Știri
Știri din categoria Externe

Fostul avocat al lui Jeffrey Epstein spune că nu știe de ce a primit 50 de milioane de dolari potrivit HotNews.ro, care citează Business Insider, după audierile din Congresul SUA privind aranjamentele financiare lăsate de finanțist.
Darren Indyke, fostul avocat al lui Epstein, și Richard Kahn, contabilul acestuia, au fost chemați la audieri pentru a explica structurile și schemele financiare asociate averii lui Epstein. Cei doi au fost desemnați executori testamentari în ultimul testament al lui Epstein, întocmit cu două zile înainte ca acesta să moară în detenție, în 2019, urmând să administreze o avere estimată la 630 de milioane de dolari.
Deși testamentul nu prevedea salarii pentru rolul de executori, Epstein le-a lăsat moștenire sume mari: 50 de milioane de dolari lui Indyke și 25 de milioane lui Kahn. Acestea sunt, potrivit relatării, cele mai mari moșteniri individuale după suma pusă deoparte pentru Karyna Shuliak, logodnica lui la momentul morții, care ar fi urmat să primească cel puțin 100 de milioane de dolari.
În depoziția din 19 martie în fața Comitetului pentru Supraveghere al Camerei Reprezentanților, ale cărei înregistrări au fost publicate marți, Indyke a spus că nu poate explica decizia lui Epstein de a-i lăsa 50 de milioane de dolari, deși a menționat că în 2019 finanțistul îi plătea un salariu de 2 milioane de dolari.
„De ce a făcut ce a făcut și de ce a dat bani cui a dat bani – nu am avut niciodată conversații de genul acesta cu Epstein”, a declarat acesta în fața congresmenilor. „Întotdeauna a făcut ceea ce a făcut din motivele sale și niciodată nu a discutat motivele cu mine”, a insistat el.
Kahn a susținut, la rândul său, că suma de 25 de milioane de dolari ar fi cu câteva milioane mai mică decât onorariul legal care i s-ar fi cuvenit dacă afacerile lui Epstein ar fi fost înregistrate la New York sau Florida, nu în Insulele Virgine Americane. El a adăugat că diferența până la 25 de milioane ar putea fi explicată de alte moșteniri de câteva milioane de dolari lăsate unor angajați vechi.
Cei doi executori au spus că, în mod realist, nu se așteaptă să primească mai mult de 250.000 de dolari din sumele prevăzute în testament, după soluționarea litigiilor legate de abuzurile fostului lor client. Conform celui mai recent raport trimestrial depus la instanța de succesiuni din Insulele Virgine Americane, din averea de peste jumătate de miliard de dolari rămasă la deces au mai rămas aproximativ 127 de milioane de dolari în active, după vânzarea proprietăților și plata despăgubirilor, precum și după gestionarea altor probleme legale și financiare.
Recomandate

Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]

Președintele Nicușor Dan a pus pe agendă extinderea prezenței economice americane în România în discuțiile purtate la New York cu foști ambasadori ai Statelor Unite, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, potrivit Adevărul . Întâlnirea indică o încercare de a menține investițiile și interesul companiilor americane drept temă centrală în relația bilaterală, alături de componenta de securitate. Șeful statului le-a mulțumit foștilor diplomați americani pentru contribuția la promovarea României și pentru activitatea de consolidare a relațiilor bilaterale. La discuții au participat și foști ambasadori americani care au reprezentat SUA în alte țări europene și în organizații internaționale, precum și reprezentanți ai unor think tank-uri. Ce a urmărit România în discuții Conform informațiilor transmise de președinte, discuțiile s-au concentrat pe prioritățile parteneriatului România–SUA: cooperarea în domeniul apărării; extinderea prezenței economice americane în România; consolidarea alianței transatlantice. Nicușor Dan a mai transmis că parteneriatul România–SUA este „un rezultat construit de-a lungul mai multor generații” și că acesta continuă să fie consolidat. Contextul vizitei la New York Vizita are loc cu prilejul participării la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , desfășurată la New York în perioada 21–25 septembrie. Președintele este însoțit de Mirabela Grădinaru, iar programul include, potrivit aceleiași surse, participarea la recepția tradițională oferită de Donald Trump, președintele SUA. Pe 22 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru ar urma să participe la inaugurarea intersecției „ The Queen Marie of Romania Corner ” și să se întâlnească cu reprezentanții comunității românești din New York. Președintele va participa apoi la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU, în timp ce Mirabela Grădinaru va lua parte la un dejun oferit de Melania Trump pentru Primele Doamne și Domni. [...]

Laudele publice ale lui Elon Musk la adresa lui Xi Jinping ridică miza politică pentru Tesla în China , într-un moment în care relația SUA–China intră din nou în prim-plan la nivel de vârf, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Într-un interviu acordat miercuri televiziunii de stat chineze CCTV, Musk l-a numit pe președintele chinez un „lider extraordinar” și a spus că, „sub conducerea sa, China a cunoscut o prosperitate imensă”, invocând progresele vizibile în infrastructură și creșterea nivelului de trai. Context: summit SUA–China și expunerea companiilor americane Declarațiile vin înaintea unei întâlniri programate joi între Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump, în cadrul celui de-al doilea summit din acest an dintre liderii celor două mari economii. Conform Reuters, Musk este așteptat să participe, alături de alți lideri de companii americane, la un dineu oficial găzduit de Trump la Casa Albă, în onoarea lui Xi. De ce contează pentru Tesla: Shanghai, centru major de producție și export În același interviu, Musk a vorbit despre uzina Tesla din Shanghai, descriind echipa locală drept „incredibil de talentată, harnică și de încredere” și numind fabrica „o bijuterie”. Agerpres mai notează, citând Reuters, că vânzările modelelor 3 și Y produse la uzina din Shanghai — care este și principalul centru de export al companiei la nivel mondial — au crescut cu 3,6% în august față de anul precedent, însă ritmul a încetinit puternic comparativ cu luna anterioară, pe fondul unor evoluții divergente pe piețele principale ale producătorului auto american. Separarea operațiunilor din China, respinsă de Musk Musk a respins anterior speculațiile potrivit cărora operațiunile Tesla din China ar putea fi separate, în perspectiva unei posibile fuziuni cu SpaceX, mai arată materialul. [...]

Întâlnirea de la New York reaprinde perspectiva unui acord SUA–Iran, cu miza Strâmtorii Ormuz și a pieței energiei , după ce emisari americani au avut o discuție de trei ore cu persoane implicate în negocierile cu Teheranul, potrivit Adevărul . Contactul a avut loc la scurt timp după discursul lui Donald Trump la Adunarea Generală a ONU , în care a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică. Trump a spus că emisarul său Steve Witkoff și Jared Kushner au participat la discuții, dar și-a nuanțat ulterior afirmația, precizând că întâlnirea a fost cu „mediatori ai Iranului”, nu direct cu oficiali iranieni. Președintele american a descris discuțiile drept „foarte bune” și „foarte productive”, fără să ofere detalii despre conținut. De ce contează: Ormuz, energie și riscul de escaladare În discursul de la ONU, Trump a pus explicit în balanță două scenarii: un acord care să permită Iranului „să se reconstruiască” sau „anihilarea” Republicii Islamice „rapid”. Tot atunci, a cerut Iranului să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz , rută critică pentru transporturile globale de energie, și să revină la negocieri. Pe fond, discuțiile vin după luni de negocieri blocate și după eșecul unui armistițiu de scurtă durată negociat în iunie. În iulie, americanii și iranienii au avut discuții indirecte la Doha, prin mediatori din Qatar și Pakistan. Reacția Teheranului și condițiile pentru Ormuz Forțele armate iraniene au catalogat declarațiile lui Trump drept „propagandă” și au transmis că sunt pregătite să răspundă cu atacuri „mai severe” dacă va fi necesar, potrivit Reuters. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit cu premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, în contextul eforturilor de reducere a tensiunilor și relansare a negocierilor. Un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz „în câteva zile” dacă SUA ar reduce presiunea militară și ar ridica blocada asupra porturilor iraniene, susținând că o propunere în acest sens ar fi fost transmisă deja Washingtonului prin intermediari. Trump a mai afirmat că un acord ar putea fi încheiat după alegerile intermediare americane din 3 noiembrie sau chiar mai devreme, fără să indice un calendar concret. Contextul rămâne tensionat: războiul dintre Statele Unite și Iran se apropie de a șaptea lună și, potrivit sursei, a avut deja efecte asupra piețelor energetice și securității regionale. [...]

Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]

Emmanuel Macron a cerut la ONU întărirea regulilor multilaterale și a avertizat că o lume dominată de „forța fără reguli” riscă să alunece spre „legea junglei”, potrivit Adevărul . În ultimul său discurs la Adunarea Generală înainte de încheierea mandatului de la Palatul Élysée , președintele Franței a legat direct degradarea ordinii internaționale de conflictele majore și de competiția tehnologică. Macron a denunțat „întoarcerea imperialismului” și strategiile care pun în discuție frontierele și suveranitatea statelor, susținând că ONU rămâne cadrul necesar pentru apărarea „regulilor comune” și a „interesului comun”. „Întrebarea care ni se pune foarte simplu este dacă vrem să trăim (…) într-o formă de întoarcere la legea junglei, sau într-o societate internaţională civilizată.” Inițiative propuse pentru Ucraina: energie și coridorul cerealelor În privința războiului din Ucraina, liderul francez a pledat pentru un „dublu moratoriu” al atacurilor asupra instalațiilor energetice, atât în Rusia, cât și în Ucraina. Totodată, a propus „un moratoriu la Marea Neagră” pentru a permite circulația cerealelor, argumentând că blocajele afectează securitatea alimentară în numeroase țări emergente și în curs de dezvoltare. Gaza și soluția cu două state Macron a revenit și asupra războiului din Fâșia Gaza, la un an după ce a inițiat la ONU o recunoaștere a Palestinei ca stat. El a criticat lipsa de acțiune a comunității internaționale și a reafirmat soluția cu două state, pe care o descrie drept o condiție pentru securitatea Israelului „de azi și de mâine”. „Coaliția independenților” pentru inteligența artificială Pe componenta de reglementare și autonomie tehnologică, Macron a cerut țărilor „atașate independenței lor” să dezvolte o inteligență artificială care să nu depindă nici de Statele Unite, nici de China. El a vorbit despre o „coaliție a independenților” care să își pună în comun capacitățile de calcul și investițiile pentru a crea un „model open-source de frontieră” (adică un model avansat, la vârful tehnologiei, cu cod deschis). În final, președintele francez a cerut să nu se cedeze „spiritului înfrângerii” și a avertizat asupra unei „împărțiri lente a lumii”, mesaj care fixează miza politică a discursului: apărarea unui sistem internațional bazat pe reguli, într-un moment de presiune simultană dinspre războaie și competiția pentru controlul tehnologiilor critice. [...]