Știri
Știri din categoria Externe
Liderii europeni au condiționat pacea de menținerea activelor rusești blocate, o poziție care prelungește presiunea financiară asupra Moscovei și leagă explicit ridicarea sancțiunilor de despăgubirea Ucrainei, potrivit Libertatea. Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz s-au întâlnit la Londra cu Volodimir Zelenski pentru a discuta „o pace justă și durabilă” în războiul declanșat de Rusia.
În declarația comună de după reuniune, cei patru au reafirmat sprijinul pentru Kiev și au susținut inițiativa lui Zelenski privind lansarea unui dialog direct între Ucraina și Rusia, cu implicarea partenerilor occidentali, menționând că „linia de contact actuală” ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor și că „frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”.
Una dintre cele cinci condiții prezentate la Londra vizează direct arhitectura de sancțiuni și activele rusești înghețate în Occident. Liderii au stabilit că acestea „vor rămâne blocate” până când Rusia își încetează „războiul de agresiune” și „va despăgubi Ucraina pentru daunele cauzate de război”.
Prin această formulare, presiunea economică este legată de două praguri: oprirea războiului și asumarea unor compensații, ceea ce ridică miza negocierilor și complică perspectiva unei relaxări rapide a regimului de sancțiuni.
În declarația comună, Macron, Starmer, Merz și Zelenski au enumerat cinci principii care ar trebui să stea la baza oricărui acord de pace între Ucraina și Rusia:
Liderii au condamnat atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene și au menționat incursiuni ale dronelor rusești pe teritoriul NATO. Totodată, au discutat coordonarea sprijinului pentru Ucraina înaintea unor reuniuni internaționale viitoare, inclusiv summitul G7 de la Evian, reuniunea Coaliției Voinței și summitul NATO.
În declarație este invocată și necesitatea creșterii presiunii asupra „economiei de război” a Rusiei, alături de consolidarea sprijinului militar pentru Kiev, inclusiv prin intensificarea producției de interceptori și dezvoltarea comună a unor capabilități de rachete antibalistice și de lovitură la adâncime, precum și prin cooperare industrială pe termen lung cu Ucraina.
Recomandate
Marea Britanie, Franța și Germania împing negocierile Ucraina–Rusia într-un format cu SUA și Europa la masă , într-o mișcare care ar putea influența direct arhitectura de securitate a regiunii și, implicit, riscurile geopolitice care apasă asupra economiilor europene, potrivit Mediafax . Poziția comună a fost exprimată duminică, la Londra, după o reuniune la reședința premierului britanic Keir Starmer , la care au participat președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mediafax notează că informațiile sunt transmise de Euronews . În declarația comună de la finalul întâlnirii, cei patru lideri au spus că susțin „un dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participarea activă a Statelor Unite și a Europei”, pe care îl consideră cea mai realistă cale către o încetare a focului și către negocieri mai ample privind viitorul conflictului. De ce contează: formatul negocierilor și rolul SUA Mesajul central al liderilor europeni este că o relansare a discuțiilor de pace ar trebui să includă explicit SUA și Europa, nu doar un canal bilateral Kiev–Moscova. În același timp, documentul semnat la Londra indică drept punct de plecare al negocierilor actuala linie a frontului și reiterează principiul că granițele internaționale nu pot fi modificate prin forță. Context: Zelenski a propus o întâlnire directă cu Putin, Kremlinul a respins Demersul vine după ce Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o invitație publică pentru o întâlnire față în față, într-o scrisoare deschisă publicată săptămâna trecută. Kremlinul a respins ideea, iar Putin a spus că nu vede utilitatea unei astfel de întâlniri înainte ca părțile să ajungă la un acord preliminar privind condițiile unui eventual tratat de pace. În paralel: discuții despre sprijin militar și apărare antiaeriană Pe lângă inițiativa diplomatică, liderii europeni au discutat sprijinul militar pentru Ucraina și au condamnat atacurile rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, inclusiv utilizarea repetată a rachetelor balistice Oreshnik, despre care Kievul afirmă că au provocat victime civile și distrugeri importante. Participanții au convenit asupra necesității: accelerării producției de interceptori pentru apărarea antiaeriană; dezvoltării unor capabilități comune de apărare împotriva rachetelor balistice. În acest context, Ucraina solicită de luni de zile muniții suplimentare și sisteme moderne de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii și centrelor urbane. Ce urmează Întâlnirea de la Londra sugerează că principalele puteri europene încearcă să mențină deschisă calea negocierilor, în timp ce continuă sprijinul militar pentru Kiev. Sursa nu oferă un calendar pentru eventuale discuții directe Ucraina–Rusia și nici detalii despre un format concret de negociere acceptat de Moscova. [...]
Coreea de Sud pregătește un nou proiect major de investiții, mizând pe un plus de venituri fiscale din boom-ul AI , iar președintele Lee Jae Myung spune că statul trebuie să folosească această „fereastră” pentru a schimba strategia de creștere, potrivit Reuters . Lee a declarat, la o conferință de presă care a marcat primul său an de mandat, că guvernul este hotărât să valorifice veniturile fiscale mai mari generate de sectorul cipurilor, pe fondul creșterii cererii globale alimentate de adoptarea inteligenței artificiale. El a spus că un proiect de investiții „la scară largă” va fi prezentat „în curând” publicului, fără să ofere detalii despre natura acestuia. De ce contează: un potențial „surplus” fiscal mult peste estimarea guvernului Miza este dimensiunea posibilului plus de încasări la buget. Samsung Securities estimează că Coreea de Sud ar putea obține anul acesta încă 70.000 miliarde won (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei) din venituri fiscale, semnificativ peste estimarea guvernului de 27.000 miliarde won din aprilie, pe fondul perspectivelor de profit ale companiilor din industria cipurilor și al efectelor în lanț în economie. Contextul imediat este creșterea puternică a profiturilor la Samsung Electronics și SK Hynix, care au raportat în primul trimestru avansuri până la niveluri record, pe fondul cererii pentru cipuri de memorie utilizate în aplicații AI. Presiune politică pentru „împărțirea” câștigurilor din boom-ul AI Creșterea masivă a profiturilor și bonusurile mari acordate angajaților din sector au alimentat o dezbatere internă despre cine beneficiază de pe urma boom-ului AI și cine rămâne în urmă. În acest context, ministrul muncii a cerut recent marilor companii de tehnologie să împartă „prada” profiturilor excepționale, iar Lee a reluat mesajul, afirmând că beneficiile succesului în afaceri ar trebui distribuite în societate. Separat, președintele a mai spus că vrea să facă din Coreea de Sud prima țară care integrează complet AI în toate industriile și că urmărește să poziționeze țara drept partener preferat pentru statele care caută autonomie în domeniul apărării. Ce urmează Elementul-cheie rămas neclar este conținutul proiectului de investiții anunțat: Lee nu a oferit detalii despre domenii, calendar sau dimensiune. În perioada următoare, atenția se va muta pe forma concretă a proiectului și pe modul în care guvernul intenționează să folosească eventualul surplus de venituri fiscale, într-un climat în care crește presiunea publică pentru o distribuție mai largă a câștigurilor generate de boom-ul AI. [...]
Cutremurul de 7,8 din sudul Filipinelor a declanșat o alertă de tsunami în Pacific , cu efecte operaționale imediate pentru autorități – de la avertizări pe mai multe coaste până la ordine de evacuare în zone expuse – potrivit Digi24 . Seismul a avut epicentrul în largul coastelor de sud ale Filipinelor și a fost urmat de o replică de 6,1, iar autoritățile au raportat cel puțin trei decese, conform informațiilor citate de publicație din AFP. Cutremurul s-a produs în apropierea insulei Mindanao, la ora 07:37, ora locală (duminică, 23:37 GMT). Alertă regională și măsuri de urgență Centrul de Alertă pentru Tsunami din Pacific (PTWC) , cu sediul în Hawaii, a avertizat că sunt posibile valuri de tsunami „în următoarele trei ore” de-a lungul coastelor din Filipine, Indonezia, Taiwan și până în Japonia. În paralel, autoritățile din regiune au început să activeze proceduri de protecție civilă, inclusiv evacuări în zone considerate vulnerabile, pe fondul riscului de valuri generate de seism. Context: o zonă cu risc seismic ridicat Filipinele sunt afectate frecvent de cutremure, arhipelagul fiind situat pe „Cercul de Foc” al Pacificului, o zonă cu activitate seismică și vulcanică intensă. În acest caz, pe lângă bilanțul uman, au fost raportate și pagube materiale, inclusiv prăbușiri de clădiri, potrivit informațiilor preluate de Digi24. [...]
Beijingul vrea să lege economic Xinjiang și Tibet de lanțurile globale , într-o mișcare care poate consolida atât exporturile Chinei, cât și capacitatea ei de a rezista sancțiunilor occidentale, potrivit Digi24 . Campania politică lansată de administrația lui Xi Jinping vizează investiții în energie, resurse, infrastructură și turism și ar urma să transforme o treime din teritoriul Chinei, o zonă descrisă ca fiind de 10 ori mai mare decât Marea Britanie și aproape egală cu suprafața Europei de Vest. Miza economică este dublă: conectarea regiunilor izolate din vest la centrele economice și demografice ale țării și integrarea lor în rutele comerciale către Europa, prin inițiativele „ Noul Drum al Mătăsii ” și „Noul Coridor Comercial Internațional Terestru-Maritim”. În analiza citată de Digi24, Financial Times notează că această integrare ar putea ajuta inclusiv armata chineză să întărească măsurile de securitate la granițele cu India, Rusia, Afganistan, Pakistan și alte zone din Asia Centrală. De ce contează pentru Europa: reducerea dependenței devine mai dificilă În logica Beijingului, dezvoltarea accelerată a vestului Chinei ar trebui să contracareze eforturile țărilor occidentale de a-și diversifica importurile și de a-și reduce dependența de China. Lizzie Lee, cercetătoare la Centrul pentru Analiza Chinei al Institutului de Politici ale Societăților din Asia, explică faptul că autoritățile chineze au schimbat chiar și modul în care descriu rolul acestor regiuni: de la „marea zonă din spate” la „marea linie a frontului”. Dacă strategia reușește, boicoturile și sancțiunile folosite de guvernele occidentale ca răspuns la represiunea din Xinjiang riscă să devină mai puțin eficiente, pe măsură ce regiunea capătă o pondere mai mare în lanțurile globale de aprovizionare. Investiții și turism: cifre mari, dar și controverse În Xinjiang, inițiativa este descrisă ca fiind în stadiul cel mai avansat, pe fondul sancțiunilor impuse de SUA pentru abuzuri împotriva uigurilor și a altor musulmani. Potrivit ONU, acțiunile din timpul campaniei de represiune – în urma căreia aproximativ 1 milion de uiguri au fost arestați – ar putea fi catalogate drept crime împotriva umanității. Guvernul chinez susține că măsurile fac parte dintr-o campanie de combatere a terorismului și extremismului și respinge acuzațiile privind reeducarea și munca forțată. Pe componenta economică, turismul este prezentat ca un motor major al transformării: 323 de milioane de turiști au vizitat anul trecut Xinjiang, față de 210 milioane înainte de pandemie; 70 de milioane de oameni au vizitat Tibetul, cu 30 de milioane mai mult decât în 2019; lanțuri hoteliere internaționale au deschis cel puțin 163 de hoteluri în Xinjiang; dintre acestea, 40 s-au deschis anul trecut, iar alte 52 sunt planificate sau în construcție. În paralel, aparatul de securitate care monitorizează minoritățile – inclusiv cei 12 milioane de uiguri menționați în material – rămâne activ, în ciuda expansiunii economice. Energie și infrastructură: proiecte gigant, riscuri regionale Un exemplu central este proiectul unei hidrocentrale pe râul Yarlung Tsangpo din Tibet, descris ca având o „amploare fără precedent” și o capacitate de producție de trei ori mai mare decât Barajul celor Trei Defilee, cea mai mare hidrocentrală din lume. Totodată, o linie de ultra-înaltă tensiune de 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) ar urma să lege proiectele din Tibet de Guangdong și Hong Kong, cu obiectivul de a transforma regiunea într-un „centru energetic regional major”, capabil să exporte energie verde în alte părți ale Chinei și în țări vecine din Asia de Sud-Est. Materialul atrage însă atenția că barajele uriașe pot amenința ecologia zonei și accesul la apă pentru comunitățile din aval, inclusiv din India, Myanmar și Bangladesh. Într-o comparație citată de Digi24, autorii Richard Ghiasy și Jagannath Panda (Institutul pentru Politici de Securitate și Dezvoltare din Stockholm) descriu abordarea drept transformarea Tibetului într-o „frontieră a resurselor”, mai degrabă un „depozit de bogății extractive și un avanpost strategic” decât o „comoară ecologică”. În ansamblu, planul Beijingului combină investiții masive și conectivitate comercială cu un control de securitate ridicat, iar efectul economic extern cel mai important este presiunea suplimentară asupra încercărilor Europei de a-și reduce dependența de importurile din China. [...]
Atacurile Israelului asupra Iranului ridică riscul unei escaladări regionale , cu efecte imediate asupra operațiunilor de transport aerian și asupra securității în statele din Golf, potrivit news.ro . Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene asupra zonelor centrale și vestice ale Iranului, ca răspuns la tirurile de rachete lansate de Teheran. Televiziunea de stat iraniană a relatat că s-au auzit explozii în Isfahan, Karaj, Tabriz și Teheran, fără detalii imediate despre ținte sau pagube. Un martor din Teheran a spus că a auzit cel puțin o explozie puternică la vest de capitală. În plan operațional, Iranul a închis spațiul aerian din jurul Aeroportului Internațional Imam Khomeini din Teheran, principalul aeroport al țării, după atacul israelian. Oficialii iranieni nu au oferit informații despre țintele lovite sau despre eventuale pagube. Armata israeliană a transmis o declarație scurtă, susținând că Forțele Aeriene Israeliene au lovit „ținte militare” în vestul și centrul Iranului. Garda Revoluționară a afirmat că Israelul ar fi folosit rachete balistice lansate din aer, fără a furniza detalii suplimentare. Efecte în regiune: alerte în Arabia Saudită În paralel, Arabia Saudită a declanșat luni dimineață sirene de alertă antirachetă într-o zonă unde se află baza aeriană „Prințul Sultan ”, care găzduiește forțe americane, potrivit presei de stat saudite. Ulterior, autoritățile saudite au anunțat că pericolul de rachete a trecut, fără alte precizări. Context: blocaj diplomatic și tensiuni pe frontul libanez Pe fondul acestor evoluții, negocierile dintre Iran și Statele Unite privind un armistițiu „fragil” erau blocate de câteva zile, în contextul luptelor dintre Israel și Hezbollah. Israelul ocupă sudul Libanului și a avansat în zone pe care nu le mai controlase de aproximativ un sfert de secol, alimentând temeri privind extinderea campaniei militare. Duminică, Israelul a lovit din aer suburbiile din sudul Beirutului, iar Iranul a ripostat cu un atac asupra Israelului, evoluție care a precedat atacul de luni dimineață asupra Iranului. Poziția SUA: apel la reluarea negocierilor Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu la Fox News că își dorește ca Iranul să înceteze lansarea rachetelor și să revină la masa negocierilor. El a mai spus că atacurile Israelului din Liban, de duminică dimineață, nu au fost coordonate cu SUA. „Nu sunt mulțumit de acest lucru”. Un înalt oficial american, citat sub condiția anonimatului, a afirmat că Trump l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-l îndemna să nu riposteze imediat la atacul cu rachete al Iranului, adăugând că Trump a crezut că l-a convins pe Netanyahu să aștepte. [...]
Estimările care indică între 300.000 și 800.000 de dezertori din armata rusă ridică un risc operațional major pentru capacitatea de luptă a Moscovei , într-un moment în care războiul din Ucraina apasă tot mai vizibil și asupra societății din interiorul Rusiei, potrivit Adevărul , care relatează un interviu acordat de activistul rus Daniil Cebikin publicației Kyiv Post. Cebikin, activist politic rus refugiat la Erevan și urmărit de autoritățile ruse sub eticheta de „extremist și terorist”, susține că fenomenul dezertărilor a devenit „masiv” și „mocnit”, iar dinamica s-a schimbat față de 2022: dacă atunci mulți încercau să evite recrutarea, acum solicitările de ajutor vin direct de la militari aflați pe front care vor să iasă din sistem. De ce contează: presiune directă pe resursa umană a armatei În relatarea activistului, amploarea dezertărilor este alimentată de un amestec de factori care țin de funcționarea internă a armatei și de costurile războiului pentru individ. El indică: mortalitatea ridicată în rândul noilor sosiți pe front , care îi determină pe unii să aleagă fuga „în locul unei morți aproape sigure”; tratamentul aplicat de comandanți , care ar accelera demoralizarea; stimulente financiare erodate de inflație , în condițiile în care recruții ar fi atrași cu salarii mari pentru a semna contracte, dar „inflația galopantă” ar reduce efectul acestor beneficii. Pe acest fundal, Cebikin compară situația cu degradarea internă a armatei ruse din perioada Primului Război Mondial, argumentând că prăbușirea structurii militare „din interior” a fost un factor care a precedat revoluția din 1917. „Ei văd cum sunt tratați de comandanți și realizează că nu apără Rusia de NATO. Prăbușirea structurii militare din interior a fost cea care a declanșat revoluția din 1917.” Războiul, folosit ca pretext pentru control intern și cenzură Dincolo de front, Cebikin descrie o înăsprire a controlului statului în viața de zi cu zi, inclusiv în regiuni îndepărtate. Ca exemplu, el afirmă că la rafinăria din Omsk, unde lucrează „peste 15.000 de oameni”, angajaților li s-ar fi interzis să aducă la muncă dispozitive cu funcție GPS, ceea ce ar include telefoane inteligente și brățări de fitness. În plan digital, activistul susține că accesul la platforme precum Telegram, Instagram, X sau Facebook ar fi restricționat fără utilizarea unui VPN (rețea privată virtuală, folosită pentru ocolirea blocajelor), iar YouTube ar fi fost încetinit deliberat până la „128 kbps”, devenind practic inutilizabil. Context regional: Armenia și reacția Moscovei Interviul atinge și schimbarea de orientare a Armeniei după eșecul Moscovei de a proteja Erevanul în conflictul din Nagorno-Karabah, Cebikin afirmând că Armenia ar privi tot mai mult spre Uniunea Europeană. În acest context, el spune că oficiali ruși au amenințat Erevanul cu un „scenariu ucrainean”, ca reacție la distanțarea de Rusia. În ansamblu, mesajul central al activistului este că războiul nu mai rămâne o realitate „a frontului”, ci produce efecte în lanț: de la control intern și cenzură, până la o presiune operațională tot mai mare asupra armatei, reflectată în amploarea dezertărilor raportate ca estimări. [...]
