Declarațiile lui Xi despre „reunificarea” cu Taiwanul cresc riscul geopolitic într-un moment cu miză regională, pe fondul intensificării activității militare chineze în jurul insulei și înaintea unor întâlniri și evenimente politice importante, potrivit Digi24, care citează Reuters.

Președintele Chinei a spus că „curentul istoriei nu poate fi oprit” și a cerut o „reunificare” pașnică, fără să facă referire la folosirea forței. În același timp, Taipeiul a respins ferm mesajul, reiterând că nu poate accepta principiul „o țară, două sisteme”, pe care îl consideră echivalent cu supunerea față de regimul autoritar al Partidului Comunist Chinez.

Mesaj politic: „misiune istorică” și condiția „unei singure Chine”

Xi Jinping a descris rezolvarea „problemei Taiwanului” drept o „misiune istorică de neclintit” a Partidului Comunist Chinez. Liderul de la Beijing a afirmat că „reunificarea completă a patriei trebuie să devină realitate” și că acest lucru „cu siguranță” se va întâmpla.

În discurs, Xi a reluat poziția Beijingului privind „principiul unei singure Chine” – ideea că ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan fac parte din aceeași țară – și a spus că China este dispusă să poarte discuții cu Taiwanul în acest cadru. Totodată, el a cerut ca „toți chinezii”, inclusiv cei din Taiwan, să se opună forțelor „separatiste” care susțin independența insulei.

Răspunsul Taiwanului: respingere și continuitate a retoricii

Consiliul pentru Afaceri Continentale din Taiwan a transmis că nici guvernul, nici populația nu pot accepta „o țară, două sisteme”. Purtătorul de cuvânt Liang Wen-chieh a spus că formularea lui Xi despre unificare „nu diferă prea mult de cea din trecut”.

În context politic intern, Digi24 notează că președintele Taiwanului, Lai Ching-te, și Partidul Democrat Progresist susțin identitatea distinctă a Taiwanului față de China, iar Lai afirmă că doar populația din Taiwan poate decide viitorul insulei. Beijingul îl consideră pe Lai „separatist” și a refuzat să poarte discuții cu el.

Presiune militară în teren: 29 de aeronave detectate în jurul insulei

Deși Xi nu a vorbit despre folosirea forței, China „nu a renunțat niciodată” la această opțiune, iar forțele armate chineze desfășoară zilnic operațiuni în jurul Taiwanului și își extind influența în Pacific, potrivit materialului.

Ministerul Apărării din Taiwan a anunțat că a detectat 29 de aeronave militare chineze – inclusiv avioane de vânătoare J-16 și drone – implicate într-o „patrulă comună de pregătire pentru luptă” în jurul insulei, împreună cu nave de război chineze, începând de joi.

De ce contează acum: APEC și alegeri locale în Taiwan

Discursul lui Xi a fost ținut la Beijing cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui Sun Yat-sen. Momentul este însă și unul sensibil: intervenția vine cu o săptămână înainte de summitul APEC din Shenzhen, unde Xi urmează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump, și cu puțin peste două săptămâni înainte de alegeri locale importante în Taiwan.

În acest cadru, combinația dintre mesajul politic de la vârful Beijingului și activitatea militară raportată de Taiwan menține ridicată tensiunea în Strâmtoarea Taiwan, cu potențial de a influența agenda diplomatică regională și calculele de securitate ale actorilor implicați.