Știri
Știri din categoria Externe
Războiul SUA–Iran devine un „manual” pentru Beijing, cu implicații directe pentru riscul din Taiwan, potrivit unei analize preluate de Stirile Pro TV. Ideea centrală: China urmărește atent ce funcționează și ce nu în modul în care Washingtonul își proiectează forța militară, pentru a-și calibra propria strategie într-un eventual conflict cu SUA în jurul Taiwanului.
Analiza, publicată de South China Morning Post (SCMP), susține că efectele războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului vor fi resimțite ani la rând, influențând nu doar geopolitica, ci și percepțiile globale asupra capacităților tactice și strategice ale Statelor Unite, inclusiv în planul securității energetice.
În material sunt inventariate câteva concluzii pe care Armata Populară de Eliberare le-ar putea trage din conflict, pe baza opiniilor unor analiști și foști oficiali ai Pentagonului și CIA:
Dennis Wilder, fost oficial CIA și al Consiliului Național de Securitate al SUA, este citat spunând:
„Armata chineză va învăța din asta. Pentru chinezi, întrebarea este dacă va funcționa acest lucru și dacă este fezabil pentru noi.”
Tot el avertizează că evoluțiile nu sunt încheiate:
„Și nu suntem la finalul acestei povești.”
Materialul subliniază că există diferențe care reduc valoarea „transferului” de lecții din Orientul Mijlociu către un scenariu din Asia. Un exemplu: se afirmă că președintele american Donald Trump „se pare” că nu s-a consultat cu alți aliați ai SUA în afară de Israel, în timp ce un conflict în Taiwan ar implica probabil o coaliție mai largă – Japonia, Coreea de Sud, Filipine, Australia și, posibil, Europa.
Chiar dacă analiza rămâne în registru militar, miza economică este indirectă, dar majoră: un calcul mai precis al Beijingului privind capacitățile și constrângerile SUA poate influența riscul perceput în jurul Taiwanului, cu efecte în lanț asupra securității regionale și asupra așteptărilor privind stabilitatea rutelor comerciale și a energiei.
Un detaliu de context reținut în material: China nu a mai avut o experiență de război comparabilă – „gustul sângelui”, cum este formulat – din conflictul cu Vietnamul din 1979, ceea ce face ca observarea unui război modern purtat de SUA să fie, pentru Beijing, o sursă rară de informații operaționale.
Recomandate
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani , potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente. Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră. Diferență de ton între Washington și Ierusalim Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump. „Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.” Ce înseamnă, practic, „linia roșie” invocată Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane. [...]
Vizita lui Xi Jinping în Coreea de Nord readuce în prim-plan relația comercială-cheie pentru Phenian , într-un context în care China rămâne principalul partener economic al regimului nord-coreean și un sprijin politic esențial, potrivit G4Media . Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Coreea de Nord luni și marți, la invitația lui Kim Jong Un , a relatat presa chineză, citată de AFP și preluată de Agerpres. Anunțul a fost făcut de postul de televiziune CCTV, care a precizat că deplasarea are loc pe 8 și 9 iunie. Miza economică a vizitei ține de faptul că Beijingul este principalul partener comercial al Phenianului și a reprezentat 20% din comerțul exterior al Coreei de Nord anul trecut, în condițiile în care țara este supusă unor sancțiuni internaționale „grele”, notează publicația. Vizite rare la vârf, într-o relație cu greutate economică Deși China este un sprijin diplomatic și politic major pentru Coreea de Nord, vizitele liderilor chinezi în această țară sunt rare. Ultima vizită a lui Xi Jinping la Phenian a avut loc în 2019, fiind prima de acest tip după deplasarea fostului lider chinez Hu Jintao din 2005. În sens invers, Kim Jong Un a mers la Beijing în septembrie, fiind invitat alături de președintele rus Vladimir Putin la o paradă militară organizată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit informațiilor citate. Agenția de stat nord-coreeană KCNA a confirmat vizita lui Xi Jinping, fără să ofere detalii suplimentare. [...]
Bruxellesul pregătește sancțiuni mai dure pentru firme și bănci chineze care ar ajuta Rusia să ocolească restricțiile occidentale, pe fondul lucrului la al 21-lea pachet de măsuri împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru sancțiuni, care spune că Uniunea va acționa „când avem dovezi”. Într-un interviu pentru Euronews , O’Sullivan afirmă că Beijingul rămâne „o problemă foarte mare” pentru eficiența sancțiunilor, deoarece sprijină mecanismele prin care economia de război a Kremlinului își asigură componente și bunuri pe care nu le mai poate cumpăra direct din Occident. De ce contează: UE mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare ale Rusiei Oficialul european susține că UE ridică subiectul „în mod regulat la cel mai înalt nivel” în discuțiile cu autoritățile chineze, însă răspunsul Beijingului ar fi că nu consideră că face ceva greșit. În acest context, Bruxellesul vrea să continue cu măsuri „unilaterale” împotriva companiilor și instituțiilor financiare chineze implicate. Un exemplu invocat este pachetul al 20-lea de sancțiuni, care a inclus 56 de companii implicate în dezvoltarea și producția de echipamente militare folosite de Rusia în războiul din Ucraina, „multe dintre aceste firme” fiind chineze. Acestea au fost sancționate pentru furnizarea de componente tehnologice esențiale, inclusiv pentru drone. O’Sullivan descrie rolul Chinei prin conceptul de „backfilling” (înlocuire pe lanțul de aprovizionare): producători locali care substituie produse și componente ce nu mai pot fi livrate de companii occidentale din cauza sancțiunilor. Fenomenul ar acoperi atât bunuri de consum, cât și echipamente cu utilizare militară, în special componente electronice pentru drone, rachete și sisteme de artilerie. Riscul de escaladare: măsuri și contramăsuri UE–China Potrivit oficialului, includerea firmelor chineze pe listele de sancțiuni a atras reacții de la Beijing. Ca răspuns la pachetul al 20-lea, China a interzis accesul a șapte companii europene din domeniul apărării la produse fabricate în China, iar acest tip de reciprocitate ar fi devenit mai frecvent în ultimii ani. „Dacă noi luăm măsuri, ei vor răspunde cu măsuri similare. Cu toate acestea, este foarte important să transmitem un mesaj clar că suntem vigilenți în fața tentativelor de eludare a sancțiunilor și că vom acționa atunci când avem dovezi.” Petrolul rusesc, punct sensibil în următorul pachet O altă temă majoră pentru viitorul pachet este o posibilă interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura a fost aprobată anterior, dar aplicarea a fost amânată până la un acord în G7, în condițiile în care Grecia și Malta se opun, iar în G7 ar exista „puțin entuziasm” pe fondul turbulențelor de pe piețele energetice generate de închiderea Strâmtorii Ormuz . Liderii G7 urmează să se întâlnească luna aceasta la Evian (Franța), însă nu este clar dacă subiectul va fi pe agendă. Întrebat despre șansele unui progres, O’Sullivan s-a declarat pesimist. În paralel, oficialul avertizează că evoluțiile de pe piața petrolului complică și mecanismul plafonului de preț introdus de G7 la finalul lui 2022, deoarece legislația europeană cere ajustări periodice pentru a menține plafonul cu 15% sub prețul mediu al petrolului rusesc. În contextul actual, asta ar însemna o majorare, pe care O’Sullivan spune că UE nu ar trebui să o facă, indicând ca reper „pragul actual” de 60 de dolari pe baril. Ce urmează: al 21-lea pachet și posibile extinderi ale listei Diplomați europeni citați în material afirmă că un incident recent — o dronă rusească prăbușită într-un bloc de locuințe aproape de granița României cu Ucraina, cu doi răniți — ar fi accelerat pregătirile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni , aflat în lucru. Separat, materialul menționează că noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Péter Magyar, s-ar fi arătat dispus să susțină sancționarea patriarhului Kirill. O’Sullivan nu confirmă includerea numelui în viitorul pachet, dar spune că abordarea Ungariei s-a schimbat și că nume discutate anterior „ar putea fi luate din nou în considerare”, fără garanții că vor ajunge pe lista finală. [...]
Kuweitul a calificat atacul cu drone asupra aeroportului internațional drept „agresiune iraniană odioasă” , după ce o lovitură asupra unui terminal a provocat un mort, zeci de răniți și pagube materiale importante, potrivit Al Jazeera . Ministerul Apărării din Kuweit a transmis că atacul a vizat aeroportul internațional al țării. Conform informațiilor prezentate, drone iraniene au lovit un terminal miercuri, iar impactul a dus la „daune materiale semnificative”. Dincolo de bilanțul uman, incidentul ridică un risc operațional imediat pentru infrastructura critică a statului: un aeroport internațional este un nod esențial pentru transportul de pasageri și marfă, iar avarierea unui terminal poate afecta fluxurile și capacitatea de operare, chiar dacă sursa nu precizează dacă traficul a fost întrerupt sau în ce măsură. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre măsuri de securitate, eventuale restricții de zbor sau reacții din partea Iranului. [...]
Camera Reprezentanților a SUA a votat limitarea prerogativelor de război ale lui Donald Trump în Iran , într-un semnal politic care poate complica deciziile rapide ale administrației și aduce conflictul mai aproape de un control formal al Congresului, potrivit Antena 3 . Rezoluția a trecut miercuri cu 215 voturi „pentru” și 208 „împotrivă”, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Inițiativa este prezentată ca un reproș la adresa modului în care Trump a gestionat conflictul cu Iranul și a fost parte dintr-o campanie mai veche a democraților de a forța voturi care să limiteze puterile de război ale președintelui. Ce schimbă votul și de ce contează Măsura adoptată este o „rezoluție concurentă”, care trebuie aprobată de ambele camere ale Congresului, dar nu ajunge la președinte pentru promulgare . Potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au putere de lege . Totuși, un consilier democrat din Camera Reprezentanților, implicat în demers, a spus pentru CNN că democrații o consideră obligatorie, urmând ca aspectele juridice să fie clarificate ulterior. În plan practic, votul crește presiunea asupra administrației să vină în Congres pentru dezbatere și autorizare, mai ales în condițiile în care Legea privind prerogativele de război limitează menținerea trupelor americane în ostilități active la peste 60 de zile fără aprobarea Congresului. Diviziuni în Partidul Republican și argumentul „costului” războiului O parte dintre republicanii care au susținut rezoluția au invocat atât cadrul legal, cât și nemulțumiri din teritoriu. Tom Barrett a spus că alegătorii sunt frustrați, iar Thomas Massie a legat explicit războiul de scumpiri la pompă și de costuri în agricultură: „Oamenii s-au săturat de asta. S-au săturat de benzină la 5 dolari galonul și motorină la 6 dolari galonul, de îngrășăminte pe care nu ni le permitem pentru câmpurile noastre din Kentucky.” Brian Fitzpatrick și-a justificat votul prin respectarea Legii privind prerogativele de război, cerând ca subiectul să fie adus în Congres, dezbătut și votat. Următorii pași: Senatul și disputa juridică Rezoluția trebuie să treacă și de Senat pentru a avea efectul politic urmărit de inițiatori. În paralel, organismele de control intern ale Pentagonului, Departamentului de Stat și USAID au anunțat o analiză comună a războiului, invocând obligația legală de a investiga operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile — un indiciu că, din perspectiva lor, conflictul ar fi trecut de acest prag, începutul fiind datat la 28 februarie. De partea cealaltă, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a avertizat că limitarea prerogativelor ar putea afecta negocierile, susținând că „ Operațiunea Epic Fury ” s-a încheiat și că administrația ar fi în procesul de finalizare a unui acord de pace, motiv pentru care consideră rezoluția „prost sincronizată”. [...]
SUA extind regimul de sancțiuni împotriva conducerii Cubei , vizând direct președintele Miguel Díaz-Canel și persoane/entități asociate, într-o mișcare care ridică presiunea politică și financiară asupra aparatului de stat de la Havana, potrivit Reuters . Pe site-ul Departamentului Trezoreriei SUA apare că sancțiunile îl includ pe Díaz-Canel și „unele persoane și entități afiliate”. În total, măsurile îi vizează pe încă patru oameni și cinci entități, între care soția președintelui, Lis Cuesta Peraza, doi membri ai familiei Castro și Ministerul Forțelor Armate Revoluționare . Guvernul cubanez nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind sancțiunile, notează publicația. Cine și ce este vizat Conform informațiilor publicate pe platforma Trezoreriei SUA, pachetul de sancțiuni îl include pe: președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel; soția acestuia, Lis Cuesta Peraza; doi membri ai familiei Castro; Ministerul Forțelor Armate Revoluționare; alte persoane și entități (în total: patru persoane și cinci entități, pe lângă Díaz-Canel și „afiliații” menționați). Díaz-Canel, în vârstă de 66 de ani, este președinte din 2018, după preluarea funcției de la Raúl Castro, fratele lui Fidel Castro. De ce contează: presiune în creștere și semnal politic Acțiunea de joi este prezentată drept cea mai recentă etapă prin care Washingtonul își intensifică presiunea asupra liderilor comuniști ai insulei. Sancțiunile au fost anunțate în contextul în care președintele Donald Trump a declarat jurnaliștilor că SUA își doresc ca Cuba „să fie o țară bine administrată”. Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a calificat sancțiunile drept „josnice”, într-o postare pe rețelele sociale, descriindu-le ca un nou exemplu de intervenționism american. „Fiecare acțiune a SUA menită să creeze un scenariu de conflict între cele două țări este sortită eșecului”, a spus Rodríguez. Context: măsuri anterioare și dosarul Raúl Castro Reuters amintește că luna trecută guvernul SUA a impus sancțiuni împotriva a 11 oficiali cubanezi, inclusiv ministrul comunicațiilor, mai mulți lideri militari și principala agenție de informații a țării. Separat, SUA l-au acuzat pe Raúl Castro de crimă pentru presupusa implicare într-un incident din 1996, în care avioane cubaneze au doborât aeronave operate de un grup de exilați cubanezi. [...]
