Știri
Știri din categoria Externe
SUA au lovit din nou ținte militare în Iran, invocând protecția traficului prin Strâmtoarea Hormuz, într-un moment în care Washingtonul susține că armistițiul general din conflict „încă se menține”, potrivit Politico. Miza imediată este operațională și economică: securitatea unei rute maritime prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial.
Loviturile aeriene au vizat un obiectiv militar de pe coasta sudică a Iranului, considerat o amenințare pentru forțele americane și pentru navigația comercială în Strâmtoarea Hormuz, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului. În paralel, forțele SUA au doborât patru drone iraniene, despre care același oficial a spus că reprezentau, de asemenea, o amenințare.
„Forțele SUA au lovit și o stație iraniană de control la sol în Bandar Abbas care era pe punctul de a lansa o a cincea dronă. Aceste acțiuni au fost măsurate, strict defensive și au avut ca scop menținerea armistițiului.”
Atacurile vin în contextul negocierilor pentru încheierea campaniei militare comune SUA–Israel în Iran, conflict care, potrivit publicației, a dus la mii de morți și a împins în sus prețurile petrolului la nivel global. Chiar dacă Washingtonul descrie loviturile drept „defensive”, ele au loc într-o zonă cu sensibilitate ridicată pentru piețele energetice și pentru lanțurile logistice maritime.
Politico notează că acesta este al doilea atac al SUA în Iran într-o săptămână. Luni, Washingtonul a anunțat „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului asupra mai multor ținte, inclusiv lansatoare de rachete și ambarcațiuni iraniene care ar fi încercat să planteze mine în Strâmtoarea Hormuz.
Președintele Donald Trump a declarat miercuri că un acord „ar putea fi atins”, însă a sugerat că, în lipsa unei înțelegeri, SUA „vor trebui să termine treaba”, relatează Politico.
Tot miercuri, Trump a respins o propunere care ar fi presupus ca Iranul și Omanul (descris ca facilitator important al discuțiilor din culise) să supravegheze traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Trump a insistat că Iranul nu ar trebui să aibă control asupra acestei rute și a spus că își dorește ca SUA să „vegheze” asupra ei, tratând-o ca pe o zonă de apă internațională.
Recomandate
Iranul încearcă să impună un control selectiv asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz , susținând că a permis tranzitul a 23 de nave în ultimele 24 de ore, dar că vasele „țărilor ostile” rămân blocate, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică directă: Ormuz este o rută vitală pentru transportul de petrol și mărfuri, iar orice restricție sau incertitudine poate afecta fluxurile comerciale și costurile de transport. Iranul afirmă, prin agenția Mehr (citată de CNN), că navele – inclusiv petroliere, portcontainere și alte vase comerciale – ar fi trecut „după obținerea autorizației”, „în coordonare cu și sub protecția de securitate” a Marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Totuși, informația nu a putut fi confirmată independent de serviciile de urmărire a navelor, inclusiv din cauza faptului că vasele care tranzitează strâmtoarea își dezactivează frecvent transponderele AIS (sistem automat de identificare), care transmit poziția. „Țările ostile”, vizate explicit de restricții Oficiali iranieni citați de postul public IRIB susțin că „navele aparținând unor «țări ostile» au interzisă trecerea” prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, Teheranul spune că va continua „cooperarea” cu statele care respectă „ordinul iranian”, semnalând o abordare diferențiată a accesului la această rută maritimă. IRGC a acuzat, într-o declarație citată în material, armata SUA pentru escaladarea insecurității în zonă: „Golful Persic este o întindere de apă aparținând națiunilor musulmane din regiune, iar agresiunea și provocările armatei teroriste americane sunt principala cauză a insecurității din aceste zile”. Context: negocieri SUA–Iran și disputa asupra „supravegherii” strâmtorii În paralel, președintele american Donald Trump a declarat că Strâmtoarea Ormuz va fi „deschisă tuturor” și că SUA o vor „supraveghea”, afirmând că acești termeni fac parte din negocierile cu Iranul. Materialul notează că, deși există „optimism” privind un acord propus SUA–Iran care ar putea crește traficul comercial, Teheranul pare să urmărească menținerea unui control mai strict asupra căii navigabile decât înainte de conflict. [...]
Donald Trump ridică miza în negocierile cu Iranul și condiționează orice acord de concesii fără ridicarea sancțiunilor , semnal care poate prelungi tensiunile din regiune și menține riscurile pentru fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Într-o ședință de cabinet, Trump a spus că nu se grăbește să încheie un acord și a respins ideea că ar fi constrâns de costul politic intern al conflictului, afirmând că „nu-i pasă de alegerile de la jumătatea mandatului” din noiembrie, când miza este controlul asupra Congresului. El a susținut că Iranul ar încerca să tragă de timp în speranța unei slăbiri politice a sa, dar că această strategie „nu va da roade”. Președintele american a afirmat că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord pentru a pune capăt conflictului, însă a avertizat că administrația nu este încă mulțumită de termeni și că este dispusă să reia luptele dacă nu obține condițiile dorite. Sancțiunile rămân, chiar și cu predarea uraniului Trump a mai declarat, într-un interviu telefonic pentru PBS News , că Iranul nu va beneficia de ridicarea sancțiunilor dacă renunță la stocul de uraniu puternic îmbogățit, respingând explicit această posibilitate. Dispută pe „memorandumul” apărut în presa iraniană Casa Albă a respins informațiile apărute în presa de stat iraniană despre un proiect de memorandum de înțelegere, pe care l-a calificat drept „complet fabricat”. Potrivit materialului, presa iraniană a susținut că documentul ar cere retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. În același context, oficiali americani au declarat că Trump ar fi dispus să ridice blocada dacă Iranul permite navelor comerciale să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a spus că președintele va accepta doar un acord care „trebuie să garanteze că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”. De ce contează Mesajul că Washingtonul nu leagă concesiile nucleare de relaxarea sancțiunilor și că rămâne deschis la reluarea luptelor indică o negociere mai dură, cu potențial de prelungire a incertitudinii în jurul securității maritime și a tranzitului comercial printr-un punct critic precum Strâmtoarea Ormuz. În lipsa unor termeni agreați, riscul de escaladare rămâne, iar un calendar clar pentru un acord nu este conturat în informațiile prezentate. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de perturbare a traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a vizat o bază militară considerată o amenințare și a doborât mai multe drone iraniene, relatează Libertatea . Un oficial american citat de Reuters a declarat că țintele au fost legate de riscuri pentru forțele americane și pentru traficul maritim comercial din Strâmtoarea Ormuz. Același oficial, sub protecția anonimatului, a spus că SUA au interceptat și distrus drone iraniene care reprezentau „riscuri similare”. CNN a relatat că trei explozii au fost auzite în estul orașului Bandar Abbas , un port și o bază navală importantă a Iranului, aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz. Explozii la Bandar Abbas și reacția autorităților iraniene Agenția semi-oficială iraniană Fars a confirmat că exploziile au avut loc joi, la ora locală 01:30, și că sistemele de apărare aeriană din Bandar Abbas au fost activate temporar. Fars a transmis că nu este încă stabilită cauza exactă a zgomotelor și că investigațiile sunt în desfășurare: „Locația exactă și sursa acestor zgomote sunt încă necunoscute, iar investigațiile continuă pentru a le identifica”. Context: armistițiu fragil și miza Strâmtorii Ormuz Episodul are loc pe fondul unui „armistițiu fragil” între SUA și Iran, în timp ce negocierile pentru încetarea conflictului continuă, potrivit informațiilor citate. În același context, CENTCOM confirmase anterior că luni a avut loc un atac „de autoapărare” asupra unor baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Ormuz, vizând tot regiunea Bandar Abbas. Iranul a calificat aceste acțiuni drept o încălcare a acordurilor de încetare a focului. Separat, președintele american Donald Trump a respins informațiile din presa iraniană despre un posibil acord între Iran și Oman privind gestionarea comună a traficului naval prin Strâmtoarea Ormuz, afirmând că ruta „va rămâne deschisă”. [...]
Concentrarea de forțe navale americane în Caraibe ridică presiunea operațională asupra Pentagonului , pe fondul unor misiuni prelungite care, potrivit Antena 3 , ar putea permite SUA să acționeze rapid împotriva Cubei dacă președintele Donald Trump ar da undă verde finală. Potrivit relatării, Pentagonul ar fi petrecut luni întregi poziționând trupe și armament pentru un posibil atac, după ce presiunile economice și politice nu ar fi reușit să răstoarne guvernul comunist de la Havana. În acest context, prezența întărită a Marinei SUA în regiune este descrisă ca fiind cea mai mare din lume în afara Orientului Mijlociu, ceea ce ar reduce timpul de reacție pentru o eventuală operațiune. Ce capabilități sunt deja în zonă Materialul indică o desfășurare care include atât platforme de lovire, cât și mijloace de supraveghere: grupul de atac al portavionului USS Nimitz , intrat în Caraibe în luna mai, împreună cu distrugătoare și crucișătoare capabile să lanseze rachete de precizie asupra țintelor de pe uscat; drone avansate și aeronave de supraveghere care ar fi „înconjurat” Cuba timp de luni, conform site-urilor de urmărire a zborurilor; nave amfibii și escortele USS Kearsarge , care transportă 2.500 de pușcași marini , aflate în largul coastei Virginiei și pregătite pentru o nouă desfășurare, cu posibilitatea de a înlocui nave care se întorc acasă. În același timp, sursa notează că, pentru o invazie terestră de amploare, Pentagonul ar avea nevoie de trupe suplimentare. „Fereastra” de acțiune, limitată de uzura flotei și a echipajelor Un element central al analizei este constrângerea de timp: mai multe dintre cele mai mari nave de război desfășurate în vară se apropie de 10 luni pe mare , peste intervalul obișnuit de șase–șapte luni . Această prelungire ar alimenta îngrijorări privind suprasolicitarea echipajelor și ar pune presiune pe o forță navală care, potrivit textului, derulează și o blocadă a navelor iraniene în Golful Persic . Un oficial din domeniul apărării, citat sub protecția anonimatului, avertizează că desfășurările consecutive lungi se acumulează și complică recondiționarea și reparațiile după revenirea navelor. Context politic și semnale publice În material este citat și secretarul de stat Marco Rubio , care a susținut că situația Cubei reprezintă un risc de securitate pentru SUA: „Cuba se află în mare pericol. A avea un stat eșuat la 90 de mile de țărmurile noastre reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite.” De asemenea, Mark Cancian, fost oficial al Pentagonului și analist senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, apreciază că prezența portavionului ar putea avea în primul rând rol de descurajare, dar ar putea fi folosită dacă ar fi necesar. El enumeră drept scenarii posibile lovituri aeriene pentru neutralizarea apărării antiaeriene sau țintirea conducerii. Casa Albă ar fi trimis întrebări Pentagonului, însă Marina a refuzat să comenteze desfășurările, iar Comandamentul Sudic al Forțelor Navale nu a răspuns unei solicitări de comentarii, potrivit articolului. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, miza imediată nu este doar decizia politică, ci și sustenabilitatea operațională: menținerea unei prezențe navale mari pentru perioade peste normele uzuale poate reduce flexibilitatea de rotație a navelor și poate amplifica problemele de mentenanță și retenție a personalului. În lipsa unor poziții oficiale publice suplimentare, rămâne neclar dacă și în ce formă ar exista un calendar de decizie sau o schimbare de postură militară în perioada următoare. [...]
SUA își înăspresc controlul la frontieră din cauza Ebola , printr-un pachet de măsuri care include screening extins pe aeroporturi, restricții temporare de intrare și un centru de carantină în Kenya, pe fondul extinderii epidemiei din Republica Democratică Congo (RDC), potrivit Digi24 . Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, într-o ședință de guvern la Casa Albă, că administrația americană nu va permite intrarea „nici măcar a unui singur caz” de Ebola în Statele Unite. El a spus că guvernul lucrează pentru limitarea crizei în țările afectate, în special în RDC, și pentru monitorizare, astfel încât nicio persoană infectată să nu ajungă pe teritoriul SUA. Măsuri operaționale: screening direcționat și interdicții temporare Autoritățile americane redirecționează toți călătorii americani care au fost în RDC, Uganda sau Sudanul de Sud în ultimele 21 de zile către trei aeroporturi pentru screening: Washington, Atlanta și Houston. În paralel, rezidenților permanenți care au locuit sau au tranzitat prin aceste țări în ultimele 21 de zile li se interzice intrarea în SUA pentru o perioadă inițială de 30 de zile. Centru de carantină în Kenya, pentru cazuri suspecte sau confirmate Statele Unite intenționează să deschidă în Kenya un centru de carantină pentru cazuri suspecte sau confirmate de Ebola, „în principal pentru americani”, a indicat un oficial american sub protecția anonimatului, confirmând o informație publicată de Wall Street Journal . Potrivit aceluiași oficial, centrul ar urma să permită americanilor care părăsesc rapid RDC să fie plasați în carantină și să primească îngrijiri „de înaltă calitate”, fără riscurile unei călătorii lungi de întoarcere în SUA. Context: caz american tratat în Berlin și date OMS despre epidemie Un cetățean american infectat în RDC a fost internat într-o unitate specializată din Berlin, împreună cu soția și cei patru copii, considerați cazuri de contact. Spitalul Charité a anunțat că pacientul „răspunde bine la tratament” și că starea sa s-a stabilizat. Digi24 notează că este vorba despre Peter Stafford, medic misionar al ONG-ului creștin american Serge, expus la virus în timp ce trata pacienți în estul RDC. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat până acum peste 1.000 de cazuri suspecte, dintre care 223 de decese. Totuși, amploarea reală a epidemiei nu este cunoscută, iar autoritățile sanitare internaționale estimează că cifrele sunt probabil subevaluate. [...]
Escaladarea militară în jurul Strâmtorii Ormuz ridică riscul de perturbare a traficului maritim comercial , după ce Iranul a anunțat represalii împotriva SUA, iar Kuweitul a raportat că a respins atacuri cu rachete și drone, potrivit Știrile Pro TV . Gardienii Revoluției din Iran au transmis că au atacat o bază americană ca răspuns la loviturile aeriene lansate mai devreme de Statele Unite în sudul Iranului, informație atribuită televiziunii de stat Irib. În același timp, armata din Kuweit a anunțat că a respins „atacuri cu rachete și drone inamice”. Loviturile americane au vizat o bază militară pe care oficialii SUA o considerau o amenințare pentru forțele americane și pentru traficul maritim comercial din Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul pe mare. În relatarea citată, CNN menționează că au fost auzite trei explozii la est de Bandar Abbas, oraș portuar și bază navală iraniană aflată în apropierea strâmtorii, informație preluată de agenția semi-oficială iraniană Fars. Semnale directe asupra navigației: incidentul cu patru nave Televiziunea de stat iraniană a mai relatat că forțele iraniene au tras asupra a patru nave care ar fi încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz și să intre în Golful Persic fără coordonare cu forțele de securitate. Potrivit aceleiași relatări, incidentul ar fi avut loc în jurul orei 00:35 (ora locală indicată în material), iar navele ar fi fost întoarse după focuri de avertisment. „Au fost avertizaţi, dar, întrucât au ignorat avertismentul, s-au tras focuri de avertisment în direcţia lor, forţându-i să se întoarcă.” Context: armistițiu „teoretic” și negocieri în curs Materialul plasează aceste evoluții într-un „armistițiu teoretic” între cele două țări și în negocieri aflate în desfășurare pentru încetarea războiului, ceea ce amplifică incertitudinea privind securitatea rutelor maritime din zonă. În lipsa unor detalii suplimentare despre navele implicate sau despre amploarea pagubelor, impactul imediat asupra fluxurilor comerciale nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
