Știri
Știri din categoria Externe
Moscova spune că vrea reluarea discuțiilor de pace mediate de SUA, deși procesul este în prezent suspendat, potrivit Adevărul. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe fondul blocajului negocierilor privind războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Afirmația lui Peskov vine după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara pe 18 aprilie că negocierile cu Ucraina nu reprezintă o prioritate pentru Rusia, consemnează Kyiv Independent. În acest context, mesajul transmis acum de Kremlin indică o ajustare de retorică, cel puțin la nivel declarativ.
„Ne așteptăm ca (procesul de pace) să fie reluat în cele din urmă. Și ne așteptăm ca omologii noștri americani să își continue eforturile de mediere și de promovare a păcii în acest sens”, a spus Peskov.
Ultimele discuții trilaterale între Ucraina, Rusia și SUA au avut loc în februarie. O întâlnire planificată inițial pentru finalul lui februarie, apoi amânată pentru începutul lui martie, a fost anulată chiar înainte ca loviturile SUA–Israel asupra Iranului să mute atenția Washingtonului către Orientul Mijlociu, potrivit relatării.
De partea ucraineană, președintele Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri reluarea negocierilor, susținând că nu vede procesul de pace ca fiind într-un impas. În martie, Zelenski a afirmat că Ucraina este „mult mai puternică astăzi decât am fost în ultimele șase luni”, iar pe 8 mai a spus că Kievul se așteaptă ca trimișii președintelui american Donald Trump să viziteze Ucraina la sfârșitul primăverii sau începutul verii, în încercarea de a relansa discuțiile.
În pofida semnalelor publice privind reluarea dialogului, rămân diferențe majore, în special pe tema teritoriilor. Ucraina consideră că înghețarea actualei linii a frontului este cea mai realistă bază pentru un armistițiu.
Rusia, în schimb, insistă ca forțele ucrainene să se retragă din anumite părți ale Donbasului ca precondiție pentru orice înțelegere, cerere respinsă de Kiev. În absența unei convergențe pe acest punct, perspectivele unui progres rapid rămân limitate.
Recomandate
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
SUA condiționează reluarea medierii în războiul Rusia–Ucraina de apariția unei „oportunități” reale de progres, în condițiile în care, în acest moment, negocierile de pace nu au loc, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus, vineri, la summitul miniștrilor de externe ai NATO din Suedia, că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze discuțiile dacă „se schimbă condițiile”, dar a precizat că în prezent nu există negocieri active. În același timp, el a descris implicarea anterioară a SUA drept una cerută de ambele părți, pe fondul percepției că Washingtonul ar fi „singurul” intermediar acceptabil atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev. „Ne-am implicat, bine? Pentru că ni s-a spus că suntem singurii care pot face asta. Eram singurii cu care rușii și ucrainenii ar fi putut vorbi. Așa că ne-am implicat. Din păcate, nu au fost fructuoase.… Suntem pregătiți să continuăm să jucăm acest rol.” Linia roșie: fără „întâlniri simbolice” fără rezultat Mesajul central al lui Rubio este că administrația Trump ar evita un format de negocieri care consumă timp fără rezultate concrete. Oficialul a vorbit despre frustrarea legată de eforturile diplomatice anterioare și a indicat că SUA nu vor intra într-un „ciclu nesfârșit” de reuniuni fără substanță. „Suntem mai mult decât fericiți să facem acest lucru dacă se va ivi oportunitatea de a avea discuții constructive și productive. De asemenea, nu suntem interesați să ne implicăm într-un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc la nimic.” De ce contează: Washingtonul vede diplomația ca singura ieșire „realistă” Rubio a susținut că, în viziunea sa, nici Rusia, nici Ucraina nu vor obține o victorie militară decisivă „în sensul tradițional” al termenului, ceea ce ar face o soluție negociată singura cale realistă de încheiere a războiului. El a adăugat că președintele Donald Trump ar fi „foarte interesat” ca SUA să joace un rol în obținerea unei astfel de soluții, potrivit Anadolu , citată de Mediafax. Totodată, Rubio a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina „rămâne intact”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre formă sau calendar. [...]
Ucraina își consolidează pozițiile pe front după ce a recuperat circa 590 km² de teritoriu de la începutul lui 2026 , iar Kievul mizează tot mai mult pe lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse pentru a crește costurile războiului și presiunea pentru negocieri, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară, că „pozițiile ucrainene sunt mai puternice acum decât în anii precedenți” și că eliberarea celor aproximativ 590 km² a readus teritoriul „sub control”. În paralel, el a susținut că Ucraina „crește ritmul” de distrugere a efectivelor ruse, iar această dinamică, împreună cu sancțiunile, ar împinge Moscova spre diplomație. Lovituri la distanță asupra rafinăriilor, ca instrument de presiune Zelenski a indicat că Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei, cu accent pe capacitățile de rafinare și export de petrol. El a menționat o lovitură asupra rafinăriei din Iaroslavl , la aproximativ 700 km de granița Ucrainei, prezentând aceste operațiuni drept o formă de „sancțiuni” aplicate prin mijloace militare. În logica economică a conflictului, astfel de atacuri vizează reducerea veniturilor și a capacității logistice a Rusiei, într-un moment în care Kievul încearcă să combine presiunea de pe câmpul de luptă cu cea diplomatică. Diplomație și coordonare cu partenerii Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina și partenerii săi internaționali se concentrează pe intensificarea eforturilor diplomatice și că Kievul așteaptă un răspuns din partea SUA privind posibile formate și calendare pentru viitoare negocieri. Totodată, Zelenski a afirmat că serviciile de informații ucrainene monitorizează planurile militare și politice ale Rusiei și transmit informații relevante partenerilor. Pierderi rusești raportate: cifre diferite, surse diferite În același context, Zelenski a declarat că pierderile de trupe ale Rusiei de la începutul lui 2026 au depășit 145.000 de militari. După o informare primită de la comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, el a indicat că aproape 86.000 de militari ruși ar fi fost uciși, cel puțin 59.000 grav răniți, iar peste 800 ar fi fost capturați. Separat, Statul Major General al Ucrainei a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul invaziei la scară largă la aproximativ 1.353.860 de militari, la data de 22 mai, inclusiv 880 de victime în ziua precedentă. În paralel, o investigație comună a BBC Russian Service și Mediazona a identificat 217.808 decese militare ruse confirmate până la 9 mai. Ce urmează Mesajul transmis de Zelenski sugerează o dublă direcție: menținerea inițiativei pe front prin consolidarea pozițiilor și extinderea loviturilor la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Kievul încearcă să avanseze discuțiile despre un cadru de negocieri, în coordonare cu partenerii occidentali. [...]
Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]
Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului , după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews . În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții. Cine ar putea reprezenta Uniunea Europeană Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții: Kaja Kallas , actuala șefă a diplomației europene; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei. Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite. Poziția SUA și semnalul venit de la Kremlin Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia. Ce urmează și de ce contează Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor. [...]
Kievul respinge acuzațiile Moscovei și susține că a lovit o țintă militară , într-un episod care riscă să amplifice presiunea diplomatică la ONU și să complice orice demers de negociere, potrivit Agerpres . Statul Major General ucrainean a calificat drept „manipulare” acuzațiile Rusiei potrivit cărora forțele ucrainene ar fi atacat un cămin studențesc în orașul ocupat Starobilsk , din regiunea Lugansk. Kievul afirmă că, în noaptea de joi spre vineri, a vizat un „cartier general” al unității de drone „Rubicon”, descrisă ca unitate de elită de dirijare a dronelor, localizat „în zona orașului Starobilsk”. În mesajul publicat pe Facebook, Statul Major General susține că Ucraina lovește infrastructuri și instalații militare „utilizate în scopuri militare”, cu respectarea normelor dreptului internațional umanitar. Două versiuni asupra țintei și a victimelor Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că forțele ucrainene ar fi lovit căminul studențesc al Colegiului Pedagogic din Starobilsk „noaptea, în timp ce studenții dormeau”, și a avertizat că Ministerul Apărării rus va pregăti un răspuns. Autoritățile ruse au transmis un bilanț preluat de agențiile internaționale: șase persoane ucise, 15 dispărute și aproximativ 40 rănite în urma atacului în regiunea Lugansk, controlată de Moscova. Autoritățile proruse din Lugansk au mai afirmat că, în momentul atacului, în clădire se aflau 86 de tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Miza de reglementare: Consiliul de Securitate al ONU Ministerul rus de Externe a acuzat Kievul că agravează situația și subminează eforturile diplomatice de soluționare a conflictului și a anunțat că va cere convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Separat, publicația ucraineană Tribune a relatat că în Starobilsk s-au auzit explozii în cursul nopții, iar localnici au vorbit pe rețelele de socializare despre un atac cu drone și o lovitură asupra unei baze militare. Informațiile din teren nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
