Știri
Știri din categoria Externe
O vizită-fulger a șefului CIA la Moscova reaprinde riscul de escaladare și incertitudinea pentru piețe, în condițiile în care nu există deocamdată explicații oficiale, iar în spațiul public circulă scenarii care merg de la un posibil schimb de deținuți până la un avertisment strategic către Kremlin, potrivit Antena 3.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a părăsit marți Moscova după o vizită surpriză începută dimineața și care a durat doar câteva ore, relatează Agerpres, citând EFE. Nici Washingtonul, nici Moscova nu au comentat oficial vizita.
Datele Flightradar24 indică faptul că o aeronavă militară americană a aterizat marți dimineață pe aeroportul Vnukovo din Moscova. Avionul ar fi decolat de la baza militară Andrews (lângă Washington, D.C.) și a făcut escală la Riga, Letonia.
Marți seară, aceeași aeronavă a plecat spre Riga, potrivit agenției ruse TASS, citată de DPA.
Potrivit EFE, prezența lui Ratcliffe în Rusia ar putea fi legată de posibila eliberare a americanului Charles Zimmerman, condamnat la cinci ani de închisoare în Rusia pentru trafic de arme. În același registru, canale Telegram rusești susțin că Ratcliffe ar fi fost implicat în trecut în schimburi de deținuți și ar fi venit pentru o misiune similară.
Separat, Nexta (canal al opoziției din Belarus) citează The Wall Street Journal, care ar fi relatat că serviciile secrete americane au obținut informații potrivit cărora Rusia s-ar putea pregăti pentru o nouă mobilizare și ar intenționa să testeze coeziunea NATO. În acest context, un fost oficial american ar fi sugerat că Ratcliffe i-ar fi putut transmite personal lui Vladimir Putin un avertisment.
Vizita lui Ratcliffe pentru întâlniri a fost confirmată pentru CBS News și Axios de surse anonime, mai notează materialul. Jurnalistul rus Alexandr Iunașev, din grupul de reporteri acreditați la Kremlin, a relatat că programul lui Vladimir Putin pentru marți ar fi fost modificat cu puțin timp înainte, ceea ce ar putea indica o întâlnire cu șeful CIA — informație care rămâne, însă, la nivel de posibilitate, în lipsa unei confirmări oficiale.
CNN mai subliniază că vizita are loc la câteva ore după ce Washingtonul a anunțat „începerea unei operațiuni de întrerupere a tuturor operațiunilor economice ale Iranului”, aliat al Rusiei.
În absența unei explicații oficiale, o deplasare atât de scurtă, la acest nivel, este interpretată ca un semnal de tensiune sau de negociere discretă. Pentru mediul economic, astfel de episoade tind să alimenteze incertitudinea geopolitică, cu efecte potențiale asupra apetitului pentru risc, prețurilor la energie și costurilor de finanțare, mai ales dacă se confirmă scenariul unei escaladări sau al unei noi mobilizări în Rusia.
Aceasta ar fi prima vizită a unui director CIA în Rusia în aproape cinci ani; predecesorul William Burns a fost la Moscova în noiembrie 2021, cu câteva luni înainte de invazia rusă în Ucraina, mai notează Antena 3.
Recomandate
Vladimir Putin a extins puterea statului de a prelua temporar infrastructura critică , printr-un decret care permite guvernului să intervină dacă proprietarii privați nu reușesc să o protejeze sau să o repună rapid în funcțiune după atacuri ucrainene, potrivit CNN . Măsura ridică miza de reglementare pentru companiile din sectoare-cheie și semnalează o trecere spre control administrativ direct, pe fondul intensificării loviturilor asupra teritoriului rus. Decretul a intrat în vigoare luni și justifică noile prevederi prin „amenințările în creștere la adresa securității” obiectivelor de infrastructură critică din Federația Rusă. Contextul este escaladarea campaniilor aeriene ale ambelor părți, cu atacuri ucrainene în adâncimea teritoriului rus care au generat inclusiv penurii de combustibil și au adus războiul mai aproape de populația civilă. Ce înseamnă „administrare temporară” și cine poate fi vizat Dacă proprietarii nu iau măsuri suficiente pentru „securitatea” facilităților sau nu restabilesc funcționarea suficient de repede după atacuri, guvernul poate decide introducerea unei „administrări temporare”, potrivit decretului. În practică, aceasta transferă către stat controlul asupra proprietății, drepturilor de proprietate și acțiunilor deținute de proprietar. Decretul acoperă o plajă largă de domenii, inclusiv: infrastructură de combustibili și energie; comunicații; transport; facilități de logistică (și alte sectoare menționate în decret). În paralel, Ucraina a intensificat în ultimele zile atacurile asupra huburilor logistice ale Ozon din Rusia, companie prezentată ca un competitor al gigantului de comerț electronic Wildberries, care a fost frecvent vizat, notează CNN. Mesajul Kremlinului: presiune pe proprietari și decizie „de la caz la caz” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că „destul de des proprietarii întreprinderilor nu acordă atenția cuvenită” măsurilor de securitate, inclusiv celor „anti-dronă”. El a invocat și sprijinul țărilor occidentale pentru Kiev ca motiv pentru care Moscova „trebuie să ia măsuri” pentru a-și „asigura propria securitate”. Întrebat ce companii ar putea intra sub incidența decretului, Peskov a spus că situația va fi „analizată în primul rând de guvern, de agențiile relevante”, iar acolo „unde nu se iau măsuri de securitate în zone critice” vor fi înaintate propuneri. Contextul militar care apasă pe infrastructură În același timp, Rusia a intensificat atacurile cu rachete de mare viteză asupra Ucrainei, profitând de deficitul de interceptori Patriot (rachete defensive fabricate în SUA) de care Kievul depinde pentru a doborî rachete balistice, potrivit CNN. Publicația notează că deficitul s-a agravat pe fondul unei crize globale de aprovizionare, în contextul războiului din Iran. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat peste noapte spre marți două rachete și 150 de drone, dintre care 124 ar fi fost doborâte. În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina a primit „un număr mic de rachete Patriot”, conform agenției de presă de stat Ukrinform, citată de CNN. Decretul semnat de Putin introduce, astfel, un instrument de intervenție rapidă a statului în economie, cu efect direct asupra companiilor care operează active considerate „critice”, într-un moment în care infrastructura devine tot mai mult o țintă în războiul de uzură dintre Moscova și Kiev. [...]
Comisia Europeană transmite că ar analiza „cu interes” o cerere de aderare a Armeniei , un semnal cu potențial de a amplifica tensiunile economice și comerciale deja vizibile în relația Erevan–Moscova, potrivit Agerpres , care citează AFP. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a spus că interesul Armeniei de a se alătura UE este „o nouă expresie a atracției pe care o exercită UE asupra cetățenilor”, adăugând că, „prin urmare”, Bruxelles-ul îl examinează „cu interes”. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat luni că Armenia ar putea depune în curând o cerere oficială de aderare la UE, fără să avanseze o dată. Miza economică: presiune pe comerțul Armeniei cu Rusia Dincolo de dimensiunea politică, apropierea de UE a tensionat relațiile cu Moscova, iar consecințele au început să fie resimțite economic. Conform materialului, Rusia a impus sancțiuni Armeniei și a interzis importul de produse agricole armene, pentru care Rusia este o piață „cheie”. Obstacolul de reglementare: incompatibilitatea invocată de Moscova Rusia privește „cu mare nemulțumire” ambițiile europene ale Armeniei, pe care o consideră în sfera sa de influență. Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum privind apartenența la UE, pe care o consideră incompatibilă cu rămânerea în Uniunea Economică Eurasiatică (alianța economică regională condusă de Rusia). Pașinian a răspuns că un referendum ar avea sens doar după ce va fi posibilă „evaluarea fezabilității” aderării, iar pentru asta Armenia „trebuie mai întâi să își depună cererea de aderare la Uniunea Europeană”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. [...]
Propunerea lui Donald Trump de a redenumi Lacul Ontario vine pe fondul escaladării disputei comerciale SUA–Canada , într-un moment în care tensiunile riscă să se traducă în costuri și incertitudine pentru lanțurile industriale nord-americane, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a scris pe Truth Social că administrația sa ia în considerare „serios” schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lacul America”, motivând că „nu ne aşteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”. Contextul imediat este disputa comercială dintre SUA și Canada, declanșată de taxele vamale impuse de Washington. Antena 3 notează că schimbul de replici s-a transformat într-un „război al declarațiilor” între Trump și Doug Ford , șeful guvernului provinciei Ontario, fost susținător al liderului american. Tarife mai mari și amenințări cu măsuri de retorsiune În acest episod, Ford a reacționat după ce Trump a anunțat că tarifele pentru automobilele, piesele auto și oțelul canadiene vor crește cu 50% începând cu ianuarie 2027. Ontario este prezentată ca o provincie în care este concentrată o mare parte din industria auto canadiană. În paralel, Ford a cerut folosirea „tuturor instrumentelor disponibile” împotriva SUA, inclusiv posibilitatea de a restricționa vânzările de electricitate și minerale critice către americani. Ulterior, el a amenințat și cu tarife la exporturile de energie electrică și cu întreruperea furnizării de minerale esențiale către Statele Unite. Escaladare politică, cu ecouri economice Schimbul de acuzații a devenit personal: Trump l-a numit pe Ford „lacheu” al prim-ministrului Mark Carney, iar liderul din Ontario a răspuns numindu-l pe Trump „dictator”, „tiran”, „rege al falimentelor” și „ratat”, potrivit relatării. În acest cadru, propunerea de redenumire a Lacului Ontario apare ca un nou element de presiune simbolică într-o confruntare care, dincolo de retorică, are deja mize comerciale explicite (tarife) și riscă să afecteze fluxuri transfrontaliere sensibile, precum energia și materiile prime critice. Nu este prima propunere de acest tip Antena 3 amintește că Trump a mai avansat idei similare de schimbări de denumiri geografice sau instituționale, inclusiv pentru Golful Mexic („Golful Americii”), Muntele Denali (Muntele McKinley) sau Departamentul Apărării (Departamentul de Război). Deocamdată, informația este prezentată ca o intenție exprimată pe rețelele sociale, fără detalii despre un calendar sau un demers administrativ concret pentru o eventuală redenumire. [...]
Departamentul de Stat al SUA pregătește reluarea treptată a activității la niveluri mai ridicate de personal în mai multe ambasade din Orientul Mijlociu, după evacuările operate înainte și în timpul războiului cu Iranul , potrivit Agerpres , care citează New York Times și Reuters. Miza operațională este revenirea la o prezență diplomatică mai robustă, dar cu plafonări de personal în unele posturi, pe fondul unei evaluări de securitate încă în derulare. Revenirea ofițerilor din Serviciul Extern și reducerea măsurilor de urgență la misiunile americane din regiune ar putea începe chiar din această săptămână, conform relatării. Reuters notează că nu a putut verifica imediat informațiile, iar Departamentul de Stat nu a putut fi contactat pentru comentarii în afara programului normal de lucru. Ce ambasade sunt vizate și cum ar urma să se facă revenirea Printre ambasadele care ar urma să restabilească niveluri mai mari de personal se numără cele din Israel, Liban, Arabia Saudită, Qatar, Iordania, Oman, Irak și Kuweit, potrivit documentului intern citat. Conform aceluiași document, primii diplomați care se vor întoarce ar urma să fie repartizați la Ambasada SUA din Liban, însă personalul de acolo ar rămâne sub nivelul maxim. Ulterior, personalul ar urma să revină complet la ambasadele SUA din Israel, Iordania și Oman. În paralel, unele misiuni ar urma să funcționeze, cel puțin inițial, cu limite de personal: Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar și Liban: limită la 85% din personal; Irak, Kuweit și Bahrain: limită la 75% din personal. Contextul deciziei: ajustări de securitate după evacuări Într-o declarație citată de New York Times, Departamentul de Stat arată că își reevaluează permanent postura de securitate la misiunile diplomatice din întreaga lume. „Revizuim continuu postura de securitate la misiunile noastre diplomatice din întreaga lume.” „Pe baza celei mai recente evaluări a noastre, ne ajustăm structura personalului în anumite posturi din Orientul Mijlociu pentru a ne asigura că putem continua să promovăm obiectivele de politică externă ale SUA, protejând în același timp siguranța și securitatea personalului nostru.” Reducerile de personal au început în februarie, când Washingtonul a autorizat plecările voluntare din Israel ale personalului non-urgent și ale membrilor familiilor acestora, pe fondul tensiunilor cu Iranul. [...]
Canada introduce din 8 septembrie suprataxe de 15–50% pe importuri din SUA, plus un pachet de sprijin de 7,5 mld. dolari canadieni , într-o escaladare cu impact direct asupra costurilor din lanțurile de aprovizionare și asupra companiilor expuse comerțului bilateral, potrivit news.ro . Măsurile vizează o serie de produse americane, iar guvernul de la Ottawa spune că valoarea suprataxelor va fi „aproape la paritate” cu cea a tarifelor impuse de Washington asupra produselor canadiene începând de sâmbătă. Liniile generale ale răspunsului fuseseră anunțate anterior de premierul Mark Carney . Ce produse intră pe lista de suprataxe Conform informațiilor prezentate, suprataxele canadiene vor viza: oțelul; produsele lactate; echipamentele agricole; industria hârtiei; electronica; aparatele electrocasnice. Ministrul finanțelor, François-Philippe Champagne , a declarat că riposta va intra în vigoare la 8 septembrie, la ora 00:01. Pachetul de sprijin: 7,5 miliarde dolari canadieni Pentru sectoarele afectate de tarifele americane, guvernul canadian a anunțat un pachet total de 7,5 miliarde de dolari canadieni (4,6 miliarde de euro), destinat: susținerii lichidităților întreprinderilor; consolidării indemnizațiilor de șomaj; creării unui „Fond de diversificare pentru o Canada puternică”, pentru sprijinirea găsirii de noi piețe de export. De ce contează: dependența Canadei de piața americană Miza economică este ridicată, în condițiile în care Statele Unite sunt principalul partener comercial al Canadei, iar exporturile canadiene către SUA reprezintă 70% din total, potrivit aceleiași surse. În acest context, decizia premierului Mark Carney de a întrerupe negocierile comerciale cu Washingtonul, invocând condiții „nedrepte”, crește riscul de prelungire a tensiunilor și de scumpiri pe segmentele vizate de tarife de ambele părți. În paralel, Washingtonul aplică deja suprataxe punitive asupra unor produse canadiene, iar măsurile anunțate de Ottawa indică o etapă nouă de retaliere, cu efecte care se vor vedea în special în industriile dependente de comerțul transfrontalier. [...]
Spania cere bani de urgență de la UE pentru gestionarea crizei migranților din Ceuta , după ce aproximativ 70.000 de persoane au intrat în enclava nord-africană la finalul lunii iulie, iar autoritățile locale spun că răspunsul administrativ este prea lent, potrivit Al Jazeera . Comisia Europeană a transmis că „evaluează” solicitarea Spaniei și că rămâne „pe deplin angajată la toate nivelurile” pentru securitatea frontierelor externe ale Uniunii. Un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert, a declarat la Bruxelles că cererea formală a fost primită și că evaluarea se face „cu prioritate”, în vederea unei decizii rapide. Criza a escaladat după ce, la sfârșitul lui iulie, peste 70.000 de potențiali migranți, „împinși de sărăcie și de dezinformare”, s-au îndreptat spre Ceuta. Potrivit cifrelor oficiale citate, cel puțin 90 de persoane au murit de ambele părți ale frontierei, în timp ce organizații pentru drepturile omului au raportat un bilanț mai mare. Presiune operațională: repatrieri accelerate și un „comandament unic” Guvernul spaniol a luat măsuri pentru a accelera returnarea migranților rămași în Ceuta, iar majoritatea s-au întors deja în Maroc. Totuși, între 5% și 10% – adică între 3.500 și 7.000 de persoane – se află încă în enclavă, inclusiv copii neînsoțiți, care nu pot fi deportați. Autoritățile spaniole trebuie să îi identifice pe cei rămași pentru a stabili dacă au dreptul la protecție internațională sau, în caz contrar, pentru a începe procedurile de returnare. Procesul este criticat ca fiind prea lent de guvernul regional din Ceuta, controlat de Partidul Popular (PP). Pentru a grăbi reacția, cabinetul de la Madrid a aprobat crearea unui „comandament unic” pentru Ceuta, condus de ministrul Politicii Teritoriale, Ángel Víctor Torres. Acesta a spus că prioritatea este „returnarea și repatrierea celui mai mare număr posibil de persoane, adulți și minori”, cu respectarea legii spaniole și a drepturilor omului. În paralel, guvernul va continua asistența umanitară pentru solicitanții de azil și pentru minorii neînsoțiți care nu pot fi returnați. De ce contează pentru UE: frontiera terestră cu Africa și regimul Schengen Ceuta și Melilla sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Ambele enclave funcționează într-un regim special în cadrul spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că persoanele care intră sunt supuse controalelor la frontieră înainte de a putea continua către Spania continentală. În acest context, cererea de finanțare de urgență testează capacitatea UE de a reacționa rapid când un stat membru invocă presiune imediată asupra unei frontiere externe. [...]
