai înaltă distincție a Poloniei, pe fondul unei controverse istorice reaprinse de un decret semnat la Kiev.
Nawrocki spune că reacția vine după ce Zelenski a acordat Centrului de Operațiuni Speciale „Nord” al Forțelor Armate ale Ucrainei numele onorific „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) – percepută diferit în cele două țări: simbol al luptei pentru independență pentru o parte a societății ucrainene, dar asociată în Polonia cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Președintele polonez a declarat că va propune discutarea revocării distincției la următoarea ședință a organismului care supraveghează ordinul, programată pe 8 iunie. Totuși, el a precizat că decizia finală îi aparține, potrivit Agenției de Presă Poloneze (PAP), citată în articol.
Nawrocki a susținut că, „din punct de vedere al mentalității”, Ucraina nu ar fi „pregătită să facă parte din familia europeană” dacă „glorifică” persoane pe care le consideră responsabile de crime împotriva polonezilor.
Zelenski a justificat acordarea numelui onorific prin nevoia de „restabilire a tradițiilor istorice ale armatei naționale” și prin „îndeplinirea exemplară” a misiunilor în apărarea integrității teritoriale și a independenței Ucrainei.
În Polonia, decizia a reaprins o dispută recurentă în relația bilaterală. Publicația poloneză Rzeczpospolita, citată de HotNews, indică faptul că între 1943 și 1945 ar fi murit aproximativ 100.000 de polonezi în Volînia și Galiția de Est, în contextul crimelor atribuite ucrainenilor. Onet notează, la rândul său, că un vârf al masacrelor a fost în iulie 1943 și leagă autorii de OUN-B (facțiunea Bandera) și de UPA.
Ministerul polonez de Externe a transmis că privește decizia lui Zelenski „într-o lumină categoric negativă” și că discută subiectul cu partenerii ucraineni. Purtătorul de cuvânt al MAE, Maciej Wewiór, a avertizat că denumirea unității „rănește memoria victimelor”, dăunează dialogului polono-ucrainean și „poate fi exploatată de propaganda rusă”.
Postul de radio RMF relatează că viceministrul de externe Marcin Bosacki a înaintat un protest oficial ambasadorului ucrainean Vasil Bodnar și a avertizat că decizia poate îndepărta o parte a opiniei publice poloneze.
În același timp, ministrul polonez de interne Marcin Kierwiński a spus că Zelenski a luat „o decizie greșită”, dar a cerut să nu existe „reacții isterice”, insistând că prioritatea rămâne înfrângerea „imperialismului rus”.
Donald Tusk a încercat să calmeze tensiunile, avertizând că Rusia este singurul beneficiar al unui conflict polono-ucrainean și cerând ambelor părți să depășească „emoțiile istorice”, deși a recunoscut că decizia lui Zelenski „încalcă sensibilitatea” poloneză.
Controversa a fost preluată rapid în politica internă poloneză. Przemysław Czarnek, vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS), a numit gestul lui Zelenski „rușinos” și „o dovadă de ingratitudine extremă” față de Polonia, unul dintre susținătorii importanți ai Ucrainei după invazia Rusiei.
Fostul președinte Lech Wałęsa, cunoscut ca susținător al Ucrainei, a anunțat că nu va mai purta insigna cu steagul ucrainean pe care o afișa constant în aparițiile publice.
Dincolo de simbolistica decorației, disputa riscă să erodeze sprijinul public din Polonia pentru Ucraina și să complice cooperarea politică într-un moment în care liderii de la Varșovia avertizează explicit că tensiunile bilaterale pot fi folosite de propaganda rusă. Decizia privind retragerea ordinului ar urma să fie discutată în jurul datei de 8 iunie, însă hotărârea finală rămâne la președintele Poloniei, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Polonia a convocat ambasadorul Rusiei, ridicând miza diplomatică în disputa privind „atacurile hibride” atribuite Moscovei , după ce Germania a concluzionat că Rusia ar fi responsabilă pentru o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Mediafax . Convocarea a avut loc joi, la Ministerul polonez de Externe, iar Varșovia a transmis că urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, pe fondul acuzațiilor privind implicarea Moscovei în incidentul din Germania. Ce a declanșat reacția Varșoviei Decizia Poloniei vine la o zi după ce Ministerul de Externe polonez și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august. Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, pe baza investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. Conform datelor prezentate, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată. Context: „sabotaj” și consolidarea flancului estic Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a anunțat că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene. Rusia a respins acuzațiile formulate de Germania și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate. [...]
Ursula von der Leyen merge în Groenlanda pe 6–7 septembrie, iar UE pregătește semnarea unei declarații comune și inaugurarea unui proiect de conectivitate prin satelit , într-un demers care întărește poziționarea Bruxelles-ului în Arctica, pe fondul interesului strategic tot mai mare pentru regiune, potrivit Agerpres . Vizita are ca obiectiv „avansarea relațiilor dintre Groenlanda și UE” și discutarea unor teme legate de „importanța strategică în creștere a Arcticii”, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat în material. În discuții ar urma să fie abordate „principalele provocări și oportunități” pentru Groenlanda și regiunea arctică, precum și „inițiative concrete” pentru consolidarea cooperării bilaterale. Ce se întâmplă în cele două zile: satelit, declarație comună, întâlniri politice În program sunt incluse întâlniri cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Potrivit informațiilor transmise, agenda include: duminică, o vizită de pe o navă la calota de gheață a Groenlandei, împreună cu Nielsen și Frederiksen; luni, inaugurarea unui proiect modernizat de conectivitate prin satelit pentru Groenlanda, la instalațiile companiei locale de poștă și telecomunicații Tussass; semnarea unei declarații comune între UE și guvernele Groenlandei și Danemarcei privind aprofundarea relațiilor. Von der Leyen va fi însoțită de comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, și de consilierul special pentru relațiile UE–Arctica, Jyrki Katainen. De ce contează: Arctica intră în revizuirea de politică a UE, pe fond geopolitic tensionat Comisia Europeană amintește că UE „își revizuiește politica pentru Arctica” pentru a fi pregătită să răspundă evoluțiilor actuale și viitoare. În acest context, vizita are loc la un an și jumătate după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat intenția de a anexa Groenlanda, invocând motive de securitate națională și presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, într-o zonă descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care păstrează atribuții precum politica externă, apărarea și securitatea, iar insula nu face parte din Uniunea Europeană. În același registru arctic, materialul notează că vizita survine la o săptămână după ce Islanda a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE. [...]
Adunarea Generală a ONU a decis eliminarea treptată a proiecției Mercator , o schimbare cu potențial direct asupra manualelor școlare și a tehnologiilor de cartografiere folosite pe scară largă, potrivit News . Rezoluția recomandă trecerea la o proiecție care redă mai fidel suprafețele reale, în special dimensiunea Africii. Într-o sesiune la sediul ONU din New York, organizația a retras oficial proiecția Mercator (secolul al XVI-lea) în favoarea uneia bazate pe modelul „ Equal Earth ” (2018), considerat mai precis în reprezentarea dimensiunilor continentelor. Cum s-a votat și cine s-a poziționat împotrivă Rezoluția a fost adoptată cu 164 de voturi „pentru”. Statele Unite au votat împotrivă, reprezentantul american calificând demersul drept „superfluu”. Au existat șase abțineri: Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. De ce contează: efecte așteptate în educație și tehnologie, fără obligații legale Rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să folosească exclusiv noua proiecție și nici nu li se interzice utilizarea celei vechi. Totuși, potrivit materialului, se anticipează actualizări în programele școlare și în tehnologia de uz cotidian, având în vedere că proiecția Mercator este folosită pe scară largă în educație, tehnologie și guvernanță. Proiecția Mercator a fost creată în 1569 pentru navigație, dar distorsionează suprafețele: regiunile din apropierea Ecuatorului apar mai mici decât în realitate, iar cele de la latitudini înalte par mai mari. Un exemplu menționat este comparația vizuală dintre Africa și Groenlanda, deși Africa este de 14 ori mai mare. Cine a împins rezoluția și ce urmează Togo a condus campania în favoarea rezoluției în numele Uniunii Africane, argumentând că reprezentările cartografice disproporționate au avut efecte „cognitive, educaționale, culturale, geopolitice și socio-economice”, reducând dimensiunea percepută a Africii în „imaginația colectivă globală”. Ministrul de externe al Togo, Robert Dussey, a susținut înainte de vot că discuția este una științifică, invocând existența „dovezilor științifice”. Guvernul din Togo plănuiește, împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii de tehnologie precum Google Maps, un eveniment la Lomé în primul trimestru al anului viitor, pentru a discuta implementarea rezoluției. Franța, care s-a pronunțat în favoarea rezoluției, va folosi proiecția Eckert IV, apropiată de „Equal Earth”, conform articolului. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
