Știri
Știri din categoria Externe

Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia s-au încheiat la Geneva, cu progrese limitate potrivit relatărilor transmise în timp real de Sky News, însă diferențele politice rămân majore, în special pe tema teritoriilor ocupate și a garanțiilor de securitate.
Discuțiile trilaterale desfășurate miercuri, 18 februarie 2026, la Geneva, au durat aproximativ două ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pe componenta militară s-a ajuns la un acord „aproape complet”, în special privind mecanismele de monitorizare a unui eventual armistițiu, cu implicarea părții americane. În schimb, pe dimensiunea politică – inclusiv statutul teritoriilor ocupate – pozițiile rămân divergente.
Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a vorbit despre „progrese” și clarificarea unor aspecte tehnice, în timp ce negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a descris discuțiile drept „dificile, dar pragmatice”, anunțând o nouă rundă în curând. Potrivit presei ruse, Medinski ar fi avut ulterior și o întâlnire bilaterală cu partea ucraineană.
Pe fundalul negocierilor, tensiunile continuă pe mai multe planuri:
În paralel, Zelenski a impus sancțiuni președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko, acuzând Minsk că facilitează atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene.
Deși părțile vorbesc despre dialog și continuarea negocierilor, diferențele esențiale rămân nerezolvate, iar evoluțiile de pe front și din plan diplomatic arată că un acord final este încă departe.
Recomandate

Rusia a atacat Ucraina cu aproape 150 de drone în noaptea de joi spre vineri, înainte ca Vladimir Putin să anunțe un armistițiu de Paște, potrivit Antena 3 CNN . Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 dintre drone, iar autoritățile au indicat că bombardamentele continuau vineri dimineață. Atacurile au provocat victime în regiunea Dnipro, din estul Ucrainei. Administrația regională a anunțat pe Telegram că două persoane au fost ucise și trei au fost rănite în urma loviturilor aeriene ruse asupra unor districte din zonă, transmite AFP, conform Agerpres. Jurnaliștii de la Ukrainska Pravda au relatat că forțele ruse au folosit 128 de drone de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte vehicule aeriene fără pilot (UAV), începând din seara de 9 aprilie. Potrivit informațiilor citate, până în dimineața de 10 aprilie atacul era încă în desfășurare. Forțele Aeriene ale Ucrainei au comunicat că, până la ora 08:00, au distrus sau au bruiat 113 drone în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au mai precizat că au fost înregistrate lovituri ale 14 drone în șase locații și căderi de resturi în alte șapte locații. Pe fondul acestor atacuri, Putin a anunțat un armistițiu pentru Paștele Ortodox, valabil sâmbătă și duminică, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus ulterior că îl acceptă, menționând totodată că Kievul a propus deja o astfel de pauză a ostilităților. Armistițiul ar urma să înceapă sâmbătă la ora locală 16:00 (13:00 GMT), conform informațiilor din articol. [...]

Ucraina a încheiat acorduri cu Arabia Saudită, Qatar și EAU pentru aprovizionare cu petrol în schimbul sprijinului militar, potrivit informațiilor POLITICO . Președintele Volodîmîr Zelenskyy a spus că înțelegeri similare sunt în pregătire și cu Oman, Kuweit și Bahrain. Din datele disponibile nu reiese volumul livrărilor, durata acordurilor sau condițiile comerciale (preț, termene, rute logistice). Din perspectivă operațională, o astfel de linie de aprovizionare ar putea reduce riscul de întreruperi pentru Ucraina într-un moment în care infrastructura energetică și lanțurile de import sunt vulnerabile. În lipsa detaliilor, rămâne neclar dacă acordurile vizează livrări constante sau doar loturi punctuale, precum și cum se face efectiv schimbul „petrol contra sprijin militar”. Negocierile anunțate cu Oman, Kuweit și Bahrain indică intenția Kievului de a diversifica sursele din regiunea Golfului, dar stadiul și calendarul acestor discuții nu sunt precizate în informația disponibilă. [...]

Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului de Paștele ortodox , potrivit Euronews România , care citează un comunicat transmis joi de Kremlin și relatat de AFP. Măsura ar urma să se aplice la finalul zilei de sâmbătă și pe parcursul zilei de duminică, în contextul sărbătorii Paștelui ortodox. În același timp, articolul menționează că și Kievul propusese o întrerupere a ostilităților în această perioadă. „Prin decizia comandantului suprem, V.Putin, în legătură cu apropiata sârbătoare a Paștelui ortodox, o încetare a focului a fost decretată pentru sâmbătă, 11 aprilie, începând de la ora locală 16:00 (13:00 GMT) până la sfârșitul zilei de 12 aprilie 2026”, se menționează în comunicatul Kremlinului. Raportat la ora României, intervalul indicat de Kremlin începe sâmbătă, 11 aprilie, la 18:00 (București), având în vedere echivalarea cu 13:00 GMT din textul citat. Anunțul nu include, în informațiile publicate, detalii despre mecanismul de monitorizare sau despre condițiile concrete ale încetării focului, iar articolul nu precizează reacția oficială a Ucrainei la comunicatul Kremlinului. [...]

Trimisul special al lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, se află în SUA pentru discuții cu administrația Trump , potrivit Agerpres , care citează surse Reuters. Întâlnirile vizează atât un posibil acord de pace în Ucraina, cât și cooperarea economică dintre Statele Unite și Rusia. Conform informațiilor transmise, vizita are loc înainte ca Washingtonul să decidă dacă prelungește o derogare de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, derogare care expiră pe 11 aprilie. Subiectul ar putea intra pe agenda discuțiilor, potrivit surselor citate. Moscova își exprimase anterior speranța că SUA, după convenirea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, vor avea „timp și posibilitatea necesare” pentru reluarea negocierilor de pace în format trilateral privind Ucraina. „Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp și mai multe oportunități pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA. Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al întâlnirilor din SUA sau despre oficialii americani implicați, menționând doar că Dmitriev se întâlnește cu membri ai administrației Trump. Miza imediată este dublă: pe de o parte, relansarea unui canal de discuții pe dosarul ucrainean, pe de altă parte, decizia SUA privind regimul sancțiunilor în zona petrolului rusesc, cu potențiale efecte economice și geopolitice. [...]

Germania reia negocierile cu Iranul , după armistițiul temporar încheiat de Teheran cu Statele Unite, potrivit News.ro , care citează AFP. Cancelarul german Friedrich Merz a făcut anunțul la Berlin, în contextul în care emisari ai SUA și ai Iranului ar urma să se întâlnească vineri în Pakistan, la negocieri. „După o lungă tăcere, din motive grave în opinia noastră, Guvernul german reia de-acum negocierile cu Teheranul”, a anunţat într-o conferinţă de presă, la Berlin, Friedrich Merz. Merz a precizat că reluarea contactelor are loc „în consultare cu Statele Unite şi partenerii noştri europeni”. Mesajul indică o coordonare a Berlinului cu aliații occidentali, într-un moment în care discuțiile americano-iraniene sunt prezentate ca parte a unui „proces de pace” mai larg, legat de oprirea războiului din Orientul Mijlociu. În același timp, cancelarul german a avertizat că acest demers poate fi afectat de ofensiva israeliană în Liban. Merz a cerut Israelului să renunțe la războiul din Liban și a spus că Germania urmărește cu îngrijorare evoluțiile din sudul țării. „Duritatea cu care Israelul îşi desfăşoară războiul acolo ar putea să facă să eşueze întreg procesul de pace, iar acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat presei Friedrich Merz. Merz a mai spus că a cerut miercuri, „la fel ca alți lideri”, guvernului israelian „să-și pună capăt intensificării atacurilor”. În plan diplomatic, poziționarea Berlinului sugerează că evoluțiile de pe frontul libanez sunt văzute drept un factor de risc direct pentru negocierile SUA-Iran și pentru încercările de detensionare regională. [...]

Turcia spune că NATO nu are obligația să intervină militar la Ormuz , pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul turc al Comerțului, Ömer Bolat, într-un interviu acordat Euronews, în contextul presiunilor venite de la Washington pentru reluarea traficului maritim prin strâmtoare. Poziția Ankarei vine după ce președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților din NATO să găsească rapid o soluție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice la nivel global. Conform relatării, Trump i-ar fi transmis un ultimatum secretarului general al NATO, Mark Rutte, cerând identificarea unei soluții „în câteva zile”, în timp ce Rutte se află la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. În acest moment, doar un număr limitat de nave reușește să traverseze strâmtoarea, deși a fost anunțat un armistițiu fragil care ar trebui să permită reluarea traficului. În acest cadru, Ömer Bolat a insistat asupra naturii defensive a alianței și a limitelor mandatului său. „NATO are în principal rolul de a descuraja conflictele și de a menține pacea și securitatea pe continentul european, dar și la nivel global”, a spus oficialul turc. Întrebat dacă statele membre pot să îi amintească lui Trump că NATO nu a fost implicată în planificarea conflictului cu Iranul, Bolat a răspuns afirmativ. Articolul menționează că mai multe state NATO au respins deja solicitările inițiale ale SUA de a susține campania militară împotriva Iranului, invocând lipsa consultărilor înaintea loviturilor și caracterul defensiv al alianței. În paralel, aproximativ 40 de state, majoritatea membre NATO, alături de Japonia, Coreea de Sud și Australia, analizează o strategie pentru securizarea Strâmtorii Ormuz după încetarea ostilităților. Miza este economică și energetică: Strâmtoarea Ormuz este o rută-cheie pentru transportul petrolului, iar orice blocaj sau restricție se transmite rapid în piețele globale, inclusiv în prețul petrolului. În consecință, presiunea diplomatică pentru redeschiderea completă crește, însă, potrivit pozițiilor descrise, o intervenție militară colectivă sub umbrela NATO rămâne incertă. [...]