Știri
Știri din categoria Externe
Armata iraniană susține că a atacat din nou portavionul USS Abraham Lincoln, care operează în Marea Arabiei, potrivit EFE.
Conform unui comunicat al Departamentului de Relații Publice al armatei iraniene, preluat de agenția Fars, Iranul ar fi lansat rachete de croazieră asupra portavionului american, „având nava ca țintă”. În relatare nu apare o confirmare independentă a lovirii navei.
Un comandant al Marinei iraniene, citat de Fars, a afirmat că „performanța și mișcările” portavionului sunt „monitorizate constant” și a transmis un avertisment privind o posibilă escaladare în cazul apropierii de raza de acțiune a sistemelor iraniene.
„De îndată ce flota ostilă se află în raza de acțiune a sistemelor noastre de rachete, aceasta va fi ținta unor atacuri devastatoare din partea Marinei iraniene”, a avertizat comandantul, potrivit Fars.
În context, la 1 martie, Comandamentul Central al SUA a dezmințit informațiile potrivit cărora USS Abraham Lincoln ar fi fost lovit de patru rachete iraniene, după relatări ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice difuzate prin mass-media de stat iraniană.
USS Abraham Lincoln este un portavion cu propulsie nucleară din clasa Nimitz și navighează împreună cu grupul său de atac, care include trei distrugătoare echipate cu rachete pentru lovituri asupra țintelor terestre. Deocamdată, în materialul citat nu sunt prezentate reacții noi din partea armatei americane la afirmațiile de miercuri ale Teheranului.
Recomandate
Teheranul avertizează SUA să nu trimită trupe terestre în Iran , pe fondul informațiilor că Washingtonul își consolidează prezența militară în zona Golfului, scrie AGERPRES , care citează agențiile dpa și AFP. Avertismentul a fost transmis de președintele parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, care a spus că autoritățile de la Teheran urmăresc îndeaproape mișcările militare americane din regiune, în special desfășurările de trupe. Ghalibaf, fost general, a cerut SUA să nu testeze determinarea Iranului de a se apăra. „Monitorizăm îndeaproape toate mișcările SUA în regiune, în special desfășurările de trupe. Nu ne puneți la încercare hotărârea de a ne apăra țara”, a scris Mohammed Bagher Ghalibaf . În aceeași intervenție, oficialul iranian l-a menționat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, susținând că soldații americani „vor cădea pradă iluziilor” acestuia, după ce „generalii au distrus” și „soldații nu pot repara”, potrivit relatării. Contextul este legat de informații apărute în mass-media, conform cărora guvernul SUA ar fi ordonat desfășurarea în Orientul Mijlociu a mii de soldați dintr-o divizie aeropurtată. Totodată, au circulat zvonuri privind o posibilă invazie a insulei iraniene Kharg, descrisă ca cel mai important terminal de export pentru petrolul iranian din Golf. Deocamdată, informațiile prezentate în materialul citat nu includ o confirmare oficială din partea Washingtonului privind o operațiune terestră în Iran, însă mesajul Teheranului indică o creștere a tensiunilor într-o zonă critică pentru fluxurile de petrol și pentru riscul de escaladare regională. [...]
Iranul refuză armistițiul și exclude negocierile cu SUA , potrivit Libertatea , care citează agenția iraniană semi-oficială Fars. Teheranul consideră „ilogic” să intre într-un proces de discuții cu Washingtonul în actualul context și spune că vrea să își atingă mai întâi obiectivele strategice. Poziția Iranului este atribuită unei surse „familiarizate cu activitățile diplomatice”, citată de Fars și preluată de CNN. Mesajul central este că, în viziunea Teheranului, premisele pentru negocieri nu există atâta timp cât cealaltă parte ar fi încălcat acorduri anterioare. „Iranul nu acceptă un armistițiu. În mod fundamental, intrarea într-un astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a declarat că atât SUA, cât și Iranul ar dori „să ajungă la un acord”. Trump a spus că trimișii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, se află în negocieri inițiate, potrivit lui, de partea iraniană, fără să precizeze însă cu cine discută în Iran. În paralel, Washingtonul ar fi transmis Iranului, prin Pakistan, o listă de 15 cerințe. În articol sunt menționate, între acestea, solicitări privind limitarea capabilităților de apărare ale Teheranului, încetarea sprijinului pentru grupări proxy (intermediari locali) și recunoașterea dreptului la existență al Israelului. Consemnează, de asemenea, Wall Street Journal că Iranul ar fi comunicat administrației Trump un set de condiții pentru un eventual acord de încetare a focului, inclusiv: închiderea tuturor bazelor americane din Golful Persic; despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului; un nou aranjament pentru Strâmtoarea Ormuz, care ar permite Iranului să colecteze taxe de tranzit; garanții că războiul nu se va relua; ridicarea tuturor sancțiunilor împotriva Iranului; menținerea programului de rachete al Iranului fără discuții pentru limitarea acestuia; încetarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, în Liban. În același timp, Trump ar fi prezentat Iranului o propunere de pace în 15 puncte, iar un element-cheie invocat de liderul american este interdicția ca Iranul să dețină armă nucleară. Potrivit unui raport al New York Times citat de Libertatea, propunerea ar fi fost transmisă prin Pakistan și ar aborda inclusiv programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului, în condițiile în care Washingtonul caută o „rampă de ieșire” dintr-un război aflat în a patra săptămână, care s-a extins. [...]
Iranul spune că va permite trecerea „navelor neostile” prin Strâmtoarea Ormuz , în anumite condiții, potrivit News.ro , care relatează despre o scrisoare consultată de Financial Times și transmisă statelor membre ale Organizației Maritime Internaționale (OMI). Teheranul susține însă că țările „participante la agresiunea” împotriva Iranului, inclusiv SUA și Israelul, nu vor beneficia de acest drept de trecere. În scrisoarea citată de cotidianul britanic de afaceri, Ministerul iranian de Externe afirmă că navele considerate „neostile” pot traversa strâmtoarea „în coordonare cu autoritățile iraniene”, dar că nu este vorba despre o revenire la situația anterioară conflictului. Teheranul arată că navele cu legături cu Statele Unite și Israel, precum și cu „alți participanți la agresiunea” împotriva Iranului, nu vor putea trece, fără a oferi detalii suplimentare. „Navele neostile pot traversa Strâmtoarea Ormuz în coordonare cu autoritățile iraniene”, se arată în scrisoarea citată de Financial Times. Contextul este închiderea de facto a acestei rute maritime strategice după declanșarea războiului împotriva Iranului, la 28 februarie, de către Statele Unite și Israel, notează publicația. În mod normal, prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar în prezent circa 3.200 de nave sunt blocate în Golful Persic, evitând traversarea după ce cel puțin 32 de nave ar fi fost lovite de Iran de la începutul războiului. OMI, agenție a ONU responsabilă de normele internaționale ale transportului maritim, a convocat săptămâna trecută o reuniune de urgență privind consecințele crizei de navigație. Evoluția vine și pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a spus marți presei că SUA negociază „în acest moment” cu „persoanele bune” din Iran pentru a ajunge la un acord de încheiere a ostilităților, după ce cu o zi înainte anunțase discuții „foarte bune” — afirmații negate, potrivit sursei, de Republica Islamică. Trump a mai declarat că SUA ar fi fost în contact cu un lider iranian a cărui identitate nu a dezvăluit-o, precizând că nu este vorba despre noul lider suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. [...]
Valeri Zalujnîi spune că nu se poate anticipa finalul războiului din Iran , potrivit Digi24 , într-o analiză în care fostul comandant al armatei ucrainene leagă escaladarea din Orientul Mijlociu de lecțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Zalujnîi, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, susține că faptul că războiul din Ucraina nu a fost oprit printr-o intervenție externă a marilor puteri a funcționat ca un semnal pentru apariția altor confruntări. În editorialul său, el argumentează că eșecul soluțiilor diplomatice și erodarea dreptului internațional au amplificat riscul ca mai multe conflicte locale să ajungă, prin intensitate și efecte, să semene cu un război global. „Astăzi, este imposibil să prezicem și să prognozăm cursul și opțiunile pentru sfârșitul acestui război”, afirmă Valeri Zalujnîi despre conflictul din Iran. În analiza sa, fostul comandant ucrainean spune că războiul din Ucraina a schimbat „paradigma” modului în care se poartă luptele, iar tehnologiile relativ ieftine pot ridica rapid capacitățile militare ale unei țări peste ceea ce ar sugera economia sau demografia ei, dacă există voință politică. Din această perspectivă, el avertizează că o strategie de uzură poate crea dificultăți majore pentru partea care atacă, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice și a economiei. Zalujnîi discută și riscurile unei eventuale operațiuni terestre în Iran , invocând conceptul de „zonă ucigașă” (kill zone), pe care o descrie ca un spațiu controlat de drone, unde trimiterea de trupe ar fi extrem de periculoasă. În final, el afirmă că, dacă se vorbește despre un război între mari puteri pentru influență, merită evaluat cine este „pregătit fizic” să ducă un astfel de conflict, indicând că „cel puțin trei țări” ar fi deja pregătite, inclusiv Iranul, Rusia și Ucraina, și subliniind că războiul rămâne „cel mai teribil lucru” inventat de omenire. [...]
SUA cer un armistițiu de o lună pentru negocieri cu Iranul , potrivit Digi24 , care relatează, pe baza unei transmisiuni Reuters, despre existența unui plan în 15 puncte trimis la Teheran în contextul escaladării militare din Orientul Mijlociu. Israelul a lovit miercuri capitala iraniană Teheran, au anunțat armata israeliană și mass-media iraniană. Forțele de Apărare Israeliene au spus, într-o postare pe Telegram, că au lansat o serie de atacuri vizând infrastructura din Teheran, iar agenția semi-oficială iraniană SNN a susținut că a fost lovită o zonă rezidențială, cu echipe de salvare care caută printre dărâmături. În paralel, Kuweitul și Arabia Saudită au anunțat că au respins noi atacuri cu drone, fără să precizeze originea acestora. În Kuweit, dronele au vizat un rezervor de combustibil de la Aeroportul Internațional, provocând un incendiu, dar fără victime, potrivit Autorității Aviației Civile din Kuweit. De partea iraniană, Gărzile Revoluționare au declarat că au lansat un nou val de atacuri asupra unor locații din Israel, inclusiv Tel Aviv și Kiryat Shmona, și asupra bazelor americane din Kuweit, Iordania și Bahrain, conform presei de stat iraniene citate în articol. Președintele Donald Trump a spus marți că SUA se află în „negocieri” pentru a pune capăt războiului și a afirmat că discută cu „persoanele potrivite” din Iran. „Puternicul preşedinte al Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a respins luni aceste informaţii, calificându-le drept «ştiri false».” Pe piețe, informațiile despre un posibil armistițiu au influențat rapid cotațiile: acțiunile au crescut, iar prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe fondul speranțelor că exporturile de petrol din Golful Persic ar putea fi reluate. Miza economică este legată și de Strâmtoarea Ormuz, rută pe unde trece o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat din lume, iar articolul notează că Iranul a „închis efectiv” strâmtoarea după declanșarea atacurilor din 28 februarie. Despre conținutul planului, New York Times a raportat marți că Washingtonul a transmis Iranului un document în 15 puncte pentru a pune capăt războiului, iar Canalul 12 din Israel, citând trei surse, a afirmat că SUA urmăresc un armistițiu de o lună pentru a discuta acest plan. O sursă familiarizată cu problema a confirmat că planul a fost trimis, fără detalii suplimentare. Potrivit relatărilor din mass-media israeliană, planul ar include, între altele: desființarea programului nuclear al Iranului; încetarea sprijinului pentru grupuri „proxy” (interpuși) precum Hezbollah din Liban; redeschiderea Strâmtorii Ormuz. [...]
Donald Trump spune că SUA negociază acum cu Iranul un armistițiu , potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a afirmat marți că discuțiile vizează încetarea focului în războiul dintre cele două țări și că Teheranul ar dori oprirea conflictului. Trump a susținut că negocierile sunt în desfășurare și a indicat componența echipei americane implicate: emisarul Steve Witkoff, Jared Kushner, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Declarațiile au fost făcute în Biroul Oval, în fața reporterilor prezenți la ceremonia de învestire a lui Markwayne Mullin în funcția de secretar pentru afaceri interne al SUA. Conform The Guardian , Trump a insistat că iranienii ar fi foarte interesați de un acord și a legat orice înțelegere de dosarul nuclear. El a afirmat că Teheranul ar fi acceptat o concesie majoră: renunțarea definitivă la arma nucleară. „Nu vreau să spun dinainte, dar au fost de acord că nu vor avea niciodată o armă nucleară. Au fost de acord cu acest lucru”, a declarat Trump. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că șeful Pentagonului, Pete Hegseth, ar fi fost „destul de dezamăgit” de perspectiva unui armistițiu, sugerând că acesta și generalul Dan Caine, șeful Statului Major, ar fi preferat o victorie militară completă. Trump a descris poziția lor drept o „atitudine bună”, deși a repetat că discuțiile ar merge „foarte bine” și a afirmat, întrebat despre șansele unui acord, că „acest război a fost câștigat”. Pe de altă parte, oficialii iranieni resping public existența negocierilor cu Washingtonul. Ambasada Iranului în Pakistan a calificat oferta de dialog drept „o înșelătorie” și a refuzat orice discuții, după ce Pakistanul s-a oferit să medieze un armistițiu. Misiunea diplomatică a invocat lipsa de încredere „după două runde de atacuri în timpul discuțiilor” și a transmis că „prin intimidare și retorică totalitară, nu există nicio posibilitate”. Cu o zi înainte, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a emis o declarație în care neagă afirmațiile lui Trump privind negocierile, iar, citat de CBS News , a adăugat că Iranul își menține poziția de a respinge orice negocieri înainte de atingerea obiectivelor sale în urma războiului. În paralel, ambasada iraniană din Kabul a susținut pe rețelele sociale că Trump ar fi dat înapoi după amenințări privind vizarea infrastructurii energetice regionale. [...]
