Știri
Știri din categoria Externe
Un nou zbor direct El Al între Israel și Argentina ar urma să fie anunțat în timpul vizitei președintelui Javier Milei la Ierusalim, într-un demers pe care oficialii îl leagă de creșterea turismului și a relațiilor de afaceri dintre cele două țări, potrivit The Jerusalem Post. Milei a ajuns duminică dimineață în Israel și își începe programul cu o vizită la Zidul de Vest.
În cursul zilei, președintele argentinian este programat să meargă la biroul premierului pentru întâlniri cu Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni. Conform publicației, Netanyahu și Milei ar urma să aibă o discuție „unu la unu”, urmată de o ceremonie de semnare pentru acorduri și memorandumuri de înțelegere, precum și declarații publice.
La evenimente sunt așteptate și intervenții ale unor membri ai guvernului israelian, între care ministrul de Externe Gideon Sa’ar, ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich și ministrul Transporturilor Miri Regev, alături de directorul general al El Al.
Anunțul central al vizitei ar urma să fie lansarea unei rute directe El Al între Israel și Argentina. Oficialii citați de publicație susțin că noua conexiune este menită să întărească:
Ministrul de Externe al Argentinei, care îl însoțește pe Milei, este așteptat să aibă o întâlnire separată cu Gideon Sa’ar, axată pe cooperare în contraterorism și colaborare tehnologică. În același context, publicația notează că se discută și despre un posibil parteneriat între organisme israeliene de politici în domeniul inteligenței artificiale și autorități argentiniene din zona de inovare.
Oficialii au indicat și posibilitatea unui anunț privind așa-numitele „Isaac Agreements”, descrise ca un cadru sud-american inspirat de Acordurile Abraham, însă detaliile rămân limitate, potrivit aceleiași surse.
Conform itinerariului relatat, Milei urmează:
Recomandate
Israelul ridică miza militară la granița cu Libanul , anunțând că armata are instrucțiuni să folosească „toată forța” chiar și în condițiile unui armistițiu , dacă soldații israelieni sunt expuși „oricărui fel de amenințare”, potrivit Agerpres . Declarația îi aparține ministrului israelian al apărării, Israel Katz , și a fost făcută duminică. În relatarea Agerpres, informația este atribuită agenției France Presse. Mesajul indică o poziție de toleranță redusă față de riscurile la adresa trupelor israeliene în Liban, cu potențial de escaladare operațională pe teren, în pofida existenței armistițiului. Agerpres nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre contextul imediat al avertismentului sau despre eventuale incidente care l-ar fi declanșat. [...]
Turcia mizează pe prelungirea armistițiului Iran–SUA, un test pentru stabilitatea regională cu efecte directe asupra riscului geopolitic , după ce ministrul de externe Hakan Fidan a spus că o extindere a încetării focului – care expiră miercuri – „va fi necesară”, potrivit Agerpres . Fidan a făcut declarațiile la un forum diplomatic organizat la Antalya , în sudul Turciei, unde a afirmat că este „optimist” în privința prelungirii armistițiului dintre Iran și Statele Unite. Potrivit Reuters, ministrul turc a mai spus că discuțiile dintre Washington și Teheran sunt „în mare parte încheiate”, însă persistă „un număr de dezacorduri”, fără alte detalii în materialul citat. Mesajul Ankarei: armistițiul Iran–SUA nu poate rămâne un aranjament temporar Din perspectiva Turciei, prelungirea încetării focului ar reduce riscul reluării confruntărilor într-un moment în care regiunea este deja tensionată. În lipsa unei extensii, expirarea armistițiului miercuri ar readuce rapid presiune politică și de securitate în Orientul Mijlociu. Fidan acuză Israelul că profită de „distragerea” generată de negocierile Iran–SUA În aceeași intervenție, Hakan Fidan a susținut că Israelul încearcă să creeze un „fait accompli” (o situație de fapt greu de schimbat ulterior) în Liban, în pofida armistițiului în vigoare cu Hezbollah, denunțând ceea ce a numit „expansionismul” israelian. „Negocierile în curs între Iran și SUA par să eclipseze această situație. Israelul pare să încerce să profite de această distragere pentru a crea un fait accompli.” Șeful diplomației turce a mai acuzat, sâmbătă, Israelul că folosește războiul din Orientul Mijlociu ca pretext pentru „a ocupa mai multe teritorii”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Războiul SUA–Iran devine un „manual” pentru Beijing, cu implicații directe pentru riscul din Taiwan , potrivit unei analize preluate de Stirile Pro TV . Ideea centrală: China urmărește atent ce funcționează și ce nu în modul în care Washingtonul își proiectează forța militară, pentru a-și calibra propria strategie într-un eventual conflict cu SUA în jurul Taiwanului. Analiza, publicată de South China Morning Post (SCMP) , susține că efectele războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului vor fi resimțite ani la rând, influențând nu doar geopolitica, ci și percepțiile globale asupra capacităților tactice și strategice ale Statelor Unite, inclusiv în planul securității energetice. Ce „învață” China din performanța militară a SUA În material sunt inventariate câteva concluzii pe care Armata Populară de Eliberare le-ar putea trage din conflict, pe baza opiniilor unor analiști și foști oficiali ai Pentagonului și CIA: armata americană rămâne „formidabilă”, bine disciplinată și capabilă să proiecteze rapid forță letală, cu performanțe tactice ridicate; în același timp, războiul cu drone a întâmpinat dificultăți; sprijinul intern din SUA pentru un conflict prelungit poate fi erodat de îngrijorări legate de inflație și de numărul victimelor, un factor relevant în calculele unei confruntări de durată. Dennis Wilder , fost oficial CIA și al Consiliului Național de Securitate al SUA, este citat spunând: „Armata chineză va învăța din asta. Pentru chinezi, întrebarea este dacă va funcționa acest lucru și dacă este fezabil pentru noi.” Tot el avertizează că evoluțiile nu sunt încheiate: „Și nu suntem la finalul acestei povești.” Limitele comparației: Iran nu este Taiwan Materialul subliniază că există diferențe care reduc valoarea „transferului” de lecții din Orientul Mijlociu către un scenariu din Asia. Un exemplu: se afirmă că președintele american Donald Trump „se pare” că nu s-a consultat cu alți aliați ai SUA în afară de Israel, în timp ce un conflict în Taiwan ar implica probabil o coaliție mai largă – Japonia, Coreea de Sud, Filipine, Australia și, posibil, Europa. De ce contează: presiune pe planificarea de securitate și pe piețe Chiar dacă analiza rămâne în registru militar, miza economică este indirectă, dar majoră: un calcul mai precis al Beijingului privind capacitățile și constrângerile SUA poate influența riscul perceput în jurul Taiwanului, cu efecte în lanț asupra securității regionale și asupra așteptărilor privind stabilitatea rutelor comerciale și a energiei. Un detaliu de context reținut în material: China nu a mai avut o experiență de război comparabilă – „gustul sângelui”, cum este formulat – din conflictul cu Vietnamul din 1979, ceea ce face ca observarea unui război modern purtat de SUA să fie, pentru Beijing, o sursă rară de informații operaționale. [...]
Decizia Lituaniei și Letoniei de a bloca survolul pentru avionul premierului slovac Robert Fico spre Moscova ridică miza politică și operațională a deplasării , într-un context în care accesul la rute aeriene devine un instrument de presiune între state membre UE, potrivit G4Media . Lituania și Letonia au transmis că nu îi vor permite prim-ministrului Slovaciei să traverseze spațiul lor aerian în drumul către Moscova, unde Fico intenționează să participe la parada de 9 mai. Informația este relatată de Mediafax, iar G4Media menționează și o atribuție către Live Ukraine. Fico a spus, într-o declarație, că nu renunță la călătoria în Rusia și că va găsi o rută alternativă. De ce contează: rutele aeriene, folosite ca pârghie în interiorul UE Interdicția de survol are un efect imediat, practic: limitează opțiunile de zbor și obligă la recalcularea traseului, cu potențiale consecințe de timp și costuri, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre noua rută sau despre operatorul aerian folosit. În același timp, măsura are o încărcătură politică: deplasarea la Moscova pentru parada de 9 mai este un gest sensibil în UE, iar blocarea survolului semnalează o delimitare fermă față de participarea unui lider european la evenimentul organizat de Vladimir Putin. Context: Fico, între puținii lideri europeni prezenți la eveniment G4Media notează că premierul slovac a călătorit și anul trecut în Rusia pentru sărbătorile de 9 mai, iar el și președintele sârb Aleksandar Vučić au fost singurii lideri europeni care au participat la eveniment. Publicația mai arată că Robert Fico este unul dintre puținii lideri europeni care au păstrat relații apropiate cu președintele rus și că, împreună cu Viktor Orbán, a blocat mai multe inițiative ale UE privind Ucraina. 9 mai este una dintre cele mai importante sărbători din Rusia, marcând capitularea Germaniei naziste în 1945. Ce urmează Potrivit declarației lui Fico, deplasarea nu este anulată, ci reconfigurată printr-o rută alternativă. Articolul nu precizează dacă vor exista și alte restricții similare din partea altor state sau care va fi traseul final. [...]
Noile tiruri nord-coreene cu rachete balistice cresc presiunea de securitate în regiune , după ce armata sud-coreeană a raportat duminică lansări multiple dinspre zona Sinpo , în direcția Mării de Est, potrivit G4Media . Episodul ridică la șase numărul testelor balistice cunoscute efectuate de Phenian de la începutul anului, într-un context în care astfel de lansări sunt, în principiu, interzise de sancțiunile ONU . Statul major interarme sud-coreean a precizat că rachetele, neidentificate deocamdată, au fost detectate în jurul orei 06:10 (ora locală; 21:10 GMT) și că este vorba despre rachete balistice cu rază scurtă de acțiune. Conform aceleiași surse, proiectilele ar fi parcurs circa 140 km, iar serviciile de informații sud-coreene și americane fac o analiză a caracteristicilor tehnice. Autoritățile de la Seul au anunțat o reuniune de urgență pe securitate, iar armata sud-coreeană a transmis că va răspunde „de o manieră zdrobitoare” la orice provocare. Context: o serie de teste în aprilie În ultimele săptămâni, Coreea de Nord a derulat mai multe teste de armament, potrivit agenției oficiale KCNA, citată în material: pe 6, 7 și 8 aprilie: teste ale unor sisteme de arme, inclusiv rachete balistice; pe 14 aprilie: un test cu rachete de croazieră lansate de pe un distrugător din Marea Galbenă, în prezența liderului Kim Jong Un. De ce contează: diferența dintre rachete balistice și de croazieră, în regimul de sancțiuni Sancțiunile ONU impuse Coreei de Nord pentru programul de arme nucleare interzic, în principiu, tirurile cu rachete balistice, care au o parte semnificativă a traiectoriei în spațiu. În schimb, rachetele de croazieră — care zboară în atmosferă — rămân permise, conform informațiilor citate. [...]
Blocajul din Strâmtoarea Hormuz riscă să mențină presiunea pe prețul petrolului , după ce Iranul a ironizat apelurile Uniunii Europene de a redeschide ruta maritimă și a susținut că dreptul internațional nu îi interzice să ia „măsuri necesare” în zonă, relatează Politico . Traficul naval era blocat duminică, după ce vedete iraniene au tras asupra unor nave care încercau să tranziteze acest culoar strategic. Teheranul a revenit asupra unei decizii anterioare de a redeschide strâmtoarea, luată ca reacție la o blocadă navală americană a porturilor iraniene, blocadă care amenință să îi afecteze exporturile de petrol. În plan economic, miza este majoră: prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial, iar o închidere prelungită „împinge în sus” prețurile globale la petrol și afectează perspectivele de creștere economică din UE, potrivit articolului. Disputa cu UE: „tranzit liber” versus „măsuri necesare” Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a scris pe X că, „în temeiul dreptului internațional”, tranzitul prin căi navigabile precum Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână deschis și fără taxe. Iranul a respins public această interpretare. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a acuzat UE de „dublu standard” și a susținut că: „Nicio regulă de drept internațional nu interzice Iranului, stat de coastă, să ia măsurile necesare pentru a opri folosirea Strâmtorii Hormuz pentru a purta o agresiune militară împotriva Iranului.” Baqaei a mai spus că „trecerea necondiționată” nu mai este posibilă după ce „agresiunea SUA/Israel” a adus active militare americane în proximitatea strâmtorii. Presiune diplomatică și negocieri eșuate Mai multe țări au semnat o declarație comună care cere „redeschiderea imediată, necondiționată și fără restricții” a Strâmtorii Hormuz, după o reuniune internațională convocată la Paris săptămâna trecută de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer. În paralel, discuțiile de pace dintre SUA și Iran au eșuat după un armistițiu de scurtă durată la începutul lunii. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne refuzul Teheranului de a opri programul de îmbogățire a uraniului, prioritate pentru SUA și Israel. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat presei locale că Donald Trump spune că Iranul nu își poate exercita „drepturile nucleare”, fără a preciza motivul. [...]
