Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu a cerut menținerea relației cu SUA, după ce administrația americană a transmis public critici la adresa Israelului, un semnal cu potențial de a complica coordonarea politică și de securitate dintre cei doi aliați, potrivit Al Jazeera.
Premierul israelian a insistat asupra „păstrării” relației cu Washingtonul, în contextul în care vicepreședintele SUA, JD Vance, criticase anterior Israelul pentru acțiunile sale în Liban.
În același timp, Vance a mustrat membri ai cabinetului israelian pentru criticile lor la adresa „înțelegerii lui Trump”, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acordului sau despre natura exactă a criticilor.
Mesajul lui Netanyahu indică o preocupare de a limita deteriorarea relației bilaterale într-un moment în care tensiunile politice sunt exprimate deschis, iar diferențele de poziție dintre Washington și Ierusalim devin mai vizibile în spațiul public.
Recomandate
Benjamin Netanyahu condiționează relația cu Washingtonul de prioritățile de securitate ale Israelului , refuzând să promită retragerea armatei din sudul Libanului , în pofida acordului Iran–SUA care prevede încetarea operațiunilor militare „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, potrivit Digi24 . Mesajul premierului israelian vine într-un moment în care administrația americană transmite public că sprijinul militar pentru Israel rămâne un instrument de influență. Netanyahu a cerut menținerea „relației vitale” cu Statele Unite după încheierea acordului dintre Iran și SUA, amintind că Washingtonul a fost „alături de Israel” în timpul războiului dintre Iran și Irak, relatează AFP, citată de Agerpres. În același timp, liderul israelian a insistat că „lupta nu s-a încheiat” și că urmează „alte provocări” care cer „o apărare fermă a intereselor de securitate” ale Israelului, concomitent cu păstrarea parteneriatului cu SUA. Israelul menține trupele în sudul Libanului, în pofida acordului Premierul a reafirmat că forțele israeliene vor rămâne în sudul Libanului și vor menține o „zonă de securitate”, cu obiectivul declarat de a restabili „securitatea și prosperitatea comunităților din nordul Israelului”, „atât timp cât nevoile de securitate o cer”. Potrivit aceleiași surse, Netanyahu nu a comentat direct acordul americano-iranian, respins anterior semnării de unii membri ai coaliției sale. Acordul include, între altele, „o încetare imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar în Israel a fost criticat dur, pe fondul evaluărilor unor analiști că ar oferi Iranului concesii fără să răspundă preocupărilor de securitate ale statului israelian. Replica Washingtonului: dependența de armament american, spusă explicit Vicepreședintele american JD Vance a răspuns criticilor venite din guvernul israelian la adresa președintelui Donald Trump, îndemnându-i pe israelieni să „deschidă ochii” și amintind dependența Israelului de sprijinul militar american. „În ultimele trei luni, două treimi din armele defensive care au protejat țara dumneavoastră au fost fabricate de americani și plătite de contribuabilii americani.” Tot în acest context, Trump îl criticase cu câteva ore înainte de anunțarea acordului pe Netanyahu pentru atacuri asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, despre care a spus că riscau să compromită negocierile. „Este un tip foarte dificil.” „Ar trebui să ne fie foarte recunoscător pentru că facem asta. Pentru că dacă Iranul ar avea o armă nucleară, Israelul nu ar rezista două ore.” Președintele SUA a lăudat însă, miercuri, „parteneriatul extraordinar” cu Netanyahu, descriind dezacordul legat de Liban drept o „dispută minoră”, potrivit relatării citate. [...]
SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării acordul cu SUA , avertizând că memorandumul de înțelegere ar fi „nul” dacă Israelul nu se retrage complet din sudul Libanului, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul ridică un risc de blocaj pentru următoarea etapă a discuțiilor Teheran–Washington, într-un moment în care armata israeliană transmite că își menține prezența în zona ocupată. Poziția a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei , care susține că „încheierea conflictului” nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și evacuarea tuturor teritoriilor libaneze ocupate. În interpretarea Teheranului, cât timp „ocupația” continuă, războiul nu poate fi considerat încheiat. „În acest caz, memorandumul de înțelegere ar fi considerat nul.” Condiționarea negocierilor cu SUA Bagaei a mai spus că a doua etapă a discuțiilor dintre Iran și SUA, menită să ducă la un acord definitiv, depinde de respectarea integrală a memorandumului. Pentru frontul libanez, condiția invocată este o „încetare totală a ostilităților și sfârșitul ocupației” israeliene. Israelul anunță că rămâne în sudul Libanului În paralel, armata israeliană a anunțat că rămâne pe teritoriul pe care îl ocupă în sudul Libanului, potrivit declarațiilor unui ofițer al Armatei de Apărare a Israelului (IDF), în pofida semnării memorandumului care include „garantarea integrității teritoriale a Libanului”. Același ofițer a afirmat că armata israeliană va ataca „amenințări” identificate și „dincolo” de perimetrul ocupat și a indicat că „se discută mai multe măsuri” în negocieri directe între Israel și Liban. Armata israeliană a publicat și o hartă a zonei ocupate, marcată de-a lungul frontierei sudice a Libanului, extinsă dincolo de râul Litani , până la nord de care populației i s-a ordonat să se mute. Agenția națională de presă libaneză (ANN) a informat, tot joi, despre o presupusă încălcare a acordului de către Israel, menționând un atac asupra unui vehicul în sudul țării, soldat cu moartea unei persoane, la câteva ore după intrarea în vigoare a memorandumului, conform relatărilor citate. [...]
Armata israeliană spune că își va continua operațiunile în sudul Libanului , invocând „amenințările”, în pofida acordului semnat de SUA și Iran care ar viza închiderea războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv pe frontul libanez, potrivit Agerpres , care citează AFP. Anunțul armatei israeliene vine joi, în contextul în care acordul SUA–Iran este prezentat ca având ca obiectiv punerea capăt conflictului regional, cu efecte și asupra Libanului. Din informațiile disponibile în material, poziția Israelului indică faptul că, cel puțin la acest moment, acordul nu se traduce automat într-o oprire a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului, armata motivând continuarea prin existența unor „amenințări”. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că detalii suplimentare despre natura operațiunilor sau calendarul lor nu pot fi verificate din textul accesibil. [...]
Volodimir Zelenski cere accelerarea aderării Ucrainei la UE ca garanție de securitate pentru Europa , într-un moment în care discuțiile de extindere rămân sensibile politic, iar Budapesta blochează formulări mai ambițioase în concluziile Consiliului European, potrivit Reuters . La summitul liderilor UE de la Bruxelles, Zelenski a spus că „viitorul Europei” este decis de apărarea Ucrainei și că cea mai bună garanție pentru securitatea blocului ar fi acordarea unei căi accelerate de aderare pentru Kiev. În fragmente din discursul său publicate pe X, președintele ucrainean a argumentat că „fiecare națiune democratică din Europa merită să fie în UE” și că Ucraina „merită acest lucru” pentru costul plătit în război pentru a rămâne „liberă, independentă și… europeană”. Extinderea UE: avans procedural, dar fără consens pe „accelerare” În paralel cu mesajul politic al Kievului, procesul tehnic de aderare avansează: ambasadorii UE au convenit săptămâna trecută să împingă înainte discuțiile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, urmând ca negocierile să înceapă cu primul dintre cele șase „clustere” (pachete de capitole) de aliniere a legislației și standardelor la cele ale Uniunii. Concluziile Consiliului European publicate după summit au salutat începerea negocierilor de aderare pentru Ucraina și au precizat că UE „așteaptă cu interes deschiderea celorlalte clustere, în conformitate cu abordarea bazată pe merit”. Totuși, Ungaria a reușit să elimine din text o referire la accelerarea aderării Ucrainei, a afirmat premierul Peter Magyar într-o postare pe X. Miza financiară: bani pentru armată și 6 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace Zelenski a legat direct securitatea Europei de finanțarea armatei ucrainene și a spus că UE și „coaliția celor dispuși” pot dezvolta instrumente financiare pentru a asigura acest sprijin. El a cerut și deblocarea a 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) din Facilitatea Europeană pentru Pace, mecanism al UE destinat susținerii securității internaționale. În același timp, liderul ucrainean a avertizat că, dacă războiul nu se încheie curând, Ucraina va avea nevoie de ajutor pentru iarnă, inclusiv rachete de apărare antiaeriană și combustibil. Ținta declarată: încheierea războiului până la finalul anului, dar cu presiune pe Rusia Zelenski a spus că Ucraina vrea ca războiul cu Rusia să se termine până la finalul anului și a cerut sprijin pentru pregătirea sezonului rece. În comentarii ulterioare publicate pe Telegram, el a afirmat că obiectivul este încheierea conflictului „înainte de iarnă” prin diplomație și presiune asupra Rusiei, dar a adăugat că Ucraina înțelege „cu cine are de-a face”. Totodată, Zelenski a îndemnat Europa să rămână vigilentă și să mențină presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni „fără portițe”, confiscări „fără excepții” și finanțarea Ucrainei. În replică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de Reuters, a declarat după atacul ucrainean cu drone că Moscova va efectua „lovituri masive coordonate în mod regulat” împotriva Ucrainei. [...]
Cuba a votat privatizări și deschide economia către capital privat , într-o schimbare care, dacă va fi aplicată, ar marca cea mai amplă repoziționare economică de la revoluția din 1959, pe fondul unei crize acute și al sancțiunilor americane, potrivit Digi24 . Parlamentul cubanez a aprobat în unanimitate un pachet de reforme care prevede privatizarea unei părți „semnificative” a economiei și transformarea întreprinderilor de stat în societăți comerciale private pe acțiuni. Totodată, accesul afacerilor private ar urma să fie permis în sectoarele imobiliar și financiar. Un element-cheie al pachetului este posibilitatea de „vânzare a proprietății de stat către persoane juridice și fizice naționale și străine, inclusiv cubanezi care locuiesc în străinătate”. Premierul Manuel Marrero a spus, într-un discurs în fața deputaților, că setul de 175 de măsuri recunoaște piața ca „un instrument de distribuire eficientă a resurselor”. De ce contează: o schimbare de model, sub presiunea crizei și a sancțiunilor Digi24 relatează, citând Reuters, că orientarea către economia de piață a fost susținută de Partidul Comunist și de fostul lider Raúl Castro. În același timp, președintele Miguel Díaz-Canel le-a cerut legislatorilor, înainte de vot, să „păstreze credința” în trecutul socialist al Cubei, insistând că reformele nu ar însemna abandonarea socialismului. „Nu renunțăm la socialism”, a declarat președintele Díaz-Canel. În contextul sancțiunilor SUA, el a descris o dilemă legată de continuarea „procesului de construcție socialistă”, pe care l-a caracterizat drept supus „celui mai îndelungat blocaj din istorie”. Ce urmează și care sunt limitele informației Miza imediată este implementarea efectivă a pachetului: Digi24 notează explicit că impactul major ar apărea „în cazul punerii în aplicare” a măsurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, mecanisme sau condiții concrete, rămâne neclar cât de rapid și în ce formă vor fi aplicate reformele. Contextul economic descris este unul de blocaj operațional: pierderea importurilor de petrol ar fi dus la o oprire aproape completă a economiei, cu transport public afectat și întreruperi frecvente de electricitate, inclusiv în Havana. [...]
