Știri
Știri din categoria Externe
Rusia amenință cu un răspuns „asimetric” după ce, potrivit HotNews.ro, Londra a anunțat că va opri și reține nave rusești în apele britanice, pentru a perturba exporturile de petrol realizate prin așa-numita „flotă fantomă”, în pofida sancțiunilor occidentale.
Ambasada Rusiei în Regatul Unit a calificat planul drept „ostil” și a transmis, într-un comunicat citat de agenția de stat TASS, că Moscova va reacționa prin măsuri politice, legale și „asimetrice”, relatează Reuters. Diplomații ruși susțin că anunțul premierului Keir Starmer reprezintă „încă un pas profund ostil îndreptat împotriva Rusiei”.
„Astfel de acțiuni au consecințe. Navigația devine nesigură în apele britanice, unde orice navă poate fi supusă unor confiscări de tip pirateresc. Rusia va folosi toate instrumentele politice, juridice și de altă natură de care dispune, inclusiv pe cele asimetrice, pentru a-și proteja interesele”, au transmis diplomații ruși.
Anterior, Keir Starmer a spus că a autorizat armata să oprească și să rețină nave rusești în apele britanice, cu scopul de a perturba o rețea de vase despre care guvernul britanic afirmă că ajută Moscova să exporte petrol în pofida sancțiunilor. În context, Starmer a argumentat că președintele rus Vladimir Putin ar beneficia de creșterea prețurilor petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și a cerut intensificarea acțiunilor împotriva „flotei fantomă”.
Marea Britanie a oferit în 2026 informații și sprijin logistic forțelor armate franceze și americane, care au reținut nave rusești, însă anunțul lui Starmer este prezentat ca prima autorizare pentru forțele britanice de a aborda nave rusești. Pe fond, măsura se înscrie într-un efort mai larg al unor state europene de a limita capacitatea Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei, aflat în al patrulea an.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un o pușcă automată în timpul primei sale vizite oficiale în Coreea de Nord, potrivit Antena 3 CNN . Președintele belarus a glumit că liderul nord-coreean ar putea avea nevoie de armă „în cazul în care apar dușmani”, iar momentul a fost surprins în fața jurnaliștilor. Antena 3 CNN relatează că, în cadrul întâlnirii de la Phenian, cei doi lideri au făcut schimb de cadouri și au semnat un „tratat de prietenie și cooperare”, prezentat ca un pas de consolidare a relației bilaterale. Belarus și Coreea de Nord, ambele aliate cu Rusia, se confruntă cu sancțiuni occidentale și acuzații privind încălcarea drepturilor omului. Pe lângă pușca automată, Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un produse alimentare belaruse (inclusiv ciocolată „President”, bezele și pâine neagră) și o centură Slutsk, descrisă ca un artefact tradițional belarus. În imaginile menționate de sursă, Kim Jong Un examinează arma, întreabă despre caracteristici și încearcă să o reîncarce, iar Lukașenko afirmă că Belarus produce arme de calibru mic și muniție. În schimb, liderul de la Minsk a primit o sabie, o vază mare decorată în stil tradițional și o monedă comemorativă de aur, bătută cu ocazia primei sale vizite în Coreea de Nord. Antena 3 CNN mai notează că soției lui Kim Jong Un i-a fost oferit un buchet de flori împodobit cu pietre prețioase, iar fiicei sale o cutie de bijuterii. Separat, Antena 3 CNN consemnează că semnarea tratatului a fost relatată și de France Presse, prin Agerpres, în contextul apropierii Minsk–Phenian pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În material se arată că Coreea de Nord ar fi trimis trupe și arme, iar Belarus a fost folosit ca bază de lansare pentru invazia începută în 2022, în timp ce serviciile de informații sud-coreene și occidentale consideră că Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia și muniții, analiștii indicând că Moscova ar furniza la schimb sprijin financiar, tehnologii militare, alimente și resurse energetice. [...]
Vladimir Putin le-a cerut antreprenorilor ruși să nu mizeze pe profituri mai mari din război , potrivit Euronews România , care citează agenția EFE. Mesajul ar fi fost transmis într-o întâlnire cu ușile închise, pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele Uniunii Industriale și a Oamenilor de Afaceri din Rusia, Aleksandr Șojin, a spus că liderul de la Kremlin se așteaptă ca războiul din Iran să se încheie rapid, ceea ce ar face temporare câștigurile suplimentare generate de tensiunile din regiune. „Președintele spune că speră că, posibil, criza să se rezolve în următoarele trei sau patru săptămâni”, a declarat Șojin după întrevederea cu Putin. Șojin a adăugat că Putin le-a recomandat antreprenorilor și Ministerului de Finanțe să nu își construiască planurile pe o perioadă prelungită de profituri ridicate, deoarece aceasta „nu va dura”. Discuția, care ar fi durat două ore, i-a inclus pe Vladimir Potanin (Norilsk Nickel), Vladimir Yevtușenkov (AFK Sistema), Andrei Kostin (Banca VTB) și Aleksander Diukov (Gazprom Neft), alături de oficiali guvernamentali precum ministrul dezvoltării economice, Maxim Reșetnikov, și ministrul industriei și comerțului, Anton Alihanov. Contextul intern este unul de presiune economică: PIB-ul anual al Rusiei ar fi scăzut în ianuarie cu 2,1%, iar Putin nu ar fi acceptat întrebări la un eveniment al Uniunii Industriale și Antreprenoriale, unde a susținut un discurs scurt și a părăsit sala. În același timp, Rusia ar beneficia de creșterea prețului petrolului, pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran, iar autoritățile ar spera ca veniturile suplimentare să atenueze deficitul bugetar, în condițiile în care încasările din primul trimestru au fost mai slabe decât se anticipase. [...]
Donald Trump a reluat atacurile la adresa aliaților NATO , într-o declarație făcută la Casa Albă în noaptea de joi, afirmând că portavioanele britanice sunt „niște jucării” și că le-ar fi transmis britanicilor „să nu se mai obosească” să ajute SUA în războiul cu Iranul, potrivit Antena 3 CNN , care citează The Guardian. Președintele american a susținut, fără a prezenta dovezi, că ar fi cerut sprijinul celor două portavioane britanice și că ar fi fost refuzat de premierul Keir Starmer , care ulterior s-ar fi oferit să le trimită. Guvernul britanic a negat această succesiune de evenimente, afirmând că nu a existat o solicitare din partea SUA și, implicit, nici o respingere a ei. În același context, Starmer a indicat totuși că nu va permite folosirea bazelor Regatului Unit pentru lovituri ofensive împotriva regimului iranian, dar că infrastructuri precum Diego Garcia și insulele Chagos ar putea fi utilizate pentru acțiuni defensive, în cazul unor represalii iraniene. Regatul Unit a trimis distrugătorul HMS Dragon în estul Mediteranei după lansarea unei rachete iraniene din Liban către baza britanică RAF din Cipru, iar oficiali britanici au spus că este analizată și desfășurarea unui vas al Royal Navy sau a unui vas civil pentru sprijinirea eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Trump a ironizat și atacul cu rachetă asupra bazei SUA–Regatul Unit din Diego Garcia, afirmând că Iranul ar fi tras „o rachetă la peste patru mii de kilometri” și reluând ideea că aliații ar fi vrut să se implice doar după încheierea conflictului. În declarațiile sale, liderul de la Washington a repetat că este „foarte dezamăgit” de aliații NATO și a insistat că sprijinul ar fi trebuit oferit „când războiul a început sau chiar înainte să înceapă”. Episodul se suprapune peste o deteriorare a relațiilor SUA–Regatul Unit, după ce Starmer a spus, la începutul săptămânii, în fața unei comisii parlamentare, că nu intenționează să răspundă insultelor repetate ale președintelui american, pe care le-a descris drept încercări de a pune presiune asupra sa. Joi, premierul britanic a participat în Finlanda la summitul Forței Expediționare Comune (JEF), unde a avertizat că, în pofida conflictului din Orientul Mijlociu, aliații nu trebuie să piardă din vedere amenințarea Rusiei și a confirmat că marina ucraineană va lua parte pentru prima dată, în toamnă, la un exercițiu JEF. [...]
Kremlinul spune că Orientul Mijlociu urmează „cel mai pesimist scenariu” , potrivit News.ro , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcute pentru Vesti. Moscova afirmă că urmărește îndeaproape evoluțiile din regiune și susține că, în acest moment, este dificil de imaginat o deteriorare suplimentară a situației. În acest context, Peskov a indicat că dinamica actuală corespunde scenariului cel mai negativ anticipat de Rusia. „Deocamdată, putem afirma că situaţia evoluează conform celui mai pesimist scenariu.” Conform sintezei publicate de TASS, Kremlinul insistă asupra necesității opririi războiului și reia avertismentul că soluțiile bazate pe forță în regiune pot avea consecințe „foarte grave”, nu doar la nivel regional, ci și global. Totodată, Rusia spune că speră ca ostilitățile să înceteze „cât mai curând posibil”, iar situația să revină pe un curs pașnic. Pe partea diplomatică, Moscova afirmă că ar susține orice demers care ar contribui la instaurarea păcii și spune că speră ca informațiile privind existența unor negocieri în curs să fie reale. În viziunea Kremlinului, după oprirea luptelor, ar urma ca statele din regiune să își contureze propria abordare pentru asigurarea securității. [...]
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, acuză Rusia că ajută Iranul să vizeze americani , iar Washingtonul ar trebui să exercite presiune și asupra Moscovei dacă vrea să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit News.ro , care citează BFMTV. Kallas susține că Rusia furnizează Iranului informații folosite „pentru a ucide americani” în Orientul Mijlociu și afirmă că Moscova ar livra și drone, care ar permite Teheranului să atace țări vecine și baze militare americane. „Constatăm că Rusia ajută Iranul în materie de informaţii pentru a viza americani, pentru a ucide americani, iar Rusia furnizează acum şi drone Iranului, astfel încât (această ţară) să poată ataca ţările vecine, precum şi bazele militare americane”, a declarat ea. Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii miniștrilor de externe din G7, găzduită de Franța, la care este așteptat să participe și secretarul de stat american Marco Rubio. În acest context, Kallas a cerut SUA să își extindă presiunea diplomatică dincolo de Teheran, către Moscova, argumentând că sprijinul Rusiei ar alimenta conflictul regional. Kremlinul a respins acuzațiile, calificând drept „minciuni” un articol din Financial Times despre o posibilă finalizare a livrărilor de drone către Iran. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut, într-un răspuns la o întrebare a AFP, că în presă circulă „foarte multe minciuni”, inclusiv în publicații considerate respectate. Pe plan economic, Kallas a atras atenția că Rusia ar beneficia de creșterea bruscă a prețurilor petrolului, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu. Conform Bloomberg , citat de News.ro, valoarea exporturilor de petrol ale Moscovei s-ar fi dublat în ultimele trei săptămâni, la o medie de 270 de milioane de dolari pe zi, de la 135 de milioane de dolari pe zi în ianuarie. Separat, șefa diplomației UE a îndemnat SUA să sporească sprijinul pentru Ucraina și a avertizat că ar fi o „abordare greșită” ca Kievul să fie presat să cedeze teritorii în negocierile cu Rusia. În același registru, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că SUA ar condiționa garanțiile de securitate de cedarea regiunii Donbas către Moscova. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin vin într-un context tensionat pe scena internațională, în care conflictul din Iran ridică tot mai multe semne de întrebare privind efectele globale. Liderul rus a transmis că impactul acestui război ar putea ajunge la un nivel comparabil cu cel generat de pandemia de COVID-19, atât din punct de vedere economic , cât și social, potrivit Antena3 . Mesajul sugerează o posibilă escaladare a consecințelor dincolo de zona militară . În timpul pandemiei, economiile globale au fost afectate sever, lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, iar piețele au reacționat rapid. În mod similar, un conflict extins în Orientul Mijlociu ar putea influența prețurile energiei, stabilitatea regională și fluxurile comerciale internaționale. Avertismentul vine în paralel cu alte reacții internaționale privind evoluția situației din Iran , unde tensiunile continuă să crească. Deși nu sunt oferite detalii concrete despre scenariile luate în calcul, comparația cu pandemia indică o îngrijorare legată de efecte în lanț, greu de controlat, inclusiv asupra economiei globale și securității energetice. În acest context, declarațiile liderului de la Kremlin se adaugă unei serii de poziționări dure venite din partea actorilor internaționali, în timp ce perspectivele unei soluții rapide rămân incerte. [...]
