Știri
Știri din categoria Externe
SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale, după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24. Vicepreședintele SUA, JD Vance, spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului.
JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor.
În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare.
El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”.
Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara.
Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice.
Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective.
Recomandate
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de deblocarea fondurilor și ridicarea blocadei navale , potrivit The Jerusalem Post , care citează o declarație a șefului securității iraniene, Mohsen Rezaei , preluată de Al Jazeera. Mesajul indică o încercare de a transforma discuțiile de încetare a războiului într-un pachet de măsuri cu efect imediat asupra capacității financiare și logistice a Teheranului. Condițiile transmise mediatorilor includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea fondurilor iraniene înghețate; încetarea blocadei navale. Rezaei a spus că discuțiile cu mediatorii din Qatar și Pakistan continuă și că Teheranul așteaptă un răspuns de la președintele american Donald Trump. În același timp, oficialul iranian a susținut că ar fi în interesul Washingtonului să accepte termenii și a avertizat că amenințările SUA „nu vor produce progrese”, deoarece Iranul rămâne pregătit pentru un „război decisiv”. Informațiile sunt prezentate ca parte a unei știri în curs de dezvoltare, iar articolul nu oferă un răspuns oficial al părții americane sau detalii despre calendarul unei eventuale reluări a negocierilor. [...]
Pagubele din bazele SUA lovite de Iran ridică nota de plată a războiului și expun vulnerabilități operaționale , potrivit Antena 3 , care relatează despre imagini trimise presei de militari americani, sub protecția anonimatului, din mai multe baze din Orientul Mijlociu. Fotografiile publicate de CBS News (informație atribuită în material Agerpres, care citează AFP) arată distrugeri în baze americane din regiune în timpul fazei active a războiului dintre Statele Unite și Iran: un avion distrus, corturi sfâșiate și barăci militare spulberate. Un militar citat de CBS a susținut că „sunt pagube importante” care nu au fost comunicate publicului american și a invocat incapacitatea apărării americane de a opri rachetele balistice lansate de Teheran. Ce spune raportul Pentagonului: clădiri și aeronave afectate în mai multe țări Inspectorul General al Pentagonului a publicat un raport în care se arată că CENTCOM (Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu) a semnalat daune importante la instalațiile americane. Conform detaliilor citate, loviturile iraniene „au avariat sau distrus sute de clădiri și structuri” la baze americane din: Kuweit Bahrain Qatar Emiratele Arabe Unite Arabia Saudită Irak Oman Iordania În același context, sursa citată indică faptul că „zeci de avioane americane au fost distruse sau avariate”. Costuri: 33,4 miliarde de dolari, fără reparațiile infrastructurii Raportul Inspectorului General menționează că la sfârșitul lunii iunie costul războiului în Iran ajunsese la 33,4 miliarde de dolari (aprox. 150 miliarde lei) , însă acest bilanț preliminar nu include costurile de reparare a infrastructurii . Separat, în material este menționată și pierderea a aproape 60 de aeronave și echipamente în valoare de 3,7 miliarde de dolari (aprox. 16,7 miliarde lei) , în opt țări, conform aceluiași raport. Context: escaladare regională și șoc pe piața petrolului Potrivit informațiilor prezentate, SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului la 28 februarie, obiectivul declarat fiind împiedicarea Teheranului de a obține armă nucleară, acuzație pe care Republica Islamică a negat-o. Iranul a ripostat cu lovituri în regiune și prin blocarea Strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru comerțul cu hidrocarburi, ceea ce, conform materialului, a dus la explozia prețului petrolului. În paralel, influencerul și antreprenorul Mario Nawfal a redistribuit pe X imaginile difuzate de CBS și a citat un militar care a afirmat: „Nu apărăm aceste baze, ci doar privim cum sunt distruse.” Imaginile descrise în material includ, între altele, avarii la Baza Aeriană Prince Sultan (Arabia Saudită) și la Camp Buehring și Camp Arifjan (Kuweit), inclusiv la o clădire dintr-un centru logistic american din regiune. [...]
Diferența dintre bilanțul public și cel intern al victimelor ridică presiune pe transparența Pentagonului în contextul războiului SUA și Israel împotriva Iranului, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Washington Post și reacția secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Conform declarațiilor a cinci oficiali anonimi pentru Washington Post, în războiul din Iran ar fi murit 22 de soldați americani, cu patru mai mult decât cifra disponibilă în baza de date publică a Pentagonului. Un alt oficial american, citat sub anonimat, a spus că nu toate decesele nedivulgate ar fi fost legate direct de conflictul care durează de câteva luni, ci ar fi implicat personal american aflat în Orientul Mijlociu pe fondul ostilităților. În paralel, trei contractori americani cu sediul în regiune au murit de la începerea „Războiului din Orientul Mijlociu”, notează materialul. Baza de date DCAS a Pentagonului înregistra 18 victime militare americane (decese cauzate de acțiuni ostile și neostile) de la debutul conflictului din Iran. Detaliile privind decesele care nu ar fi fost făcute publice — inclusiv identitatea militarilor, precum și momentul, modul și locul în care au murit — rămân neclare, iar oficiali familiarizați cu numărul mai mare de victime și-au exprimat frustrarea că aceste pierderi suplimentare nu apar în portalul public al Pentagonului dedicat victimelor. Reacția conducerii Pentagonului și lipsa unui răspuns oficial Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a negat informația. Potrivit Reuters, într-o postare pe X, el a calificat relatarea despre morți nedivulgate drept „o minciună sfruntată”, însă postarea ar fi fost ștearsă ulterior. Într-un mesaj publicat vineri, Hegseth a criticat publicațiile independente care au relatat despre războiul din Iran și a susținut că acestea „au pus în pericol trupele” cu „știri false” și „scurgeri de informații”. Mesajul a fost prezentat în contextul în care președintele Donald Trump a anunțat că CNN, Politico și publicația MSNOW au fost interzise la Casa Albă. Pentagonul a refuzat, de asemenea, să răspundă întrebărilor Washington Post privind discrepanța dintre cifrele din baza de date publică și informațiile vehiculate de oficiali sub anonimat. [...]
NATO își activează planurile de apărare pe flancul estic și spune că este pregătită să răspundă inclusiv unui posibil incident „sub steag fals” atribuit Rusiei, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul avertismentelor tot mai dese ale liderilor europeni privind riscul unor provocări menite să testeze reacția Alianței. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone , președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat la Copenhaga, în timpul unei reuniuni periodice a celor mai importanți 32 de comandanți militari ai Alianței, că structura și capabilitățile sunt pregătite, iar NATO lucrează în continuare la creșterea forțelor „ca număr” și „ca nivel de sofisticare”. „Alianța este pregătită, structura este pregătită, militarii… armele sunt pregătite.” Planuri operaționale: „4.000 de pagini” pentru apărarea flancului estic Dragone a spus că generalii NATO nu au discutat sâmbătă despre cele mai recente avertismente publice, însă a precizat că Alianța are pregătite „4.000 de pagini” de planuri militare pentru apărarea flancului estic. Acestea pornesc de la scenarii care includ „o criză minimă” sau „o ingerință pe teritoriul nostru”. „În cazul unui atac, știm ce avem de făcut.” Contextul de securitate: avertismente despre provocări și incidente Declarațiile șefului militar al NATO vin în condițiile în care mai mulți lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă privind o posibilă escaladare a Rusiei în Europa. În material este citat premierul Poloniei, Donald Tusk , care a afirmat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete într-un stat NATO aflat în prima linie „în următoarele câteva luni”, ca provocare deliberată pentru a testa Alianța; ulterior, riscul a fost semnalat și de Franța și Țările de Jos. În același context, Europa s-a confruntat în ultimele săptămâni cu mai multe încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj, pe fondul tensiunilor crescute legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Ce transmite NATO despre miza acestor episoade Dragone a descris drept „iresponsabil” comportamentul Rusiei din ultimele săptămâni și luni și a spus că acesta „testează hotărârea aliaților” și urmărește să submineze încrederea și unitatea. „Vreau să fiu clar: aceste tentative nu ne dezbină. Ele ne perfecționează instrumentele și ne fac mult mai uniți și mai hotărâți.” [...]
Premierul slovac Robert Fico avertizează că Slovacia nu va trimite militari într-un posibil conflict cu Rusia , pe fondul temerilor privind o escaladare care ar putea testa mecanismele de apărare colectivă ale Alianței, potrivit Mediafax . Într-un mesaj video publicat sâmbătă pe rețelele sociale, Fico a susținut că Europa se confruntă cu riscul unei escaladări majore a războiului din Ucraina și a acuzat Occidentul că „toarnă gaz pe foc” prin continuarea sprijinului pentru Kiev. „Ne confruntăm cu un pericol mortal.” Miza: riscul de escaladare și presiunea asupra Articolului 5 Fico a afirmat că „eșecul strategiei de distrugere a Rusiei prin războiul din Ucraina” i-ar fi determinat pe unii politicieni occidentali să urmărească declanșarea unei confruntări directe între NATO și Rusia. „Anumiți șoimi ai războiului din NATO încearcă, cu orice preț, să transforme acest război într-un conflict între Rusia și NATO.” Premierul slovac nu a prezentat dovezi că state sau lideri NATO ar încerca deliberat să provoace un asemenea conflict și nu a nominalizat politicienii la care se referă. În același mesaj, Fico a reiterat că războiul din Ucraina „nu este războiul Slovaciei și nici al NATO” și a spus că Bratislava nu intenționează să trimită militari într-un eventual conflict cu Rusia. El avertizase anterior că inclusiv un incident provocat de o dronă ar putea crea o situație în care să fie pusă în discuție activarea mecanismului de apărare colectivă al NATO. În context, articolul amintește că Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, dar NATO precizează că mecanismul nu presupune automat un răspuns militar: fiecare aliat decide ce acțiuni consideră necesare, iar evaluarea existenței unui „atac armat” este discutată între statele membre. Contrast în interiorul UE: Macron și Tusk vorbesc despre atacuri hibride Declarațiile lui Fico sunt prezentate în contrast cu avertismentele recente ale liderilor Franței și Poloniei. Președintele francez Emmanuel Macron a spus vineri că Rusia își intensifică operațiunile hibride împotriva Europei și a cerut pregătirea unor noi măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor sensibile. Macron a indicat, între exemple, un incident din august de la aeroportul Leipzig/Halle din Germania, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unei aeronave cargo ucrainene. Autoritățile germane au atribuit Moscovei responsabilitatea pentru operațiune, potrivit Reuters. La rândul său, premierul polonez Donald Tusk a declarat joi în Parlamentul de la Varșovia că evaluările serviciilor de informații indică riscul ca Rusia să desfășoare atacuri hibride cu drone și rachete împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Tusk a susținut că asemenea incidente ar putea fi prezentate ulterior de Moscova drept „accidentale”, pentru a testa reacția statelor NATO și pentru a le descuraja să recurgă la mecanismele de apărare colectivă. Pe acest fundal, materialul notează că la summitul NATO de la Ankara din iulie 2026, liderii celor 32 de state membre și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5 și au descris Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Programul lui Nicușor Dan în SUA include întâlniri cu investitori și JP Morgan , pe fondul participării României la Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU , potrivit Economica . Agenda, relatată de publicație cu trimitere la Mediafax, combină componenta diplomatică cu una de interes economic – discuții cu investitori în obligațiuni românești și cu reprezentanți ai JP Morgan Chase . Pe 20 septembrie, Nicușor Dan urmează să participe la o cină oferită de Mike Waltz, ambasadorul Statelor Unite la ONU, la reședința acestuia din New York, iar ulterior să se întâlnească cu Ronald S. Lauder, președintele World Jewish Congress. În aceeași zi, președintele are programată și o întâlnire cu secretarul general al ONU, António Guterres, la sediul Organizației Națiunilor Unite, iar ziua se încheie cu o vizită, împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru, la Memorialul 9/11. Întâlniri cu investitori și sectorul financiar: miza economică Pe 21 septembrie, Nicușor Dan se va întâlni cu Alianța foștilor ambasadori ai Statelor Unite ale Americii în România, apoi cu antreprenori români din SUA care activează în domeniul tech. Programul continuă cu o întâlnire cu reprezentanții JP Morgan Chase și cu investitori în obligațiuni românești, potrivit aceleiași surse. Tot pe 21 septembrie, Mirabela Grădinaru este programată să participe la summitul „Fostering the Future Together Partnership Event”, organizat sub patronajul Primei Doamne a Statelor Unite, Melania Trump. Componenta diplomatică și comunitatea românească din New York Pe 22 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la inaugurarea intersecției „The Queen Marie of Romania Corner”, în New York, eveniment organizat în contextul aniversării a 100 de ani de la turneul istoric al Reginei Maria în Statele Unite. Ulterior, cei doi se vor întâlni cu reprezentanții comunității românești din New York. În aceeași zi, Nicușor Dan va participa, la sediul ONU, la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar Mirabela Grădinaru va participa separat la dejunul oferit de Melania Trump pentru Primele Doamne și Domni prezenți la New York. Pe 23 septembrie, președintele are programată o întâlnire cu Benjamin Black, CEO al US International Development Finance Corporation. Tot atunci, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la recepția tradițională oferită de președintele Statelor Unite, Donald Trump, și de Prima Doamnă Melania Trump. [...]
