Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump afirmă că „multe țări” vor trimite nave de război alături de SUA pentru a menține Strâmtoarea Hormuz deschisă, potrivit Biziday. Președintele american nu a indicat ce state ar participa efectiv și nici un calendar pentru o astfel de acțiune, spunând doar că speră ca „China, Franța, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie și alte state afectate de blocada Iranului” să trimită nave în zonă.
Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa de socializare și leagă eventualul demers naval de „încercarea Iranului de a închide Strâmtoarea Hormuz”, o rută maritimă esențială pentru transporturile de petrol și gaze din Golf.
În aceeași postare, Trump a susținut că a „distrus deja 100% din capacitatea militară a Iranului”, dar a adăugat că Teheranul ar putea totuși să provoace incidente punctuale, prin drone, mine sau rachete cu rază scurtă, de-a lungul căii navigabile.
Totodată, el a afirmat că, „între timp”, Statele Unite „vor bombarda țărmul” și vor îndepărta „încontinuu” bărcile și navele iraniene, susținând că Strâmtoarea Hormuz va fi „în curând” deschisă, sigură și liberă, fără a oferi detalii suplimentare despre modul de implementare sau despre sprijinul concret al altor state.
Recomandate
Ministrul de externe al Iranului îl ironizează pe Donald Trump , după ce liderul american a cerut mai multor state să se alăture unei operațiuni pentru menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Potrivit Mediafax , șeful diplomației iraniene, Abbas Araqchi , a afirmat că Statele Unite sunt nevoite să „se milogească” de alte state, inclusiv de China, pentru a asigura securitatea acestei căi maritime strategice. Declarația vine după ce Donald Trump a transmis mai multe mesaje publice în care a anunțat că Washingtonul trimite nave de război pentru a menține navigația liberă prin strâmtoare și a cerut altor state să participe la această operațiune. Printre țările invitate să se alăture inițiativei se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie. Reacția dură a Teheranului Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Abbas Araqchi a criticat dur strategia americană din regiune și a susținut că sistemul de securitate promovat de SUA în Orientul Mijlociu s-a dovedit ineficient. Oficialul iranian a declarat că: „umbrela de securitate” creată de Washington ar fi devenit „plină de găuri”; această strategie nu ar fi prevenit tensiunile, ci dimpotrivă ar fi alimentat crizele din regiune; Statele Unite ar fi ajuns în situația de a solicita sprijin internațional pentru a menține deschisă strâmtoarea. Araqchi a făcut apel și la statele din regiune să îndepărteze forțele militare străine de pe teritoriile lor, susținând că principalele preocupări ale acestora ar fi legate de apărarea Israelului. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, fiind tranzitată zilnic de o parte semnificativă din exporturile mondiale de energie. Orice blocaj în această zonă ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice și asupra economiei globale. În mesajele sale publice, Donald Trump a insistat că menținerea deschisă a strâmtorii trebuie să fie un efort comun al statelor care depind de această rută pentru aprovizionarea cu petrol. Președintele american a sugerat că aceste țări ar trebui să contribuie direct la securizarea traficului maritim, în timp ce Statele Unite ar urma să ofere sprijin militar și coordonare. Schimbul de declarații dintre Washington și Teheran reflectă tensiunile tot mai mari din regiune, în contextul conflictelor și operațiunilor militare recente din Orientul Mijlociu. [...]
Iranul susține că a atacat trei baze militare americane din Orientul Mijlociu , în timp ce conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a intrat în a treia săptămână fără semne de calmare. Informația a fost anunțată de Gardienii Revoluției (IRGC) și relatată de Daily Sabah , însă afirmațiile nu au fost confirmate independent până în acest moment. Potrivit declarațiilor citate de presă, operațiunea ar face parte din al 52-lea val al „Operațiunii True Promise 4” , pe care Teheranul o prezintă drept răspuns la atacurile aeriene lansate anterior de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Baze americane vizate Conform agenției iraniene Fars, citată de presa internațională, IRGC ar fi lovit trei obiective militare americane din regiune: Baza militară Țara Ce susține Iranul Al-Harir Irak (Erbil) Atac asupra unui „centru de concentrare a forțelor americane” Ali al Salem Kuweit Baza ar fi fost lovită cu rachete și drone Arifjan Kuweit Distrusă, potrivit declarațiilor iraniene Autoritățile americane nu au confirmat distrugerea acestor baze. În același comunicat, IRGC a lansat și amenințări directe la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu , afirmând că îl va „urmări și elimina”. Biroul premierului israelian a respins declarația, calificând-o drept „fake news”. Escaladare în statele din Golf Tensiunile s-au extins și asupra statelor din Golf. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat 6 rachete balistice și peste 30 de drone deasupra regiunii Riyadh și a bazei aeriene Prince Sultan, potrivit Arab News . Emiratele Arabe Unite au raportat interceptarea a 9 rachete și 33 de drone , exploziile auzite în Dubai fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Pentru prima dată de la începutul conflictului, Iranul a amenințat și infrastructura economică a statelor vecine , cerând evacuarea unor porturi majore din Emiratele Arabe Unite și susținând – fără dovezi – că acestea ar fi fost folosite de SUA pentru atacuri asupra insulei petroliere iraniene Kharg. Rachete lansate și asupra Israelului Sirenele de raid aerian au răsunat și în Tel Aviv și zona centrală a Israelului , după lansarea unor rachete balistice iraniene. Sistemele de apărare Arrow și David’s Sling au interceptat majoritatea proiectilelor, însă două persoane în vârstă au fost rănite ușor în orașul Holon, potrivit presei israeliene. Bilanțul conflictului Războiul a început pe 28 februarie , când Statele Unite și Israelul au atacat instalații nucleare și militare iraniene. De atunci: peste 1.300 de persoane au murit în Iran , potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii; 12 persoane au murit în Israel în urma atacurilor cu rachete; 13 militari americani și-au pierdut viața; cel puțin 26 de persoane au murit în statele din Golf . Conflictul continuă să se extindă regional, iar schimburile de atacuri dintre Iran și aliații occidentali ridică temeri privind un război mai amplu în Orientul Mijlociu . [...]
Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]
Administrația Donald Trump respinge, pentru moment, inițierea negocierilor pentru un armistițiu cu Iranul , în ciuda tentativelor de mediere venite din partea unor aliați din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Reuters, Casa Albă preferă să continue operațiunile militare pentru a slăbi capacitățile Teheranului. Diplomații din regiune au încercat să deschidă un canal de comunicare între Washington și Teheran pentru a discuta un posibil armistițiu. Omanul, stat care a mai mediat în trecut discuții între cele două țări, ar fi încercat de mai multe ori să faciliteze reluarea dialogului, însă administrația americană ar fi transmis clar că nu este interesată de negocieri în acest moment. Un oficial de rang înalt al Casei Albe a confirmat poziția președintelui american, explicând că prioritatea actuală este continuarea campaniei militare. Potrivit acestuia, Donald Trump nu este interesat de discuții de pace în această etapă a conflictului și consideră că operațiunile trebuie să continue pentru a reduce semnificativ capacitățile militare ale Iranului. Un alt oficial american a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului, denumită „ Epic Fury ”, continuă fără întrerupere. Acesta a precizat că președintele Trump crede că presiunea militară trebuie menținută până când regimul de la Teheran va fi suficient de slăbit pentru a accepta eventuale negocieri în condițiile Washingtonului. În același timp, liderul american ar fi sugerat că o eventuală nouă conducere iraniană ar putea fi dispusă să discute în viitor, însă momentul actual nu este considerat potrivit pentru un armistițiu. Nici Iranul nu pare dispus să accepte o încetare a focului în condițiile actuale. Două surse iraniene de rang înalt au declarat pentru Reuters că Teheranul nu va lua în calcul un armistițiu atât timp cât atacurile americane și israeliene continuă. Această poziție sugerează că ambele părți se pregătesc pentru un conflict de durată. Războiul are deja consecințe majore asupra regiunii și asupra pieței energetice globale. Confruntările au provocat moartea a peste 2.000 de persoane, majoritatea în Iran, iar blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a generat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie. Prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar întreruperea transportului a dus la creșteri rapide ale prețului energiei pe piețele internaționale. [...]
Iranul respinge afirmațiile Pentagonului despre rănirea liderului suprem Mojtaba Khamenei , iar autoritățile de la Teheran susțin că acesta își exercită în continuare atribuțiile fără probleme, într-un context de tensiuni militare crescute în Orientul Mijlociu. Potrivit AGERPRES , ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a respins declarațiile făcute de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, care afirmase că liderul suprem Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit și posibil desfigurat. Într-un interviu acordat televiziunii americane MS Now , Araqchi a susținut că nu există nicio problemă privind starea liderului iranian și că acesta și-a transmis deja mesajele publice recente și își continuă activitatea conform Constituției. Oficialul a insistat că sistemul politic al Republicii Islamice este stabil și nu depinde de o singură persoană. Ministrul iranian a minimizat credibilitatea afirmațiilor venite din partea oficialilor americani, sugerând că acestea fac parte dintr-o serie de declarații neconfirmate lansate în ultimele zile. El a menționat că anterior s-a spus inclusiv că liderii iranieni s-ar afla în buncăre, deși aceștia au fost văzuți în mod public. În cadrul aceluiași interviu, Araqchi a abordat și relațiile strategice ale Iranului cu alte mari puteri. El a confirmat că Rusia și China sunt considerate parteneri strategici ai Teheranului și că între aceste state există o cooperare strânsă, inclusiv în domeniul militar, însă a evitat să ofere detalii suplimentare despre natura exactă a acestei colaborări. În același timp, șeful diplomației iraniene a susținut că Iranul nu a declanșat conflictul militar în curs și că acțiunile sale reprezintă doar o reacție defensivă. Potrivit acestuia, războiul ar fi fost „impus” Iranului printr-o agresiune pe care o consideră neprovocată și ilegală. Declarațiile vin într-un moment în care conflictul din regiune se intensifică, iar informațiile despre liderii politici și militari ai părților implicate sunt adesea contradictorii, alimentând tensiunile dintre Iran și Statele Unite. [...]
Diferențele de obiective dintre SUA și Israel devin vizibile în războiul cu Iranul , la două săptămâni de la declanșarea operațiunii militare comune, în timp ce Washingtonul și Ierusalimul par să aibă viziuni diferite despre cum ar trebui să se încheie conflictul. Potrivit The New York Times , tensiunile politice dintre președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu devin tot mai evidente pe măsură ce campania militară continuă. Războiul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri aeriene surpriză asupra unor obiective iraniene, vizând în special infrastructura nucleară și sistemele de rachete ale Teheranului. În primele două săptămâni, aviația celor două state a reușit să domine spațiul aerian iranian și să provoace pagube importante capacităților militare ale Iranului. Totuși, diferențele de abordare dintre liderii celor două state devin tot mai clare. În prima sa conferință de presă de la începutul războiului, Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „zdrobește” Iranul și că operațiunea a produs „realizări uriașe” împotriva infrastructurii nucleare și de rachete. Retorica premierului israelian s-a moderat însă față de primele zile ale conflictului. Dacă inițial vorbea despre eliminarea „amenințării existențiale”, acum obiectivul este descris mai degrabă ca reducerea capacităților Iranului, cu speranța că populația iraniană va schimba regimul politic. În același timp, Donald Trump a transmis mesaje contradictorii privind finalul conflictului. Într-un interviu pentru CBS News a afirmat că războiul este „aproape încheiat”, sugerând că luptele ar putea înceta curând. Ulterior, la Fox News Radio, a spus că schimbarea regimului de la Teheran „se va întâmpla”, dar probabil nu imediat. Un punct major de tensiune între aliați a apărut după atacurile israeliene din 8 martie asupra a aproximativ 30 de depozite de combustibil din Iran, o operațiune despre care Axios a relatat că a depășit așteptările Washingtonului. Loviturile au generat coloane uriașe de fum deasupra Teheranului și au atras reacții prudente din partea unor politicieni americani. Senatorul Lindsey Graham, aliat apropiat al lui Trump, a avertizat Israelul să fie atent la țintele energetice, argumentând că industria petrolieră a Iranului ar putea fi necesară pentru reconstrucția economică după eventualul colaps al regimului. În Israel însă, unele voci cer măsuri și mai dure. Liderul opoziției, Yair Lapid, a susținut că infrastructura petrolieră iraniană de pe insula Kharg - responsabilă pentru aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului - ar trebui distrusă complet pentru a paraliza economia țării. Analizele citate de presa americană arată că problema centrală a alianței este lipsa unui obiectiv final comun. Israelul urmărește slăbirea rețelelor militare regionale ale Iranului și eliminarea amenințărilor pe termen lung, inclusiv a grupărilor proxy. Statele Unite au vorbit, pe rând, despre oprirea programului nuclear, capitularea Iranului sau chiar schimbarea regimului, fără a defini clar condițiile de încheiere a conflictului. Această incertitudine creează o situație în care operațiunile militare continuă, dar fără o strategie comună clară privind momentul și condițiile în care războiul ar trebui declarat încheiat. [...]
