Știri din categoria Externe

Statul Major ucrainean: peste 1,25 milioane de militari ruși pierduți - bilanț la aproape patru ani de război

14 februarie 2026, 12:06

Militar ucrainean în fața unei clădiri distruse, în timpul conflictului.

Rusia ar fi pierdut peste 1,25 milioane de militari în Ucraina, de la începutul invaziei la scară largă, pe 24 februarie 2022. Potrivit The Kyiv Independent, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe 14 februarie 2026 că pierderile totale ale armatei ruse au ajuns la 1.252.020 de militari, dintre care 1.070 în ultimele 24 de ore.

Datele publicate de partea ucraineană includ atât militari uciși, cât și răniți sau scoși din luptă. În același raport sunt menționate și pierderi semnificative de echipamente militare.

Echipamente pierdute de Rusia, potrivit Kievului

11.668 tancuri
24.031 vehicule blindate de luptă
37.282 sisteme de artilerie
1.645 lansatoare multiple de rachete
1.300 sisteme de apărare antiaeriană
435 avioane
347 elicoptere
134.306 drone
78.388 vehicule și cisterne de combustibil
29 nave și ambarcațiuni
2 submarine

Informațiile nu pot fi verificate independent din surse neutre, iar Moscova nu publică în mod regulat date actualizate privind pierderile sale. Tot sâmbătă, presa rusă independentă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a anunțat că a confirmat identitatea a 177.433 de militari ruși uciși în Ucraina.

Războiul declanșat de Rusia în februarie 2022 continuă să producă pierderi majore de ambele părți, în timp ce pe plan diplomatic sunt discutate posibile formule de negociere.

Tag-uri:rusia invazie 2022 razboi statul major ucrainean pierderi militare echipamente militare ucraina

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăkyivindependent.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Negocieri de pace între Rusia și Ucraina la Geneva, cu oficiali la masă.

Externe13 feb. 2026

Rusia și Ucraina revin la masa negocierilor la Geneva – noi discuții mediate de SUA pe 17–18 februarie

Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar , relatează Al Jazeera . Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev. Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin , care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt. Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone. La Conferința de Securitate de la München , cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor. În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova. [...]

Soldați ucraineni în acțiune, folosind artilerie în lupta împotriva forțelor ruse.

Externe13 feb. 2026

Contraatacuri ucrainene după blocarea Starlink pentru ruși – asalturile Moscovei scad cu până la 30%

Armata ucraineană a lansat contraatacuri locale după ce forțele ruse au rămas fără acces la Starlink , iar atacurile Moscovei s-au redus cu până la 30% , relatează Kyiv Post , citând Institutul pentru Studiul Războiului ( ISW ). Operațiunile sunt descrise drept tactice, nu o ofensivă majoră, și vizează exploatarea problemelor de comandă și comunicații din tabăra rusă. Potrivit analizei ISW, trupele ucrainene acționează în zona de frontieră dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijjea, unde încearcă să conecteze poziții defensive separate și să profite de slăbirea coordonării ruse. Scăderea ritmului asalturilor rusești a venit după ce, pe 4 februarie, SpaceX a dezactivat terminalele Starlink provenite de pe piața gri și neagră, utilizate de unități ruse în Rusia și în teritoriile ocupate din Ucraina. Pentru armata rusă, pierderea a sute de terminale a afectat comunicațiile și operarea dronelor. În paralel, autoritățile ruse au limitat accesul la aplicația Telegram pe 9 februarie, platformă esențială pentru coordonarea de pe linia frontului. Deși restricțiile nu au oprit complet atacurile, ele au generat haos și nemulțumiri în rândul militarilor ruși. Datele Statului Major ucrainean arată că numărul confruntărilor zilnice a scăzut de la 180–200 la aproximativ 130–160 în ultima săptămână, cu 142 de ciocniri raportate în ultimele 24 de ore. Cele mai intense lupte s-au înregistrat la Pokrovsk și în sudul zonei Huliai Pole. Atacurile cu drone și rachete rămân însă la un nivel ridicat. Inițial, bloggeri ruși au descris acțiunile ucrainene drept o contraofensivă amplă, însă ulterior inclusiv surse ruse au admis că este vorba despre operațiuni limitate. Forțele de Apărare din sudul Ucrainei au confirmat că nu există o ofensivă strategică, ci lupte locale și manevre tactice. [...]

Discuții trilaterale între oficialii ucraineni și americani înainte de negocierile de la Geneva.

Externe15 feb. 2026

Zelenski a discutat cu Rubio, Witkoff și Kushner înaintea negocierilor la Geneva - Ucraina solicită garanții de securitate pe 20 de ani din partea SUA

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat recent cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, precum și cu secretarul de stat Marco Rubio, înaintea negocierilor trilaterale care vor avea loc la Geneva săptămâna viitoare , informează Digi24 . Aceste discuții au loc în contextul în care Ucraina solicită garanții de securitate pe o perioadă de 20 de ani din partea Statelor Unite. În cadrul unei declarații pe rețelele sociale, Zelenski a menționat că discuțiile au abordat evoluțiile recente de la întâlnirile din Abu Dhabi și Munchen, dar a declarat că nu toate detaliile pot fi dezvăluite publicului. Președintele ucrainean a mulțumit, de asemenea, pentru sprijinul continuu al SUA. Ucraina solicită garanții de securitate Zelenski a subliniat importanța obținerii unor garanții de securitate solide din partea SUA înainte de a semna un eventual acord de pace. El a reiterat că Ucraina dorește o perioadă de minimum 20 de ani pentru aceste garanții, în timp ce SUA au oferit până acum doar 15 ani. Aceste garanții sunt esențiale pentru a asigura un sprijin clar și concret din partea unei forțe europene de securitate, în cazul unui acord de pace. În cadrul summitului de securitate de la Munchen, Zelenski a exprimat dorința ca discuțiile trilaterale să fie substanțiale și utile pentru toate părțile implicate. Totuși, el și-a exprimat îngrijorarea că discuțiile se concentrează adesea pe concesii din partea Ucrainei, fără a aborda în mod echitabil rolul Rusiei. Tensiuni în relațiile internaționale Problema garanțiilor de securitate a provocat tensiuni între SUA și Europa, care așteaptă clarificări din partea Washingtonului. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a propus o colaborare cu Europa, dar a spus că aceasta este condiționată de respectarea unor cerințe stricte privind clima, migrația și tarifele. Rubio a afirmat că, deși SUA preferă să colaboreze cu Europa, sunt pregătite să acționeze independent dacă este necesar. El a menționat că SUA au presat India să înceteze importul de petrol rusesc, o afirmație contestată de Rusia. Presiuni pentru retragerea din Donbas În cadrul conferinței de presă de la Munchen, Zelenski a dezvăluit că SUA au sugerat retragerea Ucrainei din Donbas pentru a accelera procesul de pace. Cu toate acestea, el a respins această idee, subliniind că regiunea este locuită de ucraineni și că o astfel de concesie nu este posibilă. Zelenski a mai menționat că detaliile unui plan de prosperitate, care ar implica accesul SUA la resursele minerale ucrainene, nu au fost încă discutate. El și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la schimbarea șefului delegației ruse de negociere, temându-se că aceasta ar putea indica o strategie de amânare din partea Rusiei. „Americanii revin adesea la tema concesiilor şi, de prea multe ori, aceste concesii sunt discutate doar în contextul Ucrainei, nu al Rusiei”, a declarat Zelenski. Provocările viitoare Președintele ucrainean a declarat că atacurile rusești asupra centralelor energetice vor fi un subiect important în discuțiile de la Geneva. El a afirmat că niciuna dintre centralele energetice din Ucraina nu a rămas neafectată de conflict. În concluzie, liderii europeni se arată pesimiști cu privire la o soluție rapidă a conflictului, estimând că războiul ar putea continua cel puțin încă doi ani. În acest context, cererea Ucrainei pentru garanții de securitate pe termen lung devine și mai imperativă. [...]

Vladimir Putin în timpul unei ceremonii oficiale, cu soldați în fundal.

Externe13 feb. 2026

Putin preia controlul Rosgvardiei prin decret - reacție la amenințarea percepută după rebeliunea din 2023

Vladimir Putin a trecut Rosgvardia sub controlul armatei ruse , o mișcare care sugerează temeri privind stabilitatea regimului, potrivit Biziday , care citează o analiză Sky News și evaluări ale Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Conform Sky News, în ultimele 24 de ore, la Moscova au apărut semnale că liderul de la Kremlin „ar fi putut percepe o amenințare emergentă la adresa regimului său”. Putin a semnat un decret care pune efectiv Garda Națională (Rosgvardia) sub controlul șefului armatei ruse, Valeri Gherasimov, considerat un loialist al președintelui rus. Rosgvardia a atras atenția încă din timpul puciului eșuat al grupării Wagner, din iunie 2023, când ar fi evitat să se confrunte cu mercenarii. Ulterior, după desființarea Wagner și moartea lui Evgheni Prigojin, o parte semnificativă a mercenarilor ar fi fost transferată în Rosgvardia, potrivit informațiilor prezentate în analiza citată de Biziday. ISW evaluează, de asemenea, că în interiorul Consiliului de Securitate al Rusiei ar putea exista planuri pentru desființarea Ministerului pentru Situații de Urgență, care ar urma să fuzioneze cu Rosgvardia. În context, Biziday amintește că Rosgvardia a fost creată în urmă cu zece ani chiar de Putin, ca o structură separată atât de FSB (serviciul de securitate), cât și de armată, cu rol de protecție personală și de susținere a regimului. „Putin ar fi putut percepe Rosgvardia ca fiind o amenințare emergentă la adresa regimului său, în special după răspunsul insuficient al Rosgvardia la rebeliunea din 2023 și după ce conducerea lui Rosgvardia a încercat să exploateze situația de atunci, dar și eșecurile armatei de pe frontul din Ucraina pentru a-și extinde autoritatea”, a mai arătat ISW. În paralel, Kremlinul ar fi făcut pași pentru întărirea controlului asupra populației și asupra propriilor structuri de forță, prin blocarea Telegram, WhatsApp și YouTube pe teritoriul Rusiei și prin forțarea comunicării printr-o aplicație de mesagerie controlată de FSB, notează Biziday. În interpretarea prezentată, măsurile ar indica o preocupare crescută pentru loialitatea din interiorul aparatului de stat, într-un sistem în care instituțiile ajung să se supravegheze reciproc. [...]

Marco Rubio discutând cu oficiali danezi și groenlandezi la Conferința de Securitate de la Munchen.

Externe15 feb. 2026

Secretarul de stat Marco Rubio a avut o convorbire de 15 minute - contact direct cu guvernele Danemarcei și Groenlandei

Marco Rubio s-a întâlnit la Munchen cu premierii Danemarcei și Groenlandei , într-o discuție de aproximativ 15 minute, potrivit Știrile ProTV . Întrevederea a avut loc vineri, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, și a vizat subiectul Groenlandei, teritoriu despre care Donald Trump a spus în repetate rânduri că ar vrea să ajungă sub controlul Statelor Unite. La discuție au participat șefa guvernului danez, Mette Frederiksen , și omologul său groenlandez, Jens-Frederik Nielsen. Întâlnirea s-a desfășurat departe de ochii presei, iar un oficial american a indicat durata de circa 15 minute. „Discuții constructive cu secretarul de stat Marco Rubio”, a comentat pe platforma socială X Mette Frederiksen. Deocamdată, nu au fost oferite detalii despre conținutul discuțiilor. Înaintea întrevederii, ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, își exprimase speranța că întâlnirea va putea „confirma că procesul pe care noi l-am lansat este un lucru bun și că el trebuie să continue”. Contextul este tensionat de poziționările repetate ale lui Donald Trump privind Groenlanda. După revenirea la Casa Albă „în urmă cu un an”, Trump a afirmat de mai multe ori că dorește ca SUA să preia controlul asupra insulei, invocând argumente de securitate, iar luna trecută a revenit asupra amenințărilor după ce a convenit asupra unui „cadru de negocieri” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care ar urma să ofere SUA o influență mai mare asupra teritoriului arctic. În paralel, a fost înființat un grup de lucru care reunește Groenlanda, Danemarca și SUA, pentru a discuta preocupările americane legate de acest teritoriu autonom danez, fără ca detalii despre aceste contacte să fie făcute publice. O a doua reuniune este prevăzută „foarte curând”, a declarat ministrul danez, potrivit materialului citat, care menționează ca sursă Agerpres. [...]

Întâlnire între Maia Sandu și lideri internaționali la München.

Externe14 feb. 2026

Maia Sandu s-a întâlnit la München cu Marco Rubio și Mark Rutte - discuții despre securitatea Republicii Moldova

Maia Sandu s-a întâlnit la München cu Marco Rubio și Mark Rutte , în marja Conferinței de Securitate, pentru discuții legate de securitatea Republicii Moldova și sprijinul pentru parcursul european, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a transmis, într-o postare pe Facebook, că se află la München pentru a discuta cu lideri din Europa și din afara continentului despre „securitatea Republicii Moldova” și „susținerea parcursului nostru european”, într-un „context global incert”. Maia Sandu a mai afirmat că Moldova are nevoie de „soluții comune” la riscurile care afectează stabilitatea, pentru a „păstra pacea” și a rămâne „parte a lumii libere”. Conform unui comunicat al Președinției moldovene, în prima zi a conferinței, Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Tot vineri, pe agenda șefei statului au fost incluse discuții cu prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, și cu Reem Alabali Radovan, ministrul federal german pentru cooperare economică și dezvoltare. Maia Sandu a participat, de asemenea, la o dezbatere dedicată prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de premierul Suediei, de președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, Martin Jäger, și de președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. În acest context, „amenințările hibride” se referă la acțiuni care combină mijloace militare și non-militare, precum dezinformarea, atacurile cibernetice sau presiunile economice. Pentru sâmbătă, președinta Republicii Moldova avea programate întrevederi cu președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, cu premierul Croației, Andrej Plenković, și cu președintele Muntenegrului, Jacov Milatović. Totodată, Maia Sandu urma să se întâlnească și cu parlamentari din mai multe țări europene, pentru a promova parcursul european al Republicii Moldova. [...]