Știri
Știri din categoria Externe
Creșterea la 64,2 milioane de imigranți în UE în 2025 amplifică presiunea pe piața muncii și pe sistemele de azil, într-un context în care migrația este concentrată în câteva state mari și evoluează inegal în interiorul blocului, potrivit Reuters.
Un raport publicat miercuri de Centrul pentru Cercetare și Analiză privind Migrația (RFBerlin) arată că numărul imigranților care locuiesc în Uniunea Europeană a urcat la un nivel record de 64,2 milioane în 2025, cu aproximativ 2,1 milioane mai mult decât în anul anterior. Comparativ, în 2010 erau 40 de milioane, conform raportului, care citează date Eurostat și ale Agenției ONU pentru Refugiați.
Germania a rămas cea mai mare țară-gazdă din UE pentru persoanele născute în afara țării, cu aproape 18 milioane, iar 72% dintre acestea sunt de vârstă activă, indică raportul. Spania a înregistrat cea mai rapidă creștere recentă, adăugând aproximativ 700.000 de persoane, până la o populație născută în străinătate de 9,5 milioane.
„Germania rămâne principala destinație pentru migranți în Europa, atât în termeni absoluți, cât și, într-o măsură semnificativă, raportat la populația sa”, a declarat Tommaso Frattini, unul dintre autorii raportului.
Studiul mai arată că tiparele migrației sunt inegale în UE, cu Luxemburg, Malta și Cipru confruntându-se cu ponderi mai ridicate de imigranți raportat la populație.
Și cererile de azil sunt concentrate: Spania, Italia, Franța și Germania au cumulat aproape trei sferturi din totalul aplicațiilor. Germania găzduia, totodată, cel mai mare număr de refugiați, de 2,7 milioane, potrivit raportului.
Recomandate
Germania propune un statut intermediar pentru Ucraina în UE, ca pârghie în negocierile de pace , potrivit Reuters . Cancelarul Friedrich Merz le-a transmis liderilor europeni o scrisoare în care sugerează crearea unei calități de „membru asociat” pentru Ucraina, care ar oferi Kievului acces direct la structurile UE fără drept de vot, într-o formulă menită să facă mai ușor de închis un acord de încetare a războiului declanșat de invazia Rusiei. În propunerea văzută de Reuters, Merz spune că Ucraina ar putea participa la summituri UE și la reuniuni ministeriale, dar fără a vota. În paralel, el cere statelor membre să își asume un „angajament politic” de a aplica Ucrainei clauza de asistență reciprocă a UE , pentru a crea o garanție de securitate „substanțială”. „Propunerea mea reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară în război. Va ajuta la facilitarea negocierilor de pace în curs ca parte a unei soluții de pace negociate”, a scris Merz, adăugând că acest lucru este „esențial nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci a întregului continent”. De ce contează: UE caută o soluție între „aderare rapidă” și blocajul procedural Miza inițiativei este să creeze o etapă intermediară credibilă între statutul actual de țară candidată și aderarea deplină, pe care oficiali europeni o consideră nerealistă „în următorii câțiva ani”. Potrivit unor analiști citați de Reuters, o perspectivă mai clară de integrare europeană ar putea fi importantă pentru președintele Volodîmîr Zelenski în a susține intern un eventual acord de pace, mai ales dacă Ucraina nu își recâștigă întreg teritoriul sau nu intră în NATO. Reuters notează că, deși într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între SUA, Ucraina și Rusia a fost menționată o țintă de 2027, oficiali europeni spun că aderarea completă într-un orizont atât de scurt este improbabilă. Ce ar însemna „membru asociat” și ce riscuri încearcă să limiteze Berlinul Merz descrie „membrul asociat” ca o categorie care nu există în prezent în regulile UE, dar care ar putea veni cu beneficii instituționale fără drept de vot, inclusiv: un comisar asociat ucrainean în Comisia Europeană (fără vot); reprezentanți ucraineni în Parlamentul European (fără vot). Pentru a reduce riscul ca un astfel de statut să fie acordat fără condiționalități, cancelarul german propune și un mecanism de revenire („snap-back”) sau o clauză de expirare („sunset clause”) dacă Ucraina ar înregistra reculuri privind statul de drept sau procesul de aderare. Ce urmează Merz spune că își va discuta ideile cu ceilalți lideri europeni și că obiectivul său ar fi un acord rapid, urmat de înființarea unui grup de lucru dedicat („Task Force”) care să detalieze mecanismul. În scrisoare, el susține că propunerea nu ar afecta alte țări candidate și cere UE să caute „soluții inovatoare” și pentru statele care încearcă de mult timp să adere. [...]
Ponderea exporturilor Republicii Moldova către UE a urcat la 68,1% în 2025 , semn că piața comunitară își consolidează rolul de principal debușeu pentru economia moldovenească, potrivit G4Media . În termeni practici, dependența de cererea și regulile UE crește, iar companiile moldovenești își calibrează tot mai mult producția și lanțurile logistice pe standardele europene. Valoarea totală a exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit 2,55 miliarde dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), conform datelor citate de Radio Chișinău. Ce exportă Republica Moldova în UE: mix industrial-agroalimentar Cele mai importante categorii de mărfuri exportate către Uniunea Europeană în 2025 au fost: echipamente electrice: 496,8 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei); produse vegetale: 489,1 milioane dolari (aprox. 2,2 miliarde lei); articole de mobilier: 127,9 milioane dolari (aprox. 590 milioane lei); grăsimi și uleiuri: 122,4 milioane dolari (aprox. 560 milioane lei); vinuri și băuturi: 100,4 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei). Împreună, aceste categorii reprezintă aproape jumătate din exporturile Republicii Moldova către piața europeană. Structura indică o susținere din două direcții: produse industriale (echipamente electrice, mobilier) și produse agricole/agroalimentare (produse vegetale, grăsimi și uleiuri, vinuri și băuturi). România, principala destinație în UE În perioada ianuarie–noiembrie 2025, principalele destinații ale exporturilor moldovenești în UE au fost: România: 29,2%; Italia: 9,2%; Cehia: 8,3%; Germania: 4,0%; Bulgaria: 3,5%. România a avut cea mai mare pondere în totalul exporturilor moldovenești către UE în intervalul menționat. Tendința: UE câștigă teren în totalul exporturilor Ponderea exporturilor către Uniunea Europeană a ajuns la 68,1% din total în 2025, în creștere față de anii anteriori: 67,3% în 2024, 65,4% în 2023 și 58,6% în 2022. Evoluția arată o creștere graduală a importanței pieței europene pentru exportatorii moldoveni, ceea ce amplifică miza stabilității accesului pe piața UE și a alinierii la cerințele acesteia. [...]
UE pregătește un stoc comun de minerale critice, cu Rotterdam ca opțiune de depozitare , într-un demers care poate reduce riscul de întreruperi în lanțurile de aprovizionare pentru industrii precum apărarea, semiconductorii și energia regenerabilă, potrivit Antena 3 . Pe lista scurtă pentru primul stoc comun al Uniunii Europene au fost incluse wolframul, pământurile rare și galiul, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu subiectul. În paralel, UE discută cu autoritățile unor porturi importante, inclusiv Rotterdam (Țările de Jos), cel mai mare port din regiune, pentru depozitarea acestor minerale, potrivit uneia dintre surse și unei a patra surse citate de Reuters. De ce contează pentru economie și industrie Inițiativa este prezentată drept unul dintre cei mai concreți pași ai UE pentru a-și proteja economia de dominația Chinei în producția de minerale critice. Aceste materii prime sunt considerate esențiale pentru: industria de apărare; semiconductori (componente-cheie pentru electronice, inclusiv smartphone-uri); tranziția energetică (infrastructură precum turbinele eoliene). În material se arată că mineralele critice sunt folosite adesea ca pârghie în disputele comerciale cu Occidentul, iar restricțiile la export impuse de China au produs „unde de șoc” în economia globală, pe fondul grabei aliaților occidentali, inclusiv SUA, de a-și construi propriile stocuri. Ce ar putea intra în lista finală Pe lângă mineralele deja menționate pe lista scurtă, sursele Reuters indică și alte materiale avute în vedere: două surse: magneziul ar fi pe lista de priorități; o sursă: germaniul și grafitul ar urma să fie incluse în componența finală. Potrivit articolului, cele mai multe dintre mineralele luate în calcul (cu excepția magneziului) apar pe lista NATO a celor 12 elemente considerate critice pentru industria de apărare. Cine coordonează și ce urmează Comisia Europeană a anunțat inițiativa privind stocurile în decembrie, iar zece țări ale UE sunt implicate în planificare, în grupuri de lucru conduse de Italia, Franța și Germania. În același timp, blocul discută înființarea unui secretariat permanent, pentru ca activitatea să continue dincolo de președințiile rotative. Articolul nu precizează volumele ce ar urma să fie stocate, calendarul operațional sau criteriile finale de selecție a mineralelor, acestea rămânând, deocamdată, la nivel de discuții și listă scurtă. [...]
Ucraina își extinde presiunea economică asupra Rusiei prin atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice , iar efectul imediat începe să se vadă în opriri temporare de producție la obiective-cheie, inclusiv la rafinăria Moscova, potrivit unei analize publicate de G4Media . Dincolo de impactul militar, miza este operațională și financiară: loviturile repetate complică logistica și reduc capacitatea Rusiei de a susține efortul de război și de a valorifica exporturile de energie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a vizat Rusia cu peste 500 de drone, iar autoritățile ruse au raportat victime și pagube în zona Moscovei. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că a interceptat 556 de drone, iar primarul Serghei Sobianin a afirmat că peste 120 au fost doborâte în drum spre capitală și împrejurimi. Serviciul de Securitate al Ucrainei a transmis că țintele au inclus instalații din regiunea Moscovei, între care două stații de pompare a petrolului, o rafinărie și uzina „Angstrom”, furnizor de semiconductori pentru complexul militar-industrial al Rusiei. Au fost raportate și perturbări la Aeroportul Șeremetievo, unde fragmente de dronă au căzut pe teritoriul aeroportului, fără victime sau pagube, conform reprezentanților aeroportului citați de TASS. Rafinăria Moscova: oprire temporară și risc de întreruperi în aprovizionare Un punct sensibil al atacului a fost rafinăria de petrol Moscova, care și-a oprit temporar producția, potrivit Reuters (citată în analiză). Operațiunile la unitatea deținută de Gazpromneft din sud-estul Moscovei au fost suspendate ca măsură de protecție, în condițiile în care, conform surselor Reuters, repornirea unităților de procesare ar urma să dureze câteva zile. Rafinăria este descrisă drept un activ important pentru alimentarea cu combustibil a capitalei ruse. Primarul Moscovei a confirmat incidentul, afirmând că o dronă s-a prăbușit în apropierea instalației și că tehnologia principală de procesare a rămas intactă. În paralel, United 24 Media (citată de G4Media) notează că rafinăria a procesat 11,6 milioane de tone metrice de țiței în 2024 și a produs 2,9 milioane de tone metrice de benzină, 3,2 milioane de tone metrice de motorină și 1,3 milioane de tone metrice de bitum. De ce contează: loviturile „de distanță medie” vizează logistica și apărarea aeriană Analiza citează evaluări ale Atlantic Council potrivit cărora Ucraina a câștigat avantaj în „războiul dronelor”, inclusiv printr-o strategie care pune accent pe lovituri la distanțe medii, în zona dintre 20 și 200 de kilometri de linia frontului. Această fâșie este considerată critică pentru logistica militară rusă și include elemente importante de apărare aeriană; atacurile repetate ar perturba aprovizionarea și ar crea breșe exploatabile ulterior pentru lovituri pe rază lungă în interiorul Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este citat spunând că loviturile medii sunt o prioritate pentru lunile următoare, vizând în principal logistica, depozitele, posturile de comandă și sistemele de apărare aeriană. Tot el a afirmat că Ucraina a contractat deja „de cinci ori mai multe capacități de lovire la distanță medie” decât anul trecut și că va continua extinderea contractării și producției. Costuri și tehnologie: drone mai ieftine, efecte mai mari Un exemplu din analiză este drona Hornet („Viespea”), folosită pentru atacuri pe distanță medie, cu ghidare asistată de inteligență artificială și sprijin din comunicațiile Starlink. Potrivit textului, Hornet ar costa aproximativ 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), în timp ce drona rusă Zala Lancet X-51 ar costa în jur de 68.000 de dolari (aprox. 312.000 lei), la capacități comparabile de rază și încărcătură. Separat, analiza menționează presiuni de cost în zona dronelor FPV controlate prin fibră optică: o bobină de 50 km de cablu care costa circa 300 de dolari ar fi ajuns la aproximativ 2.500 de dolari, ceea ce ar limita folosirea lor pe scară largă. În comparație, o dronă FPV controlată prin radio poate costa „doar 350 de dolari”, conform textului. Ce urmează: intensificarea atacurilor și „ziduri de drone” pe front Potrivit analizei, Ucraina urmărește în lunile următoare să-și întărească apărarea cu „ziduri de drone” de-a lungul liniilor frontului și să intensifice loviturile pe distanțe medii pentru a tăia logistica rusă și a izola Crimeea, în timp ce campania de lovituri strategice în interiorul Rusiei se amplifică. În acest context, atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice capătă o dimensiune economică directă: chiar și opririle temporare, repetate, pot crește costurile de operare, pot forța redistribuiri logistice și pot adăuga presiune asupra capacității Rusiei de a susține atât frontul, cât și funcționarea normală a unor zone urbane mari. [...]
Escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran menține volatilitatea pe piețele de energie , pe fondul riscului ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită ca pârghie economică și de securitate, într-un conflict care a produs deja mișcări bruște ale cotațiilor petrolului. Potrivit Stirile Pro TV , Teheranul a respins ultimatumul lansat de Donald Trump și a transmis că nu va ceda „intimidării”, în timp ce liderul american spune că „nu se grăbește”. Iranul afirmă că a primit „punctele de vedere” ale părții americane și că le analizează, însă Ministerul de Externe de la Teheran vorbește despre o „mare neîncredere” în Statele Unite. În același timp, partea iraniană își reiterează cerințele: „dezghețarea averilor iraniene blocate” în străinătate și oprirea blocadei americane impuse porturilor iraniene. Negocieri blocate, ultimatum respins Declarațiile vin după o a doua vizită, în doar câteva zile, la Teheran a ministrului pakistanez de Interne Mohsen Naqvi, în contextul în care Pakistanul este prezentat ca mediator. De partea americană, Donald Trump a spus că negocierile ar fi „în ultima fază” și a lăsat deschisă opțiunea diplomației, avertizând totodată că, în lipsa unui acord, SUA ar putea lua „măsuri un pic mai dure”. El indicase anterior un termen de „două sau trei zile” pentru un răspuns din partea Teheranului. Iranul a respins însă ultimatumul. Negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat că „Iranul nu va ceda niciodată intimidării” și a cerut consolidarea pregătirilor pentru un răspuns „în forță” la orice nou atac, susținând că adversarul urmărește declanșarea unui nou război. Gardienii Revoluției au avertizat, la rândul lor, împotriva extinderii războiului „dincolo de regiunea” Orientului Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, miza cu efect direct asupra petrolului Sursa descrie un armistițiu „fragil”, intrat în vigoare la 8 aprilie, după o lună de război, dar cu negocieri care „bat pasul pe loc”. A existat o singură întâlnire de negociere, la 11 aprilie, în Pakistan, care s-a încheiat cu un eșec, iar ulterior discuțiile ar continua „în culise”. Pe piețe, speranța unor progrese în negocieri a dus la o prăbușire a cotațiilor petrolului și la creșteri pe burse, cu piețele europene închizând „într-o creștere clară”, potrivit aceleiași relatări. Contextul rămâne însă sensibil: conflictul a perturbat economia mondială prin salturi ale prețului petrolului și penurii de materii prime, pe fondul „cvasi-blocării” Strâmtorii Ormuz. Teheranul controlează în continuare strâmtoarea și a anunțat înființarea unui nou organism care să o supervizeze și să impună taxe de trecere. Marina Gardienilor Revoluției a anunțat că aproximativ 26 de nave au tranzitat strâmtoarea în ultimele 24 de ore. Presiuni regionale și incidente care pot reaprinde conflictul În paralel, Arabia Saudită a îndemnat Iranul să „profite de ocazie” pentru a evita „repercusiunile periculoase ale unei escaladări”. În pofida armistițiului, Emiratele Arabe Unite au fost vizate de noi atacuri cu dronă în apropierea Centralei Nucleare Barakah, identificate ca provenind din Irak, iar armata EAU a cerut Bagdadului să împiedice „urgent” orice act ostil de pe teritoriul irakian. În Israel, armata a ridicat nivelul de alertă la maximum și s-a declarat „pregătită de orice evoluție”. Separat, armata americană a anunțat că a imobilizat un petrolier sub pavilion iranian, suspectat că ar fi încercat să încalce blocada americană impusă porturilor iraniene. În acest context, riscul pentru economie rămâne legat de Ormuz: orice nouă escaladare sau măsură de control/taxare a tranzitului poate alimenta din nou volatilitatea petrolului și, implicit, costurile de transport și prețurile la energie. [...]
Lituania ridică miza pe flancul estic al NATO, acuzând că Rusia „împinge” deliberat drone ucrainene în spațiul aerian baltic , un tip de incident care poate forța costuri operaționale suplimentare și o postură de alertă mai frecventă pentru apărarea aeriană aliată, potrivit Mediafax . Ministrul de externe lituanian, Kęstutis Budrys , susține că Rusia redirecționează intenționat drone ucrainene către spațiul aerian al statelor baltice „pentru a crea haos”, în paralel cu „campanii de denigrare” împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei. Declarațiile au fost publicate pe platforma X și sunt atribuite de Mediafax agenției Ukrinform. „Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene în spațiul aerian baltic, în timp ce desfășoară campanii de denigrare împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei.” Ce înseamnă pentru operațiunile NATO în regiune În același context, Budrys afirmă că scopul ar fi „distragerea atenției” de la pierderile suferite de armata rusă în urma atacurilor ucrainene și descrie situația drept o încercare de „a semăna haos”. „Acesta este un act clar de disperare, o încercare de a semăna haos și de a distrage atenția de la simpla realitate că Ucraina dă lovituri serioase mașinii militare a Rusiei.” Mesajul său către Kremlin include și o referire directă la postura de apărare colectivă a Alianței. „NATO este unit. Suntem gata să apărăm fiecare centimetru din teritoriul aliat – în aer, pe uscat și pe mare.” Incidentul invocat: dronă doborâtă după intrarea în spațiul aerian al Estoniei Reacția oficialului lituanian vine după ce ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur , a anunțat că o dronă a intrat în spațiul aerian al Estoniei și a fost ulterior doborâtă de un avion românesc F-16. Potrivit oficialului estonian, drona ar fi fost „cel mai probabil” de origine ucraineană și se îndrepta spre ținte aflate pe teritoriul Rusiei. Autoritățile din Estonia – inclusiv Forțele Aeriene și Poliția de Securitate – urmează să stabilească exact circumstanțele incidentului. Separat, purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Heorhii Tykhyi, a declarat că Ucraina și-a cerut scuze Estoniei pentru incidentul „neintenționat”, despre care Kievul spune că a fost provocat de sistemele rusești de război electronic (tehnologii folosite pentru a bruia sau perturba echipamente și semnale). [...]
