Știri
Știri din categoria Externe
Olanda vrea să deschidă în următoarele șase luni primele centre de detenție pentru migranți în afara UE, o mișcare care împinge politica europeană de migrație spre soluții de „externalizare” a returnărilor și a procesării cererilor de azil, potrivit Mediafax, care citează Politico.
Inițiativa este prezentată într-o scrisoare a guvernului olandez către parlamentul de la Haga, consultată de Politico. Planul vizează atât înființarea unor centre de „returnare” (pentru persoane cu azil respins), cât și procesarea cererilor de azil în afara Uniunii Europene.
Centrele ar urma să găzduiască migranți cărora li s-a respins azilul în statele UE, dar care „din diverse motive” nu se pot întoarce în țara de origine și nici nu pot rămâne într-o țară de tranzit.
„În întreaga Europă, oamenii cer soluții credibile și fezabile pentru a recâștiga controlul asupra migrației. Aceste soluții prind din ce în ce mai mult contur și s-a dovedit a fi viabile din punct de vedere juridic.”
Primele centre din afara UE ar urma să fie utilizate nu doar de Olanda, ci și de Grecia, Germania, Austria și Danemarca, conform aceleiași surse.
Deocamdată, locațiile nu au fost anunțate. Sunt în desfășurare discuții cu mai multe țări, fără alte detalii.
Centrele de returnare sunt descrise ca un element controversat într-o reformă majoră a migrației prezentată anul trecut de Comisia Europeană, pe fondul presiunii venite din partea guvernelor de dreapta din mai multe state membre.
Guvernul olandez le-a transmis parlamentarilor că nu vede obstacole juridice pentru înființarea unui centru de returnare și a unui centru extern de procesare a cererilor de azil, invocând o analiză juridică realizată de Clingendael (grup de experți).
În context, Mediafax amintește că astfel de practici există deja în alte jurisdicții: SUA au acorduri cu țări precum Costa Rica, Rwanda și Uganda, iar Australia a operat anterior tabere în Nauru și a trimis migranți și în Papua Noua Guinee. Totodată, din 2023, Italia are un acord cu Albania pentru centre de procesare a cererilor de azil ale migranților care solicită azil în Italia.
Separat, guvernele UE încearcă de ani de zile să revizuiască regulile privind migrația, proces îngreunat parțial de principiile Convenției Europene a Drepturilor Omului. Potrivit sursei, 46 de state membre ale Consiliului Europei au cerut pe 15 mai ca regulile să permită o politică de migrație „eficientă”.
Recomandate
Japonia a coborât pe locul 3 între creditorii globali, deși și-a dus activele externe nete la un record , pe fondul avansului mai rapid al Chinei și al menținerii Germaniei în frunte, potrivit Agerpres . Schimbarea contează pentru că indică o repoziționare a marilor economii în acumularea de surplusuri externe, într-un moment în care fluxurile comerciale și investiționale rămân decisive pentru echilibrele financiare globale. Datele Ministerului japonez de Finanțe arată că activele externe nete ale Japoniei au urcat la 561.800 miliarde yeni (3.500 miliarde dolari, aprox. 16.100 miliarde lei) la finalul lui 2025, un maxim istoric. Totuși, China a trecut pe locul al doilea, cu 636.300 miliarde yeni, după ce și-a majorat activele externe nete într-un ritm mai rapid. Germania a rămas cel mai mare creditor mondial și în 2025, cu 675.500 miliarde yeni, la un an după ce a detronat Japonia pentru prima dată în 34 de ani. De ce a pierdut Japonia poziții, în ciuda recordului Ministerul japonez de Finanțe explică diferența prin dinamica excedentelor de cont curent (indicator care reflectă, în linii mari, diferența dintre economisire și investiții, inclusiv balanța comercială). Potrivit instituției, pozițiile mai puternice ale Germaniei și Chinei sunt susținute de excedente mai mari, venite în principal din schimburile comerciale. În cazul Japoniei, creșterea mai lentă a poziției nete este pusă și pe seama majorării valorii activelor interne deținute de investitorii străini, pe fondul scumpirii acțiunilor japoneze, ceea ce a împins în sus pasivele. Investiții externe în creștere și pasive accelerate Datele arată că activele externe totale ale Japoniei au crescut cu 8,5% față de anul anterior, până la aproximativ 1.806.000 miliarde yeni, susținute de investițiile companiilor în străinătate, în special în SUA și Elveția. Ministerul indică drept sectoare care au atras investiții japoneze semnificative finanțele și asigurările, echipamentele de transport și metalele neferoase. În același timp, pasivele Japoniei au urcat cu 10,5%, la 1.244.000 miliarde yeni. În 2025, indicele Nikkei 225 a crescut cu 26% față de anul precedent, depășind 50.000 de puncte, evoluție care a contribuit la creșterea pasivelor prin majorarea valorii deținerilor străine pe piața locală. [...]
Ucraina cere ca fiecare stat NATO să aloce anual 0,25% din PIB pentru sprijin militar , dar inițiativa întâmpină opoziție din partea unor aliați, pe fondul presiunilor de creștere a cheltuielilor proprii de apărare, potrivit Libertatea . Miza pentru Kiev este instituționalizarea unui flux de finanțare previzibil, într-un moment în care bugetul Ucrainei rămâne dependent de ajutor extern pentru acoperirea deficitului și a costurilor războiului. Propunerea, lansată inițial de președintele Volodimir Zelenski și promovată ulterior de secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urma să finanțeze producția de arme destinate Ucrainei, prin contribuții ale membrilor alianței (cu excepția SUA). De ce se blochează planul: presiuni bugetare și priorități concurente Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Nariman Djelialov, a prezentat liniile strategice ale Kievului înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, de la Ankara, relatând că sprijinul financiar rămâne „marea bătălie” pentru Ucraina. În același timp, Mark Rutte a admis recent că inițiativa are șanse mici de a trece, din cauza rezistenței interne din unele state. Djelialov a argumentat că solicitarea ar fi limitată ca efort relativ, nu o cerere maximală: „Un mecanism în acest sens ar putea fi unul în care fiecare membru NATO să contribuie cu o parte din resursele sale financiare pentru a sprijini consolidarea capacităților de securitate ale Ucrainei. Nu spunem dați-ne 100%, ci doar o parte foarte mică.” Reticența unor aliați europeni este legată și de nevoia de a-și întări propriile apărări la standarde NATO, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca statele europene să își majoreze bugetele militare și să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. Ce mai urmărește Kievul la summitul NATO de la Ankara Pe lângă mecanismul de finanțare, Ucraina vizează la summit: reconfirmarea sprijinului politic al statelor membre; reconfirmarea parcursului de aderare; extinderea cooperării militare cu Turcia, inclusiv în zona producției de drone. Separat, Djelialov a reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru discuții directe cu Rusia la nivel de lideri și a indicat Turcia drept un posibil mediator, pe motiv că menține canale de comunicare cu ambele părți și a avut un rol logistic și diplomatic în negocieri anterioare. Cooperarea cu Turcia: producție de drone și transfer de tehnologie În plan bilateral, industria de apărare rămâne un punct central. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a transmis Turciei o propunere oficială pentru sectorul militar aerian, care include opțiuni de vânzare, producție comună sau transfer de tehnologie pentru drone ucrainene, precum și instruirea operatorilor turci de către specialiști ucraineni. Argumentul operațional invocat este că parteneriatul ar putea compensa dificultățile de producție din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii industriale: „Avem idei, vise, tehnologie și acestea funcționează, dar Turcia are capacitatea de producție. Acest proces este puțin lent pentru noi, deoarece rușii atacă în permanență… De aceea este dificil să producem anumite arme pentru noi, dar Turcia are această capacitate.” Pentru statele NATO, discuția despre un procent fix din PIB pentru Ucraina se conturează astfel ca un test de disciplină bugetară și de prioritizare: între finanțarea sprijinului extern și accelerarea propriilor programe de apărare, într-un context politic în care consensul devine mai greu de obținut. [...]
Marii industriași ruși cer acces la armament greu și rezerviști pentru paza fabricilor , pe fondul intensificării atacurilor cu drone care au produs pierderi semnificative, potrivit Digi24 . Solicitarea, formulată direct la Kremlin, indică o presiune tot mai mare asupra statului rus de a transfera o parte din efortul de securitate către companii, cu implicații economice și operaționale pentru sectoare critice. La o întâlnire cu Vladimir Putin , Alexander Șohin – șeful RSPP, cea mai mare asociație de afaceri din Rusia, care include în conducere miliardari din lista Forbes – a spus că întreprinderile mari au nevoie de „reglementare” pentru a-și putea proteja obiectivele și teritoriile unde operează. În esență, mediul de afaceri reclamă că instrumentele actuale sunt insuficiente în fața atacurilor cu drone. Ce cer companiile: armament mai puternic și personal pentru pază Șohin a cerut mecanisme care să permită dotarea cu armament „nu doar ușor de calibru 7,62”, ci și „de calibru mai mare”, alături de mijloace precum sisteme de război electronic și „instalații laser”, conform relatării. Pe lângă echipamente, companiile vor și stabilitate în alocarea personalului de pază: potrivit lui Șohin, mediul de afaceri ar dori ca întreprinderilor să le fie alocați rezerviști pe care o lege adoptată la finalul anului trecut permite să fie folosiți pentru paza obiectivelor. El s-a plâns că acești rezerviști sunt mutați frecvent între locații, ceea ce afectează continuitatea protecției. De ce contează economic: pierderi mari și extinderea riscului pe teritoriu Digi24 notează că, la sfârșitul anului trecut, doar companiile petroliere ar fi înregistrat pierderi de aproximativ 1 trilion de ruble din cauza atacurilor cu drone care au lovit zeci de rafinării. În primăvara lui 2026, „un sfert din teritoriul Rusiei” ajunsese în raza de acțiune a dronelor ucrainene, inclusiv orașe dincolo de Ural, precum Celiabinsk, Ekaterinburg și Perm. Pentru companii, mesajul este că riscul nu mai este localizat în proximitatea frontului, ci devine o problemă de continuitate operațională pentru active industriale și logistice pe arii largi. Context: schimbări la vârful apărării și măsuri sporite de securitate În același context al atacurilor cu drone, Putin l-a demis la începutul lunii mai pe comandantul Forțelor Aeriene și Spațiale ale Rusiei, structură care include apărarea antiaeriană și antirachetă, și l-a numit pe generalul-colonel Alexander Ceaiko în locul generalului Viktor Afzalov, potrivit informațiilor din articol. Separat, Digi24 menționează că Financial Times a relatat, pe baza unor surse, că Putin ar petrece mai mult timp în buncăre subterane, și-ar fi redus deplasările, iar apropiaților li s-ar interzice folosirea telefoanelor mobile și a dispozitivelor cu acces la internet. [...]
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
Qatarul respinge zvonul unui transfer de 12 miliarde de dolari către Iran, într-un moment în care banii blocați devin monedă de negociere în discuțiile Teheran–Washington , potrivit Digi24 . Doha spune că informațiile vehiculate în presă despre o „ofertă” financiară sunt false și ar urmări sabotarea eforturilor diplomatice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed Al-Ansari , a transmis pe platforma X că relatarea potrivit căreia Qatarul ar fi „oferit” 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) Iranului „nu este pur și simplu adevărată” și că ar fi răspândită de „părți” interesate să submineze dezescaladarea și stabilitatea regională. De ce contează: activele înghețate, în centrul negocierilor Miza economică invocată în spațiul public este legată de fonduri iraniene înghețate. Presa israeliană și alte surse apropiate unor țări precum Arabia Saudită au relatat că negociatorii iranieni ar cere deblocarea imediată a 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) din active înghețate aflate în Qatar, ca o condiție pentru avansarea discuțiilor cu SUA. Potrivit unor surse anonime citate de aceste instituții media, Teheranul ar solicita, mai larg, dezghețarea completă a activelor sale blocate în diferite părți ale lumii, pe fondul unor dezacorduri cu Washingtonul privind clauze ale unui posibil acord. Context: vizite la Doha și mesajul SUA despre calendar Informațiile au apărut la o zi după ce negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Qalibaf și ministrul de Externe Abbas Araqchi au mers în Qatar pentru discuții despre un acord de pace cu SUA, potrivit presei de stat iraniene. În Qatar s-a deplasat și guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, în contextul în care o parte din fondurile iraniene înghețate de SUA se află acolo și sunt revendicate de Teheran în negocieri. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă „într-o formă sau alta” și că negocierile continuă, dar soluționarea divergențelor din proiectul inițial ar putea dura încă „câteva zile”. Rubio a mai spus că marți ar urma să aibă loc discuții în Qatar, după un apel telefonic al președintelui Donald Trump din weekend cu mai mulți lideri regionali. [...]
Disputa de preț dintre SpaceX și Pentagon pentru Starlink a dus la scumpirea dronelor „Lucas” , după ce armata americană a folosit în războiul cu Iranul drone kamikaze controlate prin rețeaua de sateliți a companiei, potrivit Focus , care citează Reuters. În centrul discuției a fost tariful perceput pentru conectivitatea Starlink folosită la operarea dronelor. Conform Reuters, la doar câteva săptămâni după începerea atacurilor SUA asupra Iranului, conducerea SpaceX s-a întâlnit cu reprezentanți ai Departamentului Apărării al SUA (Pentagon), unde s-a negociat prețul serviciului. SpaceX a susținut că, deși armata ar fi plătit 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) pe terminal, nivelul real de servicii utilizat ar fi fost de 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), potrivit unor documente ale Pentagonului văzute de Reuters. Compania a argumentat că dronele „Lucas” au fost operate în condiții echivalente abonamentului „aeronautic” de 25.000 de dolari, în timp ce un serviciu mai ieftin, pentru utilizare terestră sau mobilitate, ar costa 5.000 de dolari pe lună. Pentagonul a contestat interpretarea, afirmând că abonamentul aeronautic se aplică avioanelor, nu dronelor controlate doar pe perioade scurte. În final, instituția ar fi acceptat să acopere costurile suplimentare, iar acest lucru a dus, potrivit Reuters, la dublarea prețului unei drone „Lucas”, care până atunci costa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). De ce contează: dependența Pentagonului de SpaceX crește Reuters mai notează că disputa de tarifare este doar un exemplu al tensiunilor dintre SpaceX, operatorul Starlink, și Pentagon. Pe lângă controlul dronelor „Lucas” (descrise ca fiind similare ca funcționare cu modelele iraniene de tip „Shahed”), ar exista și discuții despre furnizarea de conexiuni mobile la internet pentru populația din Iran, pe care SUA ar urmări să le stabilească în țară. În ansamblu, aceste fricțiuni scot în evidență, potrivit Reuters, o dependență tot mai mare a Pentagonului de SpaceX, ceea ce i-ar putea oferi lui Elon Musk o influență mai mare asupra politicilor de securitate națională ale SUA. [...]
