Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Nicușor Dan intră în discuțiile europene despre Strâmtoarea Ormuz, pe fondul efectelor asupra prețului combustibililor în România, participând vineri, 17 aprilie, la o reuniune inițiată de Emmanuel Macron și Keir Starmer, potrivit Ziarul Financiar. Miza întâlnirii este reluarea traficului maritim într-o zonă strategică pentru fluxurile globale de energie, cu impact direct asupra piețelor și, implicit, asupra costurilor resimțite de consumatori și companii.
Reuniunea este programată la ora 15:00 și este dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz. Discuțiile vizează „pașii pe care statele europene îi pot face” pentru redeschiderea rutei maritime, un coridor esențial pentru transportul petrolului și gazelor.
Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va participa prin videoconferință, alături de alți oficiali internaționali, în timp ce organizatorii vor fi singurii prezenți fizic la întâlnire.
Închiderea Strâmtorii Ormuz are „implicații grave” asupra piețelor energetice globale și asupra economiei mondiale, iar efectele sunt resimțite și în România, în special prin prețul combustibililor, conform mesajului transmis de președinte pe Facebook și citat în material.
„Alăturarea României la acest demers are loc pe fondul implicaţiilor grave pe care închiderea strâmtorii le are asupra pieţelor energetice globale, precum şi asupra economiei mondiale. Efectele sunt resimţite şi în România, în special în ceea ce priveşte preţul combustibililor.”
În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că România este pregătită să participe la eforturile internaționale care ar putea contribui la menținerea prețurilor „la un nivel suportabil pentru populație”, precizând totodată că țara „își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu” și lucrează cu partenerii pentru „dezescaladare”.
Materialul mai arată că, pe 20 martie, România s-a alăturat unei declarații semnate de mai multe state, între care Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda și Japonia, conform anunțului președintelui.
Ce urmează după reuniune nu este detaliat în sursă, însă tema explicită a discuțiilor este identificarea unor măsuri europene pentru reluarea traficului maritim în zonă, într-un context în care volatilitatea energetică se transmite rapid în costuri de transport și în prețurile la pompă.
Recomandate
Liderii europeni au condiționat pacea de menținerea activelor rusești blocate , o poziție care prelungește presiunea financiară asupra Moscovei și leagă explicit ridicarea sancțiunilor de despăgubirea Ucrainei, potrivit Libertatea . Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz s-au întâlnit la Londra cu Volodimir Zelenski pentru a discuta „o pace justă și durabilă” în războiul declanșat de Rusia. În declarația comună de după reuniune, cei patru au reafirmat sprijinul pentru Kiev și au susținut inițiativa lui Zelenski privind lansarea unui dialog direct între Ucraina și Rusia, cu implicarea partenerilor occidentali, menționând că „linia de contact actuală” ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor și că „frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”. Condiția cu impact financiar: activele rusești rămân blocate Una dintre cele cinci condiții prezentate la Londra vizează direct arhitectura de sancțiuni și activele rusești înghețate în Occident. Liderii au stabilit că acestea „vor rămâne blocate” până când Rusia își încetează „războiul de agresiune” și „va despăgubi Ucraina pentru daunele cauzate de război”. Prin această formulare, presiunea economică este legată de două praguri: oprirea războiului și asumarea unor compensații, ceea ce ridică miza negocierilor și complică perspectiva unei relaxări rapide a regimului de sancțiuni. Cele cinci principii pentru un acord de pace În declarația comună, Macron, Starmer, Merz și Zelenski au enumerat cinci principii care ar trebui să stea la baza oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia: Armistițiu imediat și complet , cu solicitarea ca președintele Vladimir Putin să accepte încetarea luptelor. Linia actuală a frontului ca punct de plecare pentru negocieri; frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță, iar Ucraina își păstrează dreptul de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele. Garanții de securitate pentru Ucraina , descrise ca „solide și obligatorii din punct de vedere juridic” după intrarea în vigoare a încetării focului, pe baza angajamentelor de la Berlin (decembrie 2025) și Paris (ianuarie 2026), inclusiv desfășurarea „Forței multinaționale – Ucraina”. Menținerea activelor rusești blocate până la încetarea războiului și despăgubirea Ucrainei. Protejarea intereselor de securitate ale Europei ; elementele negocierilor legate de UE și NATO ar necesita consimțământul UE și al statelor membre, respectiv al aliaților NATO. Context: condamnarea atacurilor și pregătirea următoarelor reuniuni Liderii au condamnat atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene și au menționat incursiuni ale dronelor rusești pe teritoriul NATO. Totodată, au discutat coordonarea sprijinului pentru Ucraina înaintea unor reuniuni internaționale viitoare, inclusiv summitul G7 de la Evian, reuniunea Coaliției Voinței și summitul NATO . În declarație este invocată și necesitatea creșterii presiunii asupra „economiei de război” a Rusiei, alături de consolidarea sprijinului militar pentru Kiev, inclusiv prin intensificarea producției de interceptori și dezvoltarea comună a unor capabilități de rachete antibalistice și de lovitură la adâncime, precum și prin cooperare industrială pe termen lung cu Ucraina. [...]
Atacurile Israelului asupra Iranului ridică riscul unei escaladări regionale , cu efecte imediate asupra operațiunilor de transport aerian și asupra securității în statele din Golf, potrivit news.ro . Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene asupra zonelor centrale și vestice ale Iranului, ca răspuns la tirurile de rachete lansate de Teheran. Televiziunea de stat iraniană a relatat că s-au auzit explozii în Isfahan, Karaj, Tabriz și Teheran, fără detalii imediate despre ținte sau pagube. Un martor din Teheran a spus că a auzit cel puțin o explozie puternică la vest de capitală. În plan operațional, Iranul a închis spațiul aerian din jurul Aeroportului Internațional Imam Khomeini din Teheran, principalul aeroport al țării, după atacul israelian. Oficialii iranieni nu au oferit informații despre țintele lovite sau despre eventuale pagube. Armata israeliană a transmis o declarație scurtă, susținând că Forțele Aeriene Israeliene au lovit „ținte militare” în vestul și centrul Iranului. Garda Revoluționară a afirmat că Israelul ar fi folosit rachete balistice lansate din aer, fără a furniza detalii suplimentare. Efecte în regiune: alerte în Arabia Saudită În paralel, Arabia Saudită a declanșat luni dimineață sirene de alertă antirachetă într-o zonă unde se află baza aeriană „Prințul Sultan ”, care găzduiește forțe americane, potrivit presei de stat saudite. Ulterior, autoritățile saudite au anunțat că pericolul de rachete a trecut, fără alte precizări. Context: blocaj diplomatic și tensiuni pe frontul libanez Pe fondul acestor evoluții, negocierile dintre Iran și Statele Unite privind un armistițiu „fragil” erau blocate de câteva zile, în contextul luptelor dintre Israel și Hezbollah. Israelul ocupă sudul Libanului și a avansat în zone pe care nu le mai controlase de aproximativ un sfert de secol, alimentând temeri privind extinderea campaniei militare. Duminică, Israelul a lovit din aer suburbiile din sudul Beirutului, iar Iranul a ripostat cu un atac asupra Israelului, evoluție care a precedat atacul de luni dimineață asupra Iranului. Poziția SUA: apel la reluarea negocierilor Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu la Fox News că își dorește ca Iranul să înceteze lansarea rachetelor și să revină la masa negocierilor. El a mai spus că atacurile Israelului din Liban, de duminică dimineață, nu au fost coordonate cu SUA. „Nu sunt mulțumit de acest lucru”. Un înalt oficial american, citat sub condiția anonimatului, a afirmat că Trump l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-l îndemna să nu riposteze imediat la atacul cu rachete al Iranului, adăugând că Trump a crezut că l-a convins pe Netanyahu să aștepte. [...]
Estimările care indică între 300.000 și 800.000 de dezertori din armata rusă ridică un risc operațional major pentru capacitatea de luptă a Moscovei , într-un moment în care războiul din Ucraina apasă tot mai vizibil și asupra societății din interiorul Rusiei, potrivit Adevărul , care relatează un interviu acordat de activistul rus Daniil Cebikin publicației Kyiv Post. Cebikin, activist politic rus refugiat la Erevan și urmărit de autoritățile ruse sub eticheta de „extremist și terorist”, susține că fenomenul dezertărilor a devenit „masiv” și „mocnit”, iar dinamica s-a schimbat față de 2022: dacă atunci mulți încercau să evite recrutarea, acum solicitările de ajutor vin direct de la militari aflați pe front care vor să iasă din sistem. De ce contează: presiune directă pe resursa umană a armatei În relatarea activistului, amploarea dezertărilor este alimentată de un amestec de factori care țin de funcționarea internă a armatei și de costurile războiului pentru individ. El indică: mortalitatea ridicată în rândul noilor sosiți pe front , care îi determină pe unii să aleagă fuga „în locul unei morți aproape sigure”; tratamentul aplicat de comandanți , care ar accelera demoralizarea; stimulente financiare erodate de inflație , în condițiile în care recruții ar fi atrași cu salarii mari pentru a semna contracte, dar „inflația galopantă” ar reduce efectul acestor beneficii. Pe acest fundal, Cebikin compară situația cu degradarea internă a armatei ruse din perioada Primului Război Mondial, argumentând că prăbușirea structurii militare „din interior” a fost un factor care a precedat revoluția din 1917. „Ei văd cum sunt tratați de comandanți și realizează că nu apără Rusia de NATO. Prăbușirea structurii militare din interior a fost cea care a declanșat revoluția din 1917.” Războiul, folosit ca pretext pentru control intern și cenzură Dincolo de front, Cebikin descrie o înăsprire a controlului statului în viața de zi cu zi, inclusiv în regiuni îndepărtate. Ca exemplu, el afirmă că la rafinăria din Omsk, unde lucrează „peste 15.000 de oameni”, angajaților li s-ar fi interzis să aducă la muncă dispozitive cu funcție GPS, ceea ce ar include telefoane inteligente și brățări de fitness. În plan digital, activistul susține că accesul la platforme precum Telegram, Instagram, X sau Facebook ar fi restricționat fără utilizarea unui VPN (rețea privată virtuală, folosită pentru ocolirea blocajelor), iar YouTube ar fi fost încetinit deliberat până la „128 kbps”, devenind practic inutilizabil. Context regional: Armenia și reacția Moscovei Interviul atinge și schimbarea de orientare a Armeniei după eșecul Moscovei de a proteja Erevanul în conflictul din Nagorno-Karabah, Cebikin afirmând că Armenia ar privi tot mai mult spre Uniunea Europeană. În acest context, el spune că oficiali ruși au amenințat Erevanul cu un „scenariu ucrainean”, ca reacție la distanțarea de Rusia. În ansamblu, mesajul central al activistului este că războiul nu mai rămâne o realitate „a frontului”, ci produce efecte în lanț: de la control intern și cenzură, până la o presiune operațională tot mai mare asupra armatei, reflectată în amploarea dezertărilor raportate ca estimări. [...]
Vizita lui Xi în Coreea de Nord poate întări axa anti-SUA și complica stabilitatea regională , într-un moment în care Phenianul își consolidează poziția militară și își revendică statutul nuclear, potrivit Reuters . Președintele chinez Xi Jinping a spus că relațiile dintre China și Coreea de Nord sunt la un „nou punct de plecare istoric”, într-un mesaj publicat luni de presa de stat nord-coreeană, la sosirea sa la Phenian pentru un summit rar cu liderul Kim Jong Un . Xi a afirmat că Beijingul își menține „neclintit” politica de dezvoltare a legăturilor cu Coreea de Nord și că cele două părți vor intensifica schimburile „în toate domeniile”. În același mesaj, Xi a legat cooperarea de o poziționare geopolitică explicită: „Trebuie să ne opunem hegemoniei, autoritarismului și tuturor încercărilor și conspirațiilor de a reînvia militarismul care pun în pericol securitatea și stabilitatea regională.” Ce urmează la summit și de ce contează pentru regiune Xi este așteptat să aibă discuții cu Kim în timpul vizitei de două zile, prima în șapte ani în Coreea de Nord și prima deplasare externă a liderului chinez din acest an. Reuters notează că vizita are loc într-un context în care economia nord-coreeană este întărită de creșterea comerțului și a legăturilor militare cu Rusia, ceea ce ar putea spori încrederea lui Kim în negocieri. Craig Singleton, de la Foundation for Defense of Democracies, a declarat pentru Reuters că summitul este un semnal că Beijingul continuă să vadă Phenianul drept un „activ strategic”. În același timp, el a spus că China și Coreea de Nord, alături de Rusia și Iran, au un interes comun în a diminua puterea SUA și a tensiona alianțele Washingtonului. Xi a mai afirmat că va lucra cu Coreea de Nord pentru a promova un „multilateralism” „echitabil și ordonat” și o „globalizare economică incluzivă”, susținând că pacea și stabilitatea regională pe termen lung sunt obiective comune. Semnale militare înainte de sosirea lui Xi Pe fondul pregătirilor pentru summit, Phenianul a încercat să-și proiecteze forța: cu o zi înainte de sosirea lui Xi, Coreea de Nord a prezentat planuri pentru un distrugător naval de 10.000 de tone și și-a reafirmat statutul de stat înarmat nuclear. Reuters citează o estimare a Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), potrivit căreia Coreea de Nord ar avea „aproximativ 60” de focoase nucleare, față de 50 cu un an înainte. Institutul estimează și că Phenianul își crește producția de material fisionabil peste un nivel suficient în prezent pentru „cel puțin 30” de focoase suplimentare. Context operațional: reluarea schimburilor și a transportului aerian După ce Phenianul a reluat traversările la granița cu China și a intensificat schimburile înghețate în pandemie, Air China a restabilit în martie zborurile între capitale, potrivit Reuters. Xi a sosit la Phenian însoțit de Peng Liyuan, Cai Qi și ministrul de externe Wang Yi. Dincolo de simbolistica primirii oficiale, miza imediată a vizitei este dacă Beijingul va reuși să apropie și mai mult Phenianul într-un moment în care Coreea de Nord își extinde opțiunile prin relația cu Rusia, iar tensiunile de securitate din regiune rămân ridicate. [...]
Explozia unei drone în raionul Orhei ridică din nou presiunea pe securitatea spațiului aerian al Republicii Moldova , într-un context în care autoritățile de la Chișinău au raportat repetat încălcări neautorizate de la începutul invaziei rusești în Ucraina , potrivit Mediafax . Incidentul nu s-a soldat cu victime, iar circumstanțele sunt investigate. Un aparat de zbor fără pilot, „posibil o dronă”, a explodat în noaptea de 7 spre 8 iunie, în extravilanul satului Lopatna, din raionul Orhei, relatează Ziarul de Gardă. Poliția din Orhei a fost alertată în jurul miezului nopții de un localnic care a anunțat că a observat un aparat de zbor necunoscut în afara localității, după care acesta a explodat. Ce au făcut autoritățile la fața locului Conform informațiilor transmise de autorități, la fața locului au intervenit grupa operativă, echipe specializate și serviciile de intervenție. Poliția a precizat că zona a fost izolată, securizată și monitorizată, iar în teren au ajuns și specialiștii Secției tehnico-explozive, împreună cu reprezentanți ai Direcției Situații Excepționale Orhei, pentru evaluarea riscurilor și cercetări. „Zona a fost izolată, securizată și monitorizată conform procedurilor.” În urma verificărilor preliminare, autoritățile au constatat că nu există persoane rănite. Cercetările au fost reluate luni dimineață, 8 iunie, iar instituțiile responsabile colaborează cu structurile naționale competente pentru a stabili toate circumstanțele. De ce contează: un nou semnal de vulnerabilitate operațională Incidentul este plasat de autorități în contextul în care, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, Republica Moldova a raportat de mai multe ori încălcări neautorizate ale spațiului aerian, atribuite dronelor rusești. În acest caz, sursa nu indică deocamdată originea aparatului și nici tipul exact al dronei, iar ancheta este în desfășurare. [...]
Nikol Pașinian revendică un nou mandat care ar putea accelera negocierile de pace cu Azerbaidjanul , după ce partidul său a fost creditat cu un avans consistent în rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare din Armenia, potrivit Digi24 . Pașinian a anunțat victoria luni dimineață, într-o conferință de presă organizată în primele ore ale zilei, după ce numărătoarea din „puțin peste o cincime” din secțiile de votare indica aproximativ 54% pentru partidul său, „ Contractul Civil ”. În același context, el a numit rezultatul o „victorie istorică”, relatează News.ro, care preia Reuters. Ce arată rezultatele preliminare și cât de solide sunt Comisia electorală din Armenia publicase, până la momentul declarației lui Pașinian, rezultate preliminare din aproximativ 21% dintre secțiile de votare. Pe baza acestor date, scorurile menționate sunt: „Contractul Civil”: 54,5% alianța pro-rusă „Armenia Puternică”: 21,9% Alianța Armenia: 8,7% partidul „Armenia Prosperă”: aprox. 5% Participarea la vot a fost de aproape 59% într-o țară cu circa 3 milioane de locuitori. Comisia Electorală Centrală urma să anunțe luni rezultatele preliminare oficiale. De ce contează: direcția externă și „mandatul” pentru pace Scrutinul de duminică a fost prezentat drept un test pentru strategia lui Pașinian de a aprofunda relațiile cu Occidentul și de a încheia un acord de pace cu Azerbaidjanul, după ani de conflict și instabilitate politică. Alegerile sunt primele generale organizate după înfrângerea militară severă a Armeniei în fața Azerbaidjanului în 2023. În plan intern, „Contractul Civil” — aflat la putere din 2018 — s-a confruntat cu trei formațiuni de opoziție descrise ca pro-ruse. Principalul rival menționat este Samvel Karapetyan, fondatorul alianței „Armenia Puternică”, care a făcut campanie pe o platformă pro-afaceri și cu promisiunea menținerii legăturilor strânse cu Rusia. Digi24 notează că un rezultat puternic pentru Pașinian i-ar putea da un mandat politic pentru finalizarea negocierilor de pace cu Azerbaidjanul și pentru normalizarea relațiilor cu Turcia, aliat-cheie al Azerbaidjanului. În acest moment, însă, concluziile depind de confirmarea rezultatelor oficiale, în condițiile în care numărătoarea era încă parțială. [...]
