Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump ia în calcul reluarea unor lovituri limitate asupra unor ținte iraniene pentru a obține pârghii suplimentare în eventuale noi negocieri, după eșecul discuțiilor de la Islamabad, potrivit The Jerusalem Post, care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor oficiali americani.
Planul discutat în interiorul administrației ar viza „ținte specifice”, cu obiectivul de a crește presiunea asupra regimului de la Teheran înaintea unei noi runde de tratative. Aceiași oficiali au indicat că, deși este „puțin probabil” pe termen scurt, președintele Donald Trump ar lua în calcul și reluarea completă a campaniei de bombardamente împotriva Iranului.
Materialul apare în contextul în care US Central Command (CENTCOM) a anunțat că va începe, de luni, implementarea unei „blocade maritime complete” a Strâmtorii Hormuz, în baza deciziei lui Trump. Măsura are implicații operaționale directe pentru transportul maritim din zonă, într-un punct critic pentru fluxurile de petrol și gaze la nivel global.
CENTCOM a precizat că blocada va fi aplicată „imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În schimb, navele care tranzitează către și dinspre porturi neiraniene nu ar urma să fie oprite.
Înainte ca blocada să intre efectiv în vigoare, ar urma să fie transmis un „Notice to Mariners” (aviz pentru navigatori), iar navele sunt îndemnate să contacteze forțele americane prin „bridge-to-bridge channel 16” atunci când operează în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz.
Trump a declarat că, după eșecul primei runde de negocieri dintre SUA și Iran, Marina americană va bloca strâmtoarea „cu efect imediat”, oprind toate navele care vin și pleacă din porturile iraniene.
Potrivit relatării citate, principalul argument împotriva reluării unei campanii de bombardamente la scară largă este riscul de destabilizare suplimentară a regiunii și reticența lui Trump față de operațiuni prelungite. Publicația nu oferă un calendar pentru o eventuală operațiune limitată și nici detalii despre țintele avute în vedere.
Recomandate
Amenințarea SUA de a bloca porturile Iranului riscă să lovească direct fluxurile comerciale și piața energiei , după ce Pentagonul a anunțat că va începe o blocadă navală asupra tuturor porturilor iraniene de luni, potrivit Al Jazeera . US Central Command (CENTCOM) a transmis duminică seară că blocada se va aplica „tuturor traficului maritim care intră și iese din porturile iraniene” începând cu 13 aprilie, ora 10:00 (ora de Est a SUA), adică 17:00 ora României. Măsura vizează „vasele tuturor națiunilor” care intră sau pleacă din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv din Golful Persic și Golful Oman. Ce înseamnă operațional anunțul CENTCOM În același timp, CENTCOM susține că forțele americane „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. Formularea sugerează o limitare față de amenințarea anterioară a președintelui Donald Trump, care vorbise despre blocarea întregii strâmtori și despre urmărirea navelor care ar plăti taxe Iranului. Al Jazeera citează însă corespondența sa de la Washington, Heidi Zhou-Castro, care spune că există „informații contradictorii” din partea SUA: Trump a indicat o țintire mai largă, în timp ce CENTCOM descrie o măsură concentrată pe navele care au legătură directă cu porturile iraniene. Reacția pieței: petrolul sare peste 100 de dolari Anunțul a fost urmat de o creștere puternică a cotațiilor: țițeiul american a urcat cu 8% la 104,24 dolari (aprox. 479 lei) pe baril, iar Brent – reperul internațional – a crescut cu 7% la 102,29 dolari (aprox. 470 lei) pe baril, potrivit datelor citate în articol. Contextul este deja tensionat: Iranul „a preluat, în esență, controlul” asupra Strâmtorii Hormuz – un punct de strangulare pentru piața globală a energiei – de la declanșarea războiului de către SUA și Israel pe 28 februarie, iar traficul prin zonă a încetinit „până aproape de paralizarea” a circa o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Riscul de escaladare, pe fondul unui armistițiu fragil Potrivit materialului, blocada declarată de SUA pare declanșată de eșecul negocierilor de pace din Islamabad, Pakistan, care s-au încheiat fără acord, alimentând temeri de reluare a luptelor. Armistițiul SUA–Iran ar urma să fie în vigoare până la 22 aprilie. Iranul a avertizat că orice navă militară care se apropie ar încălca armistițiul și „va fi tratată sever”, într-o declarație a Gardienilor Revoluției. La nivel politic, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a acuzat partea americană că a schimbat condițiile („a mutat porțile”) și a blocat eforturile când un memorandum de înțelegere era „la doar câțiva centimetri”. O profesoară asociată de la Universitatea din Teheran, Zohreh Kharazmi, citată de Al Jazeera, a susținut că SUA „nu este în poziția de a dicta” Iranului și a avertizat că, dacă blocada devine un test între „reziliența” Republicii Islamice și „reziliența piețelor globale”, se va vedea rapid „cine pierde”, adăugând că Iranul „este pregătit pentru un război prelungit”. „Dacă această blocadă devine un concurs între reziliența Republicii Islamice și reziliența piețelor globale, nu va dura mult să vedem cine pierde.” [...]
O blocadă navală a SUA asupra Iranului ar însemna o operațiune militară pe termen nedeterminat, cu risc de escaladare și efecte directe asupra pieței petrolului , potrivit unei analize Reuters , care citează experți în securitate și foști oficiali americani. Blocada ar urma să intre în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce președintele Donald Trump a anunțat că Marina SUA „va începe procesul de blocare” a navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Hormuz . Ulterior, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că măsura se aplică doar navelor care merg către sau vin din Iran, acoperind toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. De ce contează: presiune militară cu impact economic, dar greu de susținut Strâmtoarea Hormuz este un punct de strangulare pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, iar obiectivul declarat de Trump este să forțeze Iranul să renunțe la „închiderea de facto” a strâmtorii pentru aproape toate țările, cu excepția celor care obțin trecere sigură de la Teheran. Dacă strategia ar reuși, ar reduce pârghia Iranului în negocieri și ar putea redeschide ruta pentru comerțul global, cu potențial de scădere a prețurilor la petrol, notează analiza. În același timp, experții avertizează că o blocadă este, în esență, un act de război și presupune un angajament deschis, cu un număr semnificativ de nave de luptă. Dana Stroul, fost oficial de rang înalt la Pentagon în administrația Biden, a spus că misiunea este dificil de executat de una singură și probabil nesustenabilă pe termen mediu și lung. Necunoscute operaționale și riscul de represalii Armata SUA nu a oferit încă detalii de bază despre modul de aplicare: câte nave vor fi implicate, dacă vor fi folosite avioane și dacă aliați din Golf vor participa. CENTCOM a refuzat să comenteze, potrivit Reuters. Un punct sensibil este aplicarea efectivă a blocadei: ar fi SUA dispusă să urce la bord și să confiște nave sau chiar să le avarieze/scufunde dacă încearcă să o încalce? Și ce se întâmplă dacă transporturile vizează mari cumpărători sau parteneri ai SUA, precum China, India ori Coreea de Sud? Pe partea de securitate, amiralul în retragere Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale americane, a avertizat că Iranul ar putea trage asupra navelor din Golf sau ar putea ataca infrastructura statelor din Golf care găzduiesc forțe americane. Prețuri la energie deja în creștere și presiune politică internă în SUA Amenințările Iranului la adresa transportului maritim au dus la o creștere de aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol de la începutul războiului lansat de SUA și Israel pe 28 februarie, potrivit Reuters. Trump a spus duminică că prețul petrolului și al benzinei ar putea rămâne ridicat în SUA până la alegerile parlamentare parțiale din noiembrie, pe fondul riscului de reacție publică. În paralel, Trump a evocat și posibilitatea reluării loviturilor americane în interiorul Iranului, menționând fabrici de rachete ca țintă posibilă. Senatorul democrat Mark Warner a pus sub semnul întrebării strategia, avertizând că Iranul ar putea folosi ambarcațiuni rapide pentru a mina strâmtoarea sau ar putea plasa bombe pe petroliere. Trump a amenințat că „orice iranian” care va trage asupra forțelor americane sau asupra navelor „pașnice” va fi „distrus”, iar Gardienii Revoluției au transmis că navele militare care se apropie de strâmtoare vor fi considerate o încălcare a armistițiului și vor fi tratate „dur și decisiv”, ceea ce amplifică riscul de escaladare. În evaluarea citată de Reuters, soluția pe termen lung ar necesita diplomație și voință politică internațională, nu doar presiune militară. [...]
Papa Leo spune că va continua să condamne războiul, în pofida atacului lui Trump , într-un mesaj care menține presiunea morală asupra liderilor politici într-un moment de escaladare a tensiunilor internaționale, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute luni, la bordul avionului papal, în drum spre Alger, unde Papa Leo XIV începe un turneu de 10 zile în patru țări africane. Pontiful a spus că nu vrea „să intre într-o dezbatere” cu președintele SUA, dar a susținut că mesajul creștin este „abuzat” de unii. „Voi continua să vorbesc răspicat împotriva războiului, căutând să promovez pacea, promovând dialogul și relațiile multilaterale între state pentru a găsi soluții juste la probleme.” Papa a argumentat că „prea mulți oameni suferă” și că „prea mulți oameni nevinovați sunt uciși”, adăugând că cineva trebuie „să se ridice și să spună că există o cale mai bună”. El a insistat că nu își vede rolul ca fiind unul politic. Contextul disputei cu Casa Albă Reuters notează că Papa Leo, originar din Chicago, a devenit în ultimele săptămâni un critic vocal al războiului SUA–Israel cu Iranul și a denunțat recent „nebunia războiului” într-un apel pentru pace. În acest context, Donald Trump a lansat duminică seară un atac la adresa pontifului, aparent ca reacție la criticile privind conflictul și politicile dure ale administrației americane în materie de imigrație. „Papa Leo este SLAB la capitolul criminalitate și groaznic pentru politica externă”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. [...]
Blocada navală anunțată de SUA împinge din nou petrolul peste 100 de dolari/baril , pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul și al riscurilor pentru fluxurile comerciale din Golf, potrivit Știrile Pro TV . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că blocada întregului trafic maritim către porturile iraniene începe pe 13 aprilie, la ora 10:00 a.m. (17:00, ora României). Conform comunicatului, toate navele, indiferent de pavilion, vor fi blocate dacă se îndreaptă spre sau părăsesc porturile iraniene, inclusiv cele din Golful Persic și Golful Oman. În același timp, SUA susțin că nu vor împiedica trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz către porturi din alte țări și înapoi, potrivit aceleiași surse. Decizia vine după ce președintele Donald Trump a anunțat pe 12 aprilie că Marina SUA „va începe să blocheze toate navele care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”. Tot el a ordonat Marinei să identifice și să rețină navele din apele internaționale care plătesc taxe Iranului pentru trecerea prin strâmtoare. De ce contează economic Știrile Pro TV notează că, pe fondul eșecului discuțiilor dintre SUA și Iran și al deciziei de a impune o blocadă navală, prețul țițeiului Brent a depășit din nou 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semnalând o reacție imediată a pieței la riscul de întrerupere a transporturilor și la creșterea costurilor de asigurare și operare pentru navele care tranzitează zona. [...]
Israel își accelerează pregătirile militare pentru un posibil nou conflict cu Iranul , pe fondul eșecului negocierilor dintre Washington și Teheran și al creșterii tensiunilor regionale, potrivit Adevărul . Miza imediată ține de riscul de escaladare care poate afecta inclusiv rutele maritime strategice, în special Strâmtoarea Ormuz , esențială pentru comerțul global. Pregătiri operaționale: „mod de război” și actualizarea țintelor Publicația notează că șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene, Eyal Zamir, ar fi ordonat trupelor să se pregătească pentru reluarea ostilităților, după ce discuțiile de pace dintre SUA și Iran, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Surse militare citate de presa locală susțin că armata israeliană a intrat într-un regim de pregătire similar celui de dinaintea operațiunilor anterioare împotriva Iranului, inclusiv ofensiva lansată la finalul lunii februarie 2026. Conform acelorași informații, unitățile au primit instrucțiuni să: mențină un nivel ridicat de alertă; reducă timpii de reacție; elimine vulnerabilitățile operaționale. În paralel, Israelul ar accelera actualizarea „băncii de ținte” pentru Iran (lista de obiective care ar putea fi lovite dacă există o decizie politică de atac), cu accent pe ținte militare și infrastructură strategică, pentru lovituri rapide și coordonate. Forțele aeriene și apărarea: planuri de atac și scenarii pe mai multe fronturi Forțele Aeriene Israeliene lucrează, potrivit materialului, la definitivarea unor planuri de atac complexe, inclusiv „pachete de lovire” integrate cu capabilități de rază lungă. În același timp, armata își întărește sistemele defensive, anticipând scenarii în care ar putea fi vizată simultan din mai multe direcții. Blocaj diplomatic SUA–Iran și riscul de escaladare pe rute maritime Eșecul negocierilor ridică semne de întrebare și asupra menținerii armistițiului de două săptămâni convenit anterior între Washington și Teheran, mai scrie publicația. Vicepreședintele american JD Vance , care a condus delegația SUA, a părăsit Pakistanul și a declarat că Iranul nu a acceptat „oferta finală”. De partea cealaltă, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că SUA „nu au reușit să câștige încrederea delegației iraniene”. În acest context, președintele Donald Trump a escaladat retorica, amenințând cu blocarea Strâmtorii Ormuz. Potrivit articolului, Trump a transmis public că Marina SUA a primit ordin să intercepteze navele care ar plăti taxe către Iran și a avertizat că orice atac asupra intereselor americane sau asupra navelor comerciale va primi un răspuns dur. Context regional: lovituri în sudul Libanului, în pofida armistițiului În ciuda armistițiului, Israelul a continuat bombardamentele în sudul Libanului. Materialul menționează că, potrivit presei internaționale, cel puțin 11 persoane au fost ucise în urma atacurilor din localitățile Qana și Maaroub. Per ansamblu, articolul descrie o situație „extrem de volatilă” în Orientul Mijlociu, în care pregătirile accelerate ale Israelului și retorica tot mai dură a liderilor politici cresc riscul unei escaladări majore, cu potențiale efecte în lanț asupra securității regionale și a fluxurilor comerciale maritime. [...]
Rezultatul foarte slab al Uniunii Românilor din Ungaria ridică întrebări despre reprezentarea politică a minorităților în sistemul electoral ungar , după ce formațiunea a obținut doar 495 de voturi la alegerile parlamentare de duminică, potrivit G4Media . În același timp, niciun partid al minorităților naționale nu a intrat în Parlament. Uniunea Românilor din Ungaria a strâns 495 de voturi, în condițiile în care, conform recensământului citat de publicație, minoritatea românească ar număra aproape 45.000 de persoane. Nicio minoritate națională nu a obținut reprezentare parlamentară În alegerile de duminică, niciun partid al minorităților naționale nu a reușit să acceadă în Parlament. Cele mai multe voturi dintre aceste formațiuni au fost obținute de: partidul romilor: 18.880 de voturi; partidul germanilor: 17.845 de voturi; partidul croaților: 1.255 de voturi. Diferența de regulă față de România: fără locuri garantate Un element relevant pentru miza de reprezentare este cadrul legal: spre deosebire de România, legea electorală din Ungaria nu prevede o procedură specială care să asigure cel puțin un loc în Parlament pentru fiecare minoritate națională recunoscută oficial, mai notează publicația. [...]
