Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea negocierilor SUA–Iran depinde de un acord înainte de 21 aprilie, în timp ce Washingtonul pregătește o blocadă navală care poate escalada rapid conflictul, potrivit Axios. Mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia urmează să continue discuțiile cu ambele părți „în zilele următoare”, cu obiectivul de a acoperi diferențele rămase și de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului, înainte ca armistițiul să expire pe 21 aprilie.
În paralel cu efortul diplomatic, președintele Donald Trump ia în calcul reluarea loviturilor dacă blocada navală americană nu determină Iranul „să își schimbe cursul”, au spus surse citate de publicație. Țintele ar putea include infrastructură pe care Trump ar fi amenințat anterior că o va ataca înainte de anunțarea armistițiului.
Un oficial american a descris blocada — la fel ca decizia SUA de a se retrage din discuțiile din Pakistan — drept parte a negocierilor în desfășurare și a susținut că Trump vrea să împiedice Iranul să folosească Strâmtoarea Hormuz ca pârghie.
Potrivit unor oficiali americani și unor surse regionale, principalele divergențe din negocierile de 21 de ore din Pakistan au vizat dosarul nuclear:
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a susținut că părțile erau „la câțiva centimetri” de un acord înainte ca SUA să „mute porțile”, însă această caracterizare nu a fost confirmată de oficiali americani și surse regionale, care au insistat totuși că s-au înregistrat progrese.
O sursă regională a descris situația drept o negociere dură, dar încă deschisă:
„Nu suntem într-un blocaj complet. Ușa nu este închisă încă. Ambele părți negociază. E un bazar.”
Un oficial american a spus că un acord ar putea fi atins dacă Iranul arată mai multă flexibilitate și acceptă că propunerea de la Islamabad este „cea mai bună” pe care o poate obține. Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, participant la negocieri, a scris pe X că discuțiile de la Islamabad nu au eșuat, ci au pus bazele unui proces diplomatic și că, dacă „încrederea și voința” se consolidează, se poate construi un cadru sustenabil pentru interesele tuturor părților.
Vicepreședintele JD Vance, care a condus echipa americană, i-a întâlnit pe iranieni pentru prima dată la Islamabad; un oficial american a descris discuțiile ca „dure”, dar devenite „un schimb prietenos și productiv de propuneri”. În același timp, Vance a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu după plecarea din Islamabad; Netanyahu a spus ulterior cabinetului său că SUA au întrerupt discuțiile după ce au concluzionat că Iranul a încălcat armistițiul prin nerechiderea Strâmtorii Hormuz.
Pe plan operațional, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că blocada navală asupra Iranului începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și „va fi aplicată imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. CENTCOM a adăugat că SUA „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene.
Recomandate
O blocadă navală a SUA asupra Iranului ar însemna o operațiune militară pe termen nedeterminat, cu risc de escaladare și efecte directe asupra pieței petrolului , potrivit unei analize Reuters , care citează experți în securitate și foști oficiali americani. Blocada ar urma să intre în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce președintele Donald Trump a anunțat că Marina SUA „va începe procesul de blocare” a navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Hormuz . Ulterior, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că măsura se aplică doar navelor care merg către sau vin din Iran, acoperind toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. De ce contează: presiune militară cu impact economic, dar greu de susținut Strâmtoarea Hormuz este un punct de strangulare pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, iar obiectivul declarat de Trump este să forțeze Iranul să renunțe la „închiderea de facto” a strâmtorii pentru aproape toate țările, cu excepția celor care obțin trecere sigură de la Teheran. Dacă strategia ar reuși, ar reduce pârghia Iranului în negocieri și ar putea redeschide ruta pentru comerțul global, cu potențial de scădere a prețurilor la petrol, notează analiza. În același timp, experții avertizează că o blocadă este, în esență, un act de război și presupune un angajament deschis, cu un număr semnificativ de nave de luptă. Dana Stroul, fost oficial de rang înalt la Pentagon în administrația Biden, a spus că misiunea este dificil de executat de una singură și probabil nesustenabilă pe termen mediu și lung. Necunoscute operaționale și riscul de represalii Armata SUA nu a oferit încă detalii de bază despre modul de aplicare: câte nave vor fi implicate, dacă vor fi folosite avioane și dacă aliați din Golf vor participa. CENTCOM a refuzat să comenteze, potrivit Reuters. Un punct sensibil este aplicarea efectivă a blocadei: ar fi SUA dispusă să urce la bord și să confiște nave sau chiar să le avarieze/scufunde dacă încearcă să o încalce? Și ce se întâmplă dacă transporturile vizează mari cumpărători sau parteneri ai SUA, precum China, India ori Coreea de Sud? Pe partea de securitate, amiralul în retragere Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale americane, a avertizat că Iranul ar putea trage asupra navelor din Golf sau ar putea ataca infrastructura statelor din Golf care găzduiesc forțe americane. Prețuri la energie deja în creștere și presiune politică internă în SUA Amenințările Iranului la adresa transportului maritim au dus la o creștere de aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol de la începutul războiului lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, potrivit Reuters. Trump a spus duminică că prețul petrolului și al benzinei ar putea rămâne ridicat în SUA până la alegerile parlamentare parțiale din noiembrie, pe fondul riscului de reacție publică. În paralel, Trump a evocat și posibilitatea reluării loviturilor americane în interiorul Iranului, menționând fabrici de rachete ca țintă posibilă. Senatorul democrat Mark Warner a pus sub semnul întrebării strategia, avertizând că Iranul ar putea folosi ambarcațiuni rapide pentru a mina strâmtoarea sau ar putea plasa bombe pe petroliere. Trump a amenințat că „orice iranian” care va trage asupra forțelor americane sau asupra navelor „pașnice” va fi „distrus”, iar Gardienii Revoluției au transmis că navele militare care se apropie de strâmtoare vor fi considerate o încălcare a armistițiului și vor fi tratate „dur și decisiv”, ceea ce amplifică riscul de escaladare. În evaluarea citată de Reuters, soluția pe termen lung ar necesita diplomație și voință politică internațională, nu doar presiune militară. [...]
Planul SUA de a bloca porturile iraniene și Strâmtoarea Hormuz riscă să tensioneze din nou piața energiei , după ce armata Iranului a avertizat că o astfel de măsură „ar echivala cu piraterie” și a sugerat că ar putea extinde riscurile de securitate asupra întregii zone a Golfului, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană susține că restricțiile americane privind „navigația maritimă și tranzitul în apele internaționale” ar fi ilegale. Într-un comunicat citit la televiziunea de stat, comandamentul central Khatam al-Anbiya a transmis că, dacă securitatea „porturilor Iranului din apele Golfului Persic și ale Mării Arabiei” este amenințată, „niciun port” din aceste zone nu ar mai fi în siguranță. Măsura anunțată de Washington ar urma să înceapă luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce discuțiile dintre părțile aflate în război, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că blocada ar fi aplicată „imparțial” navelor „tuturor națiunilor” care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv din porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În același timp, armata americană a spus că nu va împiedica navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru petrol și gaze Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze – a fost „puternic restricționat” de la începutul războiului, Iranul permițând, potrivit articolului, doar câteva nave care deservesc țări „prietene”, precum China. În acest context, orice escaladare operațională în zonă are potențialul de a afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor la energie. Al Jazeera notează că prețurile petrolului, care scăzuseră odată cu armistițiul, au urcat luni cu aproape 8%, iar cotațiile de referință WTI și Brent au depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Reacții internaționale: China critică, aliați NATO se delimitează China – importator important de petrol iranian – a criticat planul SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a spus că Strâmtoarea Hormuz este o rută internațională importantă pentru bunuri și energie și că menținerea securității și a fluxului neîntrerupt este în interesul comunității internaționale, cerând Iranului și SUA să nu reaprindă războiul. În rândul aliaților NATO ai Washingtonului, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat că blocada „nu are sens”. Premierul britanic Keir Starmer a spus, într-un interviu radio pentru BBC, că Marea Britanie nu se va alătura blocadei. Context: armistițiul ține, dar riscul de reluare a tensiunilor rămâne Deși negocierile din weekend au eșuat, armistițiul dintre SUA, Israel și Iran, intrat în vigoare săptămâna trecută, „se menține”, fără indicii privind o reluare imediată a războiului, potrivit articolului. Totuși, anunțul privind blocada și reacția Teheranului reintroduc un risc major pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune, într-un moment în care economia globală a fost deja afectată de conflictul început la finalul lunii februarie. [...]
Administrația Trump ia în calcul reluarea unor lovituri limitate asupra unor ținte iraniene pentru a obține pârghii suplimentare în eventuale noi negocieri, după eșecul discuțiilor de la Islamabad , potrivit The Jerusalem Post , care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor oficiali americani. Planul discutat în interiorul administrației ar viza „ținte specifice”, cu obiectivul de a crește presiunea asupra regimului de la Teheran înaintea unei noi runde de tratative. Aceiași oficiali au indicat că, deși este „puțin probabil” pe termen scurt, președintele Donald Trump ar lua în calcul și reluarea completă a campaniei de bombardamente împotriva Iranului. De ce contează: riscul de escaladare se mută pe ruta energetică a lumii Materialul apare în contextul în care US Central Command (CENTCOM) a anunțat că va începe, de luni, implementarea unei „blocade maritime complete” a Strâmtorii Hormuz , în baza deciziei lui Trump. Măsura are implicații operaționale directe pentru transportul maritim din zonă, într-un punct critic pentru fluxurile de petrol și gaze la nivel global. CENTCOM a precizat că blocada va fi aplicată „imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În schimb, navele care tranzitează către și dinspre porturi neiraniene nu ar urma să fie oprite. Detalii operaționale anunțate de CENTCOM Înainte ca blocada să intre efectiv în vigoare, ar urma să fie transmis un „Notice to Mariners” (aviz pentru navigatori), iar navele sunt îndemnate să contacteze forțele americane prin „bridge-to-bridge channel 16” atunci când operează în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz. Trump a declarat că, după eșecul primei runde de negocieri dintre SUA și Iran, Marina americană va bloca strâmtoarea „cu efect imediat”, oprind toate navele care vin și pleacă din porturile iraniene. Ce frânează opțiunea militară extinsă Potrivit relatării citate, principalul argument împotriva reluării unei campanii de bombardamente la scară largă este riscul de destabilizare suplimentară a regiunii și reticența lui Trump față de operațiuni prelungite. Publicația nu oferă un calendar pentru o eventuală operațiune limitată și nici detalii despre țintele avute în vedere. [...]
Turcia cere ca summitul NATO din iulie, la Ankara, să fie folosit pentru a pregăti Alianța pentru o posibilă reducere a implicării SUA , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului turc de externe Hakan Fidan . Ankara susține că aliații ar trebui să „reseteze” relațiile cu președintele american Donald Trump și să transforme reuniunea liderilor NATO din 7-8 iulie într-un moment de a pune legăturile cu Statele Unite „pe o bază sistematică”. În același timp, Turcia spune că statele membre trebuie să se pregătească pentru scenariul în care Washingtonul își reduce rolul în mecanismele Alianței. Fidan a afirmat că Turcia crede că Trump va participa la summit „din respect personal” pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, dar a adăugat că îl înțelege pe liderul american că, în rest, este reticent să vină la întâlnire. Contextul este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Trump și NATO. Potrivit materialului, Trump a criticat ani la rând Alianța, iar săptămâna trecută ar fi amenințat că va retrage SUA din NATO pe fondul refuzului unor membri europeni de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Hormuz , în apropiere de Iran. Aceasta s-a adăugat fricțiunilor din bloc legate de planurile sale anterioare privind achiziționarea Groenlandei. „Plan și program” pentru o eventuală retragere din mecanisme NATO Fidan a spus agenției de stat Anadolu că aliații au tratat mult timp criticile lui Trump drept retorică, însă acum își fac planuri pentru posibilitatea unei implicări americane reduse și pentru creșterea propriilor capacități de apărare. „Dacă va exista o retragere a SUA din unele mecanisme NATO, trebuie să existe un plan și un program pentru a elimina treptat acest lucru, astfel încât nimeni să nu rămână expus.” Reacția conducerii NATO și semnale din SUA Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de Alianță, dar a adăugat că „marea majoritate a națiunilor europene” au fost de ajutor efortului de război al Washingtonului în Iran, potrivit articolului. Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters, săptămâna trecută, că Trump ar fi luat în calcul și opțiunea de a retrage o parte dintre trupele americane din Europa, pe fondul nemulțumirilor legate de NATO. [...]
Amenințarea SUA de a bloca porturile Iranului riscă să lovească direct fluxurile comerciale și piața energiei , după ce Pentagonul a anunțat că va începe o blocadă navală asupra tuturor porturilor iraniene de luni, potrivit Al Jazeera . US Central Command (CENTCOM) a transmis duminică seară că blocada se va aplica „tuturor traficului maritim care intră și iese din porturile iraniene” începând cu 13 aprilie, ora 10:00 (ora de Est a SUA), adică 17:00 ora României. Măsura vizează „vasele tuturor națiunilor” care intră sau pleacă din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv din Golful Persic și Golful Oman. Ce înseamnă operațional anunțul CENTCOM În același timp, CENTCOM susține că forțele americane „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. Formularea sugerează o limitare față de amenințarea anterioară a președintelui Donald Trump, care vorbise despre blocarea întregii strâmtori și despre urmărirea navelor care ar plăti taxe Iranului. Al Jazeera citează însă corespondența sa de la Washington, Heidi Zhou-Castro, care spune că există „informații contradictorii” din partea SUA: Trump a indicat o țintire mai largă, în timp ce CENTCOM descrie o măsură concentrată pe navele care au legătură directă cu porturile iraniene. Reacția pieței: petrolul sare peste 100 de dolari Anunțul a fost urmat de o creștere puternică a cotațiilor: țițeiul american a urcat cu 8% la 104,24 dolari (aprox. 479 lei) pe baril, iar Brent – reperul internațional – a crescut cu 7% la 102,29 dolari (aprox. 470 lei) pe baril, potrivit datelor citate în articol. Contextul este deja tensionat: Iranul „a preluat, în esență, controlul” asupra Strâmtorii Hormuz – un punct de strangulare pentru piața globală a energiei – de la declanșarea războiului de către SUA și Israel pe 28 februarie, iar traficul prin zonă a încetinit „până aproape de paralizarea” a circa o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Riscul de escaladare, pe fondul unui armistițiu fragil Potrivit materialului, blocada declarată de SUA pare declanșată de eșecul negocierilor de pace din Islamabad, Pakistan, care s-au încheiat fără acord, alimentând temeri de reluare a luptelor. Armistițiul SUA–Iran ar urma să fie în vigoare până la 22 aprilie. Iranul a avertizat că orice navă militară care se apropie ar încălca armistițiul și „va fi tratată sever”, într-o declarație a Gardienilor Revoluției. La nivel politic, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a acuzat partea americană că a schimbat condițiile („a mutat porțile”) și a blocat eforturile când un memorandum de înțelegere era „la doar câțiva centimetri”. O profesoară asociată de la Universitatea din Teheran, Zohreh Kharazmi, citată de Al Jazeera, a susținut că SUA „nu este în poziția de a dicta” Iranului și a avertizat că, dacă blocada devine un test între „reziliența” Republicii Islamice și „reziliența piețelor globale”, se va vedea rapid „cine pierde”, adăugând că Iranul „este pregătit pentru un război prelungit”. „Dacă această blocadă devine un concurs între reziliența Republicii Islamice și reziliența piețelor globale, nu va dura mult să vedem cine pierde.” [...]
China avertizează că blocarea porturilor iraniene riscă să perturbe o rută-cheie pentru energie , cerând „navigație fără obstacole” în Strâmtoarea Ormuz și menținerea încetării focului dintre Washington și Teheran, potrivit Agerpres . Beijingul a făcut apelul cu câteva ore înainte de blocarea porturilor iraniene anunțată de armata americană și a cerut ambelor părți să nu reia ostilitățile, după eșecul discuțiilor purtate în Pakistan. Mesajul chinez vizează, în esență, reducerea riscului de întrerupere a traficului prin Ormuz, un punct de tranzit critic pentru comerțul global cu bunuri și, mai ales, cu energie. Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a descris strâmtoarea drept „o cale comercială internațională importantă pentru bunuri și energie” și a susținut că este „în interesul comun al comunității internaționale” să fie menținute securitatea, stabilitatea și traficul fără blocaje. Oficialul a indicat drept cauză a „cvasiparaliziei” Strâmtorii Ormuz războiul declanșat de SUA și Israel și a cerut „încetarea focului imediat” și reținere din partea tuturor actorilor. De ce contează pentru piața petrolului China are o expunere directă la fluxurile energetice din regiune. Potrivit companiei de analiză Kpler, Iranul trimitea către China peste 80% din exporturile sale de petrol înainte de război. Tot Kpler arată că peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe mare proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, orice restricție asupra porturilor iraniene sau o degradare a securității în zonă amplifică riscul operațional pentru transportul maritim și, implicit, pentru aprovizionarea cu energie. Diplomație și acuzații privind livrări de armament Guo Jiakun a afirmat că Beijingul este dispus „să continue să joace un rol pozitiv și constructiv” și a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov , este așteptat în China marți și miercuri. China a cerut, de asemenea, ca Teheranul și Washingtonul să continue contactele diplomatice, în pofida eșecului discuțiilor din Pakistan, pe care le-a descris drept „un pas spre dezescaladarea situației”. Separat, China a respins informațiile din presă potrivit cărora ar fi livrat sau s-ar pregăti să livreze echipamente militare Iranului, calificându-le drept „calomnii fără fundament și acuzații răuvoitoare”. The New York Times a scris, citând responsabili americani, că serviciile secrete americane ar fi obținut informații conform cărora China ar fi putut expedia recent rachete portabile Iranului, dar că nu există certitudine. CNN a relatat că, potrivit serviciilor de informații americane, China s-ar pregăti să livreze în săptămânile următoare sisteme portabile de rachete antiaeriene, prin țări terțe. Oficialul chinez a susținut că Beijingul a avut „întotdeauna o atitudine prudentă și responsabilă” privind exporturile de material militar și că aplică „controale stricte” conform legislației și obligațiilor internaționale. [...]
