Știri
Știri din categoria Externe
Aliații NATO intenționează să aloce circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei) pentru asistență militară și de securitate acordată Ucrainei în 2026, o sumă prezentată ca suplimentară față de pachetul de împrumuturi al Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 mld. lei), potrivit Kyiv Post. Mesajul transmite o încercare de a face sprijinul mai „previzibil” și mai bine direcționat, într-un moment în care NATO recunoaște că povara este distribuită inegal între state.
Angajamentul a fost anunțat de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la reuniunea din Berlin a Ukraine Defense Contact Group (formatul „Ramstein”), platforma care coordonează sprijinul militar pentru Ucraina între state NATO și țări partenere. Rutte a spus că finanțarea ar urma să fie orientată către nevoi prioritare, menționate în remarci de deschidere care nu au fost făcute publice.
Rutte a indicat trei direcții principale pentru alocarea fondurilor:
„Trebuie să ne concentrăm finanțarea pe priorități – apărare aeriană, drone și muniție cu rază extinsă. Acestea sunt marile priorități.”
Declarația este atribuită de Kyiv Post publicației European Pravda.
Reuniunile „Ramstein” au devenit, potrivit articolului, principalul mecanism de organizare a asistenței militare pentru Ucraina, reunind peste 50 de țări pentru alinierea livrărilor de armament, a programelor de instruire și a sprijinului logistic.
Înaintea întâlnirii de miercuri, Germania a anunțat un pachet de apărare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei), care include „sute” de rachete Patriot, iar Regatul Unit a anunțat cel mai mare pachet al său de drone, cu peste 120.000 de unități, conform informațiilor din articol.
Rutte a mai spus că „prea puține țări” suportă „prea mult” din povară și că acest aspect trebuie abordat, subliniind că sprijinirea Ucrainei rămâne „la fel de importantă ca întotdeauna”.
Recomandate
Deplasarea vicepreședintelui SUA JD Vance la Islamabad pentru posibile discuții de pace cu Iranul depinde de semnale politice de la Teheran , iar partea iraniană ar fi plecat spre întâlnire abia după o aprobare raportată de la liderul suprem, pe fondul presiunilor interne ale Gardienilor Revoluției, potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios. Vance este așteptat să plece marți dimineață spre Pakistan pentru discuții potențiale cu Iranul, a relatat Axios, citând trei surse americane. Informația vine după mesaje contradictorii: președintele Donald Trump a declarat luni pentru New York Post că Vance și delegația sa erau deja în drum spre Pakistan, însă alte surse au susținut că vicepreședintele se afla încă în SUA. Presiuni interne la Teheran și condiția „blocadei” din Strâmtoarea Hormuz Potrivit unei surse „cu cunoștință directă” citate de Axios, echipa iraniană de negociere ar fi ezitat din cauza presiunilor Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), care ar fi împins pentru o linie mai dură, inclusiv refuzul discuțiilor fără încetarea „blocadei” americane a Strâmtorii Hormuz. În același timp, mediatorii din Pakistan, Egipt și Turcia ar fi încurajat delegația iraniană să participe la întâlnire, însă aceasta nu ar fi plecat până nu ar fi primit aprobarea liderului suprem al Iranului, conform aceleiași relatări. Cine ar urma să participe Planul delegației iraniene de a călători la Islamabad a fost relatat anterior și de New York Times, care a citat doi oficiali iranieni. Speakerul Parlamentului iranian, Mohammed-Bagher Ghalibaf , este așteptat să conducă delegația. De partea americană, delegația lui Vance ar urma să îi includă pe: Steve Witkoff, emisar special; Jared Kushner, ginerele lui Trump. Miza imediată, din perspectiva operațională, este că fereastra pentru discuții pare condiționată de două variabile greu de controlat public: sincronizarea logistică a delegației americane și, mai ales, aprobarea politică de vârf de la Teheran, în contextul tensiunilor dintre negociatori și IRGC. [...]
În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]
Incertitudinea privind stocul de uraniu îmbogățit al Iranului complică evaluarea efectelor atacurilor americane , iar președintele SUA, Donald Trump , spune că identificarea și recuperarea acestuia ar urma să fie „un proces lung și dificil”, potrivit news.ro . Trump a susținut că „ Operațiunea Ciocanul de miezul nopții ” a dus la „distrugerea completă și totală” a siturilor vizate, motiv pentru care „dezgroparea” lor ar fi anevoioasă. Declarația a fost publicată pe rețeaua sa, Truth Social. „Operaţiunea Ciocanul de miezul nopţii a dus la distrugerea completă şi totală a siturilor de praf nuclear din Iran. De aceea, dezgroparea acestora va fi un proces lung şi dificil.” În același timp, localizarea stocului de uraniu al Iranului și nivelul exact de îmbogățire rămân incerte după atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, notează publicația. Trump folosește în mod regulat expresia „praf nuclear” pentru a desemna stocul de uraniu îmbogățit al Teheranului. [...]
UE ia în calcul măsuri care pot afecta relațiile comerciale cu Israelul , iar discuția se mută din zona politică în cea a instrumentelor de presiune care pot fi adoptate fără unanimitate, potrivit Digi24 . Tema este pe agenda Consiliului Afaceri Externe, reunit pe 21 aprilie la Luxemburg, unde miniștrii vor aborda și războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Sudan. În centrul discuției despre Israel este posibilitatea suspendării unor părți din acordul de cooperare UE–Israel, după ce Spania și-a reiterat solicitarea de suspendare. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a spus că Uniunea va evalua disponibilitatea statelor membre de a lua măsuri împotriva Israelului. Ce opțiuni sunt pe masă și de ce contează procedural Textul indică faptul că suspendarea integrală a acordului de cooperare ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre și ar fi „aproape sigur” blocată de aliații Israelului. În schimb, o variantă considerată mai fezabilă ar fi suspendarea componentei din acord care facilitează relații comerciale mai strânse, măsură care ar necesita doar sprijinul unei majorități ponderate (majoritate calificată). Kallas a punctat că există deja măsuri discutate la nivelul UE, unele dintre ele necesitând majoritate calificată, iar primul pas ar fi evaluarea posibilității de a acționa dacă statele membre doresc să exercite presiune asupra Israelului. Context: de ce s-a întărit poziția unor state UE Potrivit materialului, atitudinile față de Israel s-au înăsprit pe fondul războiului din Gaza, iar ulterior s-au durificat după invazia israeliană în Liban și adoptarea unei noi legi privind pedeapsa cu moartea pentru palestinieni în Cisiordania ocupată. UE ar fi propus încă de anul trecut măsuri potențiale, inclusiv întreruperea relațiilor comerciale sau sancționarea unor miniștri din guvern, însă până acum nu a existat suficient sprijin pentru implementare. O schimbare de poziție din partea unor state mari, precum Germania sau Italia, este prezentată ca relevantă pentru o eventuală majoritate; Roma ar fi semnalat deja o linie mai dură prin suspendarea unui acord de apărare. Alte dosare pe agenda miniștrilor: Ucraina, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, Sudan Miniștrii vor discuta și despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii prin videoconferință cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha . Poziția de principiu a UE rămâne sprijinirea eforturilor diplomatice pentru încetarea războiului și solicitarea către Rusia de a accepta o încetare completă, necondiționată și imediată a focului, precum și angajarea în negocieri constructive. Pe Orientul Mijlociu, este prevăzut un schimb informal de opinii cu premierul Libanului, Nawaf Salam, urmat de discuții despre evoluțiile legate de războiul din Iran și efectele regionale. În material sunt menționate și poziții anterioare ale Kajei Kallas privind încetarea focului convenită între SUA și Iran și apelul la oprirea ostilităților în Liban; este amintită și o declarație a acesteia în Consiliul de Securitate al ONU, potrivit Reuters, despre strâmtoarea Ormuz și necesitatea unei „coaliții internaționale solide pentru securitatea maritimă”. Consiliul va aborda și Caucazul de Sud, cu accent pe Armenia înaintea summitului UE–Armenia de la Erevan (4–5 mai 2026), relațiile UE cu Azerbaidjanul și situația din Georgia, precum și conflictul din Sudan, la trei ani de la începutul ostilităților. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este evaluarea sprijinului politic între statele membre pentru eventuale măsuri față de Israel, inclusiv opțiuni care pot fi adoptate prin majoritate calificată. Materialul nu indică un calendar pentru o decizie, dar notează că unele inițiative (precum sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni „extremiști” din Cisiordania) au fost blocate luni la rând și ar putea depinde de schimbări politice la Budapesta, odată cu instalarea unui nou guvern în Ungaria, în luna mai. [...]
Turcia pregătește înăsprirea regimului armelor de foc , inclusiv prin restricții suplimentare de deținere și sancțiuni mai dure pentru păstrarea neglijentă a armelor, după două atacuri armate mortale în școli, potrivit news.ro . Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că guvernul va introduce „măsuri radicale”, pe fondul reacției publice generate de incidentele de săptămâna trecută, relatate de AFP și preluate de France24. Ce schimbări anunță Erdogan: accent pe reglementare și sancțiuni Erdogan a spus, după ședința săptămânală a cabinetului, că autoritățile vor implementa reglementări legale suplimentare pentru limitarea deținerii de arme. „Vom implementa reglementări legale suplimentare privind limitarea deţinerii de arme” În paralel, sancțiunile vor fi înăsprite pentru proprietarii de arme de foc care nu le păstrează în condiții de siguranță, mai ales în situațiile în care copiii pot avea acces la ele. Contextul deciziei: două atacuri în școli, cu victime Primul atac a avut loc miercuri, într-o școală din provincia Kahramanmaras (sudul Turciei): opt elevi cu vârste între 10 și 11 ani și un profesor au fost uciși după ce un elev de 14 ani a deschis focul. Autoritățile au precizat că atacatorul, care a murit la fața locului, adusese cinci arme de foc și era fiul unui fost inspector de poliție, arestat între timp. Al doilea atac s-a produs marți, în provincia Sanliurfa (sud-estul țării), unde un fost elev a deschis focul în fosta sa școală și s-a sinucis când a fost încolțit de poliție. Atacurile armate în masă sunt rare în Turcia, iar cele două cazuri au amplificat îngrijorarea publică. Erdogan a comparat motivațiile unor astfel de atacuri cu cele observate în alte țări, menționând în special Statele Unite, unde, potrivit lui, un obiectiv al autorilor este „de a teroriza societatea”. [...]
Germania și Franța caută o formulă de „pre-aderare” pentru Ucraina, dar fără bani și fără vot , ceea ce ar putea redesena, prin decizie politică, regulile de acces gradual la mecanismele UE, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: cum poate Uniunea să ofere semnale de integrare rapidă fără să deschidă anticipat bugetul comun și drepturile de decizie. Informația apare în contextul în care Financial Times scrie că Parisul și Berlinul ar fi respins propunerile Comisiei Europene de a „scurta” procesul de aderare, considerat lent și birocratic, în favoarea unor beneficii rapide pentru Kiev. Ce propun Germania și Franța: participare, dar fără drepturi de membru Germania ar lua în calcul un statut de „membru asociat”, care ar permite Ucrainei să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor UE, însă fără drept de vot și fără acces automat la bugetul comun al Uniunii. În documentul citat, Berlinul ar argumenta că noul statut ar avea „o forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate. Franța ar descrie o variantă apropiată, sub forma unui „statut de stat integrat”, în care accesul la politica agricolă comună și la finanțarea europeană ar fi amânat până la aderarea deplină. De ce se discută acum: echilibrul politic din UE și temerile privind „aderarea rapidă” Materialul notează că recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orbán, care a vetat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat speranțe de progres. Totuși, majoritatea statelor membre se tem că o cale rapidă pentru Ucraina și alți candidați ar putea afecta echilibrul politic al UE și ar diminua valoarea statutului de membru. Doi înalți funcționari ai Comisiei Europene au declarat pentru Financial Times că direcția generală a documentelor franceze și germane ar fi „probabil” apropiată de propunerea finală a UE pentru Ucraina. Reacția Kievului: „aderarea vagă” riscă să fie percepută ca un substitut Din partea Ucrainei, vicepremierul Taras Kachka, responsabil de integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat pentru Financial Times că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare. Un alt oficial ucrainean, citat de aceeași publicație, a spus că Kievul se teme că un concept vag de aderare ar putea fi perceput de o populație obosită de război drept un înlocuitor slab pentru aderarea reală. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că Ucraina nu este interesată de o aderare parțială la UE, comparând ideea cu faptul că Europa nu și-ar dori o versiune „limitata” a armatei ucrainene. Potrivit European Pravda, UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, însă nu există încă un plan convenit pentru proces. [...]
