Știri
Știri din categoria Externe
Israelul ridică miza militară la granița cu Libanul, anunțând că armata are instrucțiuni să folosească „toată forța” chiar și în condițiile unui armistițiu, dacă soldații israelieni sunt expuși „oricărui fel de amenințare”, potrivit Agerpres.
Declarația îi aparține ministrului israelian al apărării, Israel Katz, și a fost făcută duminică. În relatarea Agerpres, informația este atribuită agenției France Presse.
Mesajul indică o poziție de toleranță redusă față de riscurile la adresa trupelor israeliene în Liban, cu potențial de escaladare operațională pe teren, în pofida existenței armistițiului. Agerpres nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre contextul imediat al avertismentului sau despre eventuale incidente care l-ar fi declanșat.
Recomandate
Imagini satelitare indică faptul că Israel își consolidează prezența militară pe termen lung în Gaza , prin extinderea și construirea de noi posturi fortificate, deși acordul de încetare a focului din octombrie 2025 prevedea retragerea completă a trupelor, potrivit unei investigații Al Jazeera bazate pe analiză de date satelitare până în mai 2026. Analiza Unității Open Source a identificat 40 de avanposturi militare israeliene în interiorul Fâșiei Gaza. Publicația spune că opt dintre aceste baze au fost construite „de la zero” după intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie 2025, iar unul dintre situri era încă în construcție la momentul analizei. Ce arată infrastructura: de la posturi temporare la poziții durabile Investigația descrie un efort „sistematic” de construire a unei infrastructuri militare sustenabile, nu doar a unor puncte de observație. Noile instalații ar fi distribuite astfel: două în nordul Gazei, două în zona centrală, una la est de Coridorul Netzarim și trei în orașul Khan Younis, în sud. Un exemplu menționat este amplasarea unei baze militare pe ruinele Cimitirului de Est din Khan Younis. Potrivit imaginilor satelitare, lucrările de inginerie pe terenul nivelat au început în noiembrie 2025, iar până la 18 mai 2026 locația ar fi fost dotată cu zone pentru vehicule și structuri repetitive, despre care Al Jazeera notează că ar putea fi folosite pentru cazarea trupelor și întâlniri operaționale. În nord, în Beit Lahiya, o zonă care apărea liberă în fotografii din octombrie 2025 ar fi intrat în lucrări de inginerie la mijlocul lui noiembrie, iar până în mai 2026 ar fi apărut o structură militară împrejmuită, cu facilități interne. Extinderi în „Linia Galbenă” și controlul Coridorului Netzarim Dincolo de bazele noi, analiza indică modernizări ale pozițiilor existente în așa-numita „Linie Galbenă” – zone-tampon și zone militare în care forțele israeliene ar fi avut permisiunea să rămână temporar până la retragerea completă. Al Jazeera notează că aceste zone ar acoperi aproximativ 60% din teritoriul enclavei. Un avanpost la est de Gaza City și-ar fi mărit suprafața cu o estimare de 70% între octombrie 2025 și mai 2026, cu restructurări interne, zone noi pentru vehicule blindate și fortificații întărite. În centrul Gazei, senzori satelitari ar fi detectat săparea unor tranșee defensive adânci în jurul unei instalații militare existente, interpretată ca orientare către „anduranță” pe termen lung. În jurul Coridorului Netzarim – rută folosită de armata israeliană pentru a separa fizic nordul de sud – au fost identificate trei avanposturi care ar păzi zonele din est și imediata vecinătate a axei. La est de coridor, în Juhor ad-Dik, un teren deschis ar fi fost transformat rapid într-o bază emergentă după începerea lucrărilor de terasament în martie 2026. Implicația de reglementare: armistițiul și semnalul de „fapt împlinit” Al Jazeera leagă această consolidare de încălcarea acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite în octombrie 2025, descris ca bazat pe un plan în 21 de puncte propus de președintele Donald Trump. Cadrul ar fi cerut încetarea ostilităților, intrarea imediată a ajutorului, dezarmarea Hamas și o retragere israeliană etapizată. În paralel, publicația citează declarații ale premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi confirmat directive pentru a „sechestra permanent” cea mai mare parte a Fâșiei Gaza, într-un discurs în care a vorbit despre controlul a 60% din teritoriu și despre o abordare „pas cu pas” către o cotă mai mare. Un analist politic palestinian, Abdullah Aqrabawi, afirmă că după 7 octombrie „ideea de ocupație, control și împingere a granițelor” a devenit centrală în doctrina de securitate a Israelului și avertizează că amploarea construcțiilor ar indica o intenție care depășește o zonă-tampon temporară. Contextul umanitar invocat de sursă În același material, Al Jazeera citează date potrivit cărora, de la începutul războiului în octombrie 2023, atacurile israeliene au ucis aproape 73.000 de palestinieni și au rănit peste 172.919, majoritatea victime fiind femei și copii. Publicația menționează, pe baza datelor Ministerului Sănătății din Gaza, că după armistițiu ar fi fost raportate cel puțin 929 de persoane ucise și 2.811 rănite în cele șapte luni de la intrarea oficială în vigoare a încetării focului. Investigația sugerează că rețeaua de avanposturi, conectată prin valuri de pământ, tranșee și drumuri militare interne, ar restrânge mișcarea civililor și accesul la terenuri, în special în proximitatea liniilor de desfășurare israeliene. [...]
Un atac cu dronă asupra unui autobuz pe ruta Moscova–Simferopol a provocat șapte morți și 11 răniți , într-un episod care arată cât de mult s-a extins riscul operațional pentru transportul civil în zonele ocupate și în proximitatea frontului, potrivit Digi24 . Atacul ar fi avut loc la Ienakievo, iar informațiile au fost comunicate de Denis Pușilin , șeful administrației locale instalate de Rusia. Acesta a transmis pe Telegram că, „potrivit informațiilor preliminare”, șapte civili au fost uciși, iar alte 11 persoane au suferit răni „de gravitate diferită” și primesc îngrijiri. Escaladarea atacurilor cu drone și efectul asupra infrastructurii civile În același context, Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, ar fi doborât 354 de drone ucrainene deasupra Rusiei. Separat, guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a vorbit despre 50 de drone doborâte doar în această regiune. Pe partea ucraineană, autoritățile locale din Herson au raportat o victimă: o femeie de 86 de ani ucisă într-un atac cu dronă rusesc, potrivit șefului administrației militare locale, Iaroslav Șanko. Ce se știe și ce rămâne neclar Datele despre identitatea victimelor și circumstanțele exacte ale loviturii asupra autobuzului nu sunt detaliate în informațiile prezentate. În schimb, succesiunea raportărilor privind interceptări masive de drone indică o intensificare a utilizării acestor mijloace, cu consecințe directe asupra mobilității și siguranței transportului civil în regiune. [...]
Epidemia de Ebola din estul RDC rămâne înaintea capacității de răspuns , iar decalajul de testare și urmărire a contacților riscă să prelungească focarul și să mențină presiunea pe sistemele sanitare din regiune, potrivit Agerpres , care citează declarații ale directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus . Șeful OMS a spus la Geneva, după o vizită în zona afectată, că „boala a avut un avans”, iar reacția sanitară este încă în urmă. Virusul s-ar fi răspândit probabil timp de câteva săptămâni înainte de a fi detectat la jumătatea lunii mai, iar tulpina rară Bundibugyo, confirmată acum, nu a fost identificată prin testele convenționale. Dimensiunea focarului și extinderea regională OMS a raportat miercuri 344 de cazuri confirmate în Republica Democratică Congo, inclusiv 60 de decese. În Uganda, țară vecină, au fost confirmate 15 cazuri de infectare. În același timp, numărul cazurilor suspecte a scăzut semnificativ, de la peste 1.200 la mai puțin de 170, după ce majoritatea probelor prelevate au avut rezultate negative. Blocajele operaționale: urmărirea contacților, sub pragul necesar Una dintre principalele vulnerabilități rămâne izolarea și monitorizarea persoanelor care au intrat în contact cu cei infectați, operațiuni descrise drept „foarte dificile”. Până acum, această urmărire a fost realizată doar pentru 45% dintre contacți, în condițiile în care este necesar un nivel de peste 90% pentru a opri răspândirea bolii. OMS spune că majoritatea probelor colectate au fost analizate până în prezent și că specialiștii organizației sprijină autoritățile africane pentru extinderea semnificativă a capacității de testare în regiunea afectată. Ce urmează: vaccinuri și tratamente, în regim de urgență Pe lângă măsurile de teren, OMS lucrează „în regim de urgență” la dezvoltarea unor vaccinuri și tratamente pentru acest tip de virus, a anunțat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Organizația indică și nevoia de eforturi suplimentare pentru câștigarea încrederii publicului, astfel încât persoanele bolnave să se prezinte la medic și să poată fi tratate în centrele desemnate. [...]
Franța și Ungaria vor să încheie până la finalul anului un nou parteneriat strategic , pe fondul schimbării de guvern de la Budapesta și al deblocării unor fonduri europene de peste 16 miliarde de euro pentru Ungaria, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis la Palatul Élysée, unde Emmanuel Macron l-a primit pe noul prim-ministru ungar, Peter Magyar . Macron a vorbit despre „o nouă eră pentru Ungaria și Europa noastră”, afirmând că alegerea lui Magyar ar demonstra „angajamentul puternic al poporului ungar față de valorile Uniunii Europene”. Schimbarea de la Budapesta are potențialul de a reduce fricțiunile dintre Ungaria și instituțiile europene, în condițiile în care Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din aprilie împotriva lui Viktor Orban, descris în material ca naționalist pro-rus care blocase o serie de inițiative ale UE, inclusiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Miza: investiții, fonduri UE și cooperare extinsă în Europa Centrală Peter Magyar a spus că Ungaria va fi un „partener constructiv” în Europa și a promis măsuri pe două direcții cu impact direct asupra climatului investițional: consolidarea statului de drept și acțiuni „împotriva corupției”, cu obiectivul declarat de a atrage investitori francezi și europeni. În același timp, premierul ungar a propus o cooperare mai strânsă între Franța, Germania și țările din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), inclusiv prin extinderea întâlnirilor acestui format pentru a include Parisul și Berlinul. Deblocarea banilor și calendarul politic În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat vineri deblocarea de fonduri de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru Ungaria, care fuseseră blocate la Bruxelles în timpul guvernării lui Viktor Orban. Pe plan bilateral, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a consolida relațiile, iar Peter Magyar l-a invitat pe Emmanuel Macron la Budapesta pe 23 octombrie, pentru marcarea a 70 de ani de la revolta din 1956 împotriva regimului comunist ungar și a politicilor impuse de Uniunea Sovietică. Macron a mai declarat că Franța și Ungaria doresc „să încheie un nou parteneriat strategic până la sfârșitul anului”, ca o continuare a Tratatului de Înțelegere și Prietenie din 1991, cu obiective de cooperare în: apărare; energie nucleară; industrie; spațiu; agricultură; combaterea dezinformării; protejarea democrațiilor. [...]
Kuweitul încearcă să limiteze riscul de escaladare regională după ce a respins acuzațiile Iranului că teritoriul sau spațiul său aerian ar fi fost folosite ca bază pentru atacuri împotriva Teheranului, pe fondul unor lovituri americane asupra unui petrolier iranian și a insulei Qeshm din Golf, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe al Kuweitului a transmis că „neagă categoric” orice utilizare a teritoriului sau a spațiului aerian kuweitian pentru „orice act ostil împotriva oricărei țări”. Declarația îi aparține ministrului adjunct de externe, Hamad Suleiman al-Mashaan , care a calificat acuzațiile iraniene drept „false, nefondate și fără nicio dovadă”. Contextul: atacuri asupra Kuweitului și reacția diplomatică În același timp, statul din Golf a fost ținta unei noi serii de atacuri soldate cu un mort și zeci de răniți. Ca represalii, Kuweitul a decis miercuri expulzarea a doi membri ai ambasadei Iranului. Separat, drone iraniene au lovit miercuri aeroportul din Kuweit, într-un atac descris ca primul mortal din Golf de la intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului. Potrivit informațiilor citate, un cetățean indian a fost ucis, iar peste 60 de persoane au fost rănite. Impact operațional: aeroportul, afectat temporar Atacul a vizat un terminal al aeroportului, iar ambasada Indiei a indicat că victima era un pasager indian. Autoritățile kuweitiene au anunțat că 63 de persoane au fost spitalizate. Ministerul Sănătății din Kuweit a precizat că printre răniți se numără civili, angajați ai aeroportului și călători, cu leziuni grave, inclusiv traumatisme craniene, hemoragii cerebrale, amputări și răni provocate de explozii. Traficul aerian a fost suspendat pentru câteva ore, înainte de a fi reluat treptat. [...]
Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]
