Știri
Știri din categoria Externe
Dmitri Medvedev susține că UE ar putea deveni o alianță militară ostilă Rusiei, potrivit Euronews, într-o declarație care leagă evoluțiile din interiorul Uniunii de tensiunile mai largi din NATO și de poziționarea Moscovei față de vecinii săi.
Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova și fost președinte al Federației Ruse, a afirmat că Uniunea Europeană nu mai este doar un proiect economic și că ar putea căpăta rapid o dimensiune militară.
„Totul trebuie să se schimbe – acum UE nu mai este o uniune economică. Se poate transforma rapid într-o alianță militară pe deplin funcțională și extrem de ostilă față de Rusia, sub anumite aspecte mai ostilă decât NATO.”
În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că războiul din Iran ar fi amplificat tensiunile din interiorul NATO și că liderii de la Bruxelles ar lua „în calcul serios” dimensiunea militară. Pe acest fond, Medvedev a spus că Moscova nu ar trebui să tolereze încercările statelor vecine de a se apropia de Uniunea Europeană.
Declarațiile vin în contextul unei întâlniri la Kremlin între Vladimir Putin și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, descrisă ca tensionată. Putin a spus că Armenia trebuie să aleagă între dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și Rusia și a susținut că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, deoarece Armenia este deja parte a unei uniuni vamale cu Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres, menționează Euronews.
Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice din 2015, iar în ultimii doi ani relațiile cu Rusia s-au deteriorat, pe fondul acuzațiilor de la Erevan că Moscova nu a oferit sprijin suficient în disputele cu Azerbaidjanul. Criticile au vizat în special conflictele din Nagorno-Karabah din 2020 și 2023, în timp ce Armenia s-a apropiat treptat de Uniunea Europeană.
Recomandate
Încrederea în Vladimir Putin a scăzut la minimul ultimilor 7 ani potrivit United24 Media , după ce autoritățile ruse au intensificat restricțiile asupra internetului, inclusiv blocarea parțială a Telegram și limitarea serviciilor VPN. Un sondaj realizat între 27 și 29 martie 2026 arată o scădere bruscă de 5 puncte procentuale, de la 76% la 71%, cea mai accentuată reducere săptămânală din ultimii ani, în timp ce neîncrederea a crescut vizibil. Declinul este asociat direct cu politica de control digital impusă de Roskomnadzor. Din vara lui 2025, accesul la Telegram a fost restricționat progresiv, iar până la începutul lui aprilie 2026 nivelul de blocare a ajuns la aproximativ 80%. Platforma are circa 90 de milioane de utilizatori în Rusia, iar impactul a fost major: traficul a scăzut de zece ori pe anumite rețele, potrivit operatorilor de stat. În paralel, autoritățile au extins ofensiva împotriva VPN-urilor: peste 400 de servicii au fost restricționate de la începutul lui 2026 accesul prin VPN este blocat pe platforme importante, inclusiv servicii bancare și tehnologice se discută chiar introducerea unor costuri suplimentare pentru traficul internațional Nemulțumirea s-a mutat și în stradă. La finalul lunii martie, proteste pentru libertatea internetului au fost raportate în mai multe orașe, iar în Moscova au avut loc rețineri. Alte manifestații au fost împiedicate de autorități invocând diverse motive administrative. Scăderea încrederii este confirmată și de alte instituții. Centrul Levada indică un declin semnificativ față de finalul lui 2025, iar VCIOM arată o tendință similară. În același timp, sprijinul pentru partidul Rusia Unită a coborât sub 30%. Printre cauze se numără restricțiile online, presiunea economică și oboseala legată de războiul din Ucraina, cu un impact mai pronunțat în rândul tinerilor. În ansamblu, măsurile de control asupra internetului par să fi produs efectul invers celui dorit, alimentând nemulțumirea publică și accelerând erodarea încrederii în conducerea de la Kremlin. [...]
Armenia amenință că părăsește OTSC și UEEA dacă Rusia scumpește gazul , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile președintelui Parlamentului armean, Alan Simonian. Simonian a spus, într-o conferință de presă, că o eventuală majorare a prețurilor la gaze de către Moscova ar declanșa o reacție politică la Erevan, inclusiv retragerea Armeniei din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și din Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), două structuri regionale conduse de Rusia. „Trebuie să spun că, dacă vor lua această decizie, Armenia va lua și ea o decizie și, în cele din urmă, se va retrage din OTSC și din UEEA”, a declarat Simonian, citat de Interfax. Totuși, șeful Legislativului armean a apreciat că nu se va ajunge „la o astfel de extremă”, invocând dialogul dintre premierul Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin, care a avut loc la Moscova pe 1 aprilie. În cadrul întâlnirii, Pașinian i-a transmis lui Putin că Armenia și-a suspendat participarea la OTSC și a reiterat orientarea spre legături mai strânse cu Uniunea Europeană, menționând că decizia finală între integrarea europeană și UEEA ar trebui să aparțină cetățenilor. Putin, la rândul său, a afirmat că Armenia nu poate combina participarea la ambele proiecte de integrare. După discuții, vicepremierul rus Aleksei Overciuk a indicat că Rusia ar putea fi nevoită să își reconsidere relațiile economice cu Armenia dacă aceasta continuă apropierea de Uniunea Europeană. Pe fond energetic, Armenia rămâne dependentă de resursele rusești: gazul este furnizat de o filială a Gazprom și ajunge în țară printr-o conductă care traversează Georgia. [...]
Donald Trump ar putea slăbi decisiv NATO fără ca SUA să iasă formal din Alianță , potrivit Digi24 , care relatează o analiză Politico bazată pe discuții cu experți, juriști și oficiali NATO despre opțiunile pe care le-ar avea președintele american și efectele posibile asupra securității euroatlantice. Contextul este escaladarea tensiunilor dintre Washington și aliați, după ce Trump s-a declarat „înfuriat” de refuzul unor state NATO de a se alătura războiului împotriva Iranului. Miercuri, el a spus că ia „serios în considerare” retragerea SUA din NATO, acuzând că aliații nu ar fi alături de America la nevoie. Totuși, notează Digi24, legislația americană îi limitează capacitatea de a face un astfel de pas fără aprobarea Congresului. Un prim scenariu discutat de experți este intensificarea retoricii și a mesajelor care pun sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Articolul 5, clauza de apărare colectivă. Trump a numit Alianța un „tigru de hârtie”, iar lideri europeni au avertizat că astfel de declarații erodează încrederea, un element central pentru funcționarea NATO. „Alianțele precum NATO sunt valoroase datorită încrederii pe care se bazează. Dacă în fiecare zi semeni îndoieli cu privire la angajamentul tău, golești (n.r. NATO) de esența sa”, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron. Un al doilea scenariu este rolul de „perturbator” în interiorul NATO, fără măsuri radicale, prin blocarea deciziilor care necesită unanimitate în comitete și grupuri de lucru. Doi diplomați NATO citați în material spun că SUA au blocat rapoarte pe teme precum schimbările climatice și securitatea umană, iar activitatea pe această din urmă temă „a ajuns efectiv la zero”. În același registru, este menționată și posibilitatea ca Washingtonul să refuze plata contribuției la bugetul comun al NATO (Digi24 indică aproximativ 800.000 de euro, adică 15% din total), deși un expert citat apreciază că impactul ar fi gestionabil dacă alți aliați ar acoperi suma. Un al treilea scenariu vizează retragerea parțială a trupelor americane din Europa. Potrivit datelor prezentate, SUA au între 67.500 și 85.000 de militari pe continent, iar o lege din 2025 îl obligă pe președinte să mențină 76.000, cu excepții limitate. Ed Arnold, expert senior în apărare la Royal United Services Institute, spune că o retragere maximă legală de circa 9.000 de soldați ar fi „rezonabil” de dăunătoare, dar nu catastrofală, în condițiile în care europenii ar putea compensa prin trupe sau capabilități echivalente. În fine, analiza discută și o „ieșire graduală” fără retragere oficială, prin înghețarea de facto a angajamentelor americane în planificarea militară a NATO. O astfel de decizie ar forța statele europene să acopere rapid goluri în domenii critice precum apărarea aeriană, informațiile și realimentarea în zbor, cu efecte directe asupra capacității de descurajare și asupra costurilor de apărare, într-un moment în care riscurile de securitate sunt deja ridicate. [...]
Rusia a pierdut patru avioane militare în patru zile , potrivit Digi24 , care citează relatări din mass-media și informații ale părților implicate. Cel mai recent incident menționat este prăbușirea unui avion de vânătoare Sukhoi Su-30 neînarmat, în timpul unui zbor de antrenament de rutină, în Crimeea. Ministerul Apărării din Rusia a confirmat prăbușirea Su-30 și a precizat că ambii membri ai echipajului s-au catapultat în siguranță. Evenimentul vine după o serie de pierderi raportate în intervalul 31 martie – 2 aprilie, în contextul războiului din Ucraina și al operațiunilor din Crimeea ocupată de Rusia. Bilanțul incidentelor prezentate în articol include următoarele cazuri: 31 martie: un avion de transport An-26 s-a prăbușit într-o regiune montană din Peninsula Crimeea ocupată de Rusia, iar toate cele 29 de persoane aflate la bord au murit, inclusiv „un general rus de rang înalt”. 31 martie: un canal Telegram considerat de analiști militari drept o sursă de încredere a raportat prăbușirea unui avion de vânătoare-bombardament Su-34; canalul Fighterbomber nu a indicat locul sau cauza, iar „se crede că pilotul a murit”. 2 aprilie: un avion de patrulare maritimă An-72P ar fi fost distrus la un aerodrom din Crimeea, potrivit unității ucrainene de drone care a revendicat atacul. Vineri (data nu este precizată în text, în afara actualizării din 3 aprilie): prăbușirea avionului de vânătoare Su-30 în Crimeea, în timpul unui zbor de antrenament. „Un avion de vânătoare rus Sukhoi Su-30 neînarmat s-a prăbușit vineri în timpul unui zbor de antrenament de rutină în Crimeea, aducând la patru numărul avioanelor de luptă pe care Moscova le-a pierdut în ultimele patru zile, potrivit relatărilor mass-media, scrie TVP World.” Separat de aceste pierderi militare, articolul mai menționează un incident anterior, din 20 martie, când un avion civil de mici dimensiuni s-a prăbușit lângă Moscova; „conform indiciilor”, aparatul ar fi fost doborât din greșeală de apărarea aeriană rusă, după ce a fost identificat eronat ca dronă. [...]
Ucraina vrea să folosească „turbulențele” din NATO pentru a-și crește rolul în Alianță , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații ale ambasadoarei ucrainene la NATO, Alyona Getmanchuk, pe fondul discuțiilor despre o posibilă retragere a SUA din alianță. Contextul este alimentat de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a spus săptămâna aceasta că ia „în considerare serios” retragerea țării sale din NATO, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre. În Polonia, premierul Donald Tusk a avertizat că o asemenea perspectivă „pare a fi visul lui Putin”. În acest cadru, Getmanchuk a adoptat o linie publică mai optimistă, susținând, conform POLITICO , că tensiunile interne ar putea duce la o revitalizare a alianței și la noi oportunități pentru integrarea Ucrainei, chiar dacă aderarea rămâne departe din punct de vedere politic. „În loc să vorbesc despre prăbușirea NATO, aș prefera să vorbesc despre reinventarea Alianței”. Ambasadoarea a respins și eticheta de „tigru de hârtie” atribuită NATO de Trump, argumentând că, deși Kremlinul a încercat timp îndelungat să submineze alianța, nu a atacat direct niciodată un stat membru. În același timp, ea a indicat Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă) drept „model de urmat” pentru garanțiile de securitate, în comparație cu clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, despre care spune că nu oferă același nivel de protecție. În condițiile în care Trump s-a opus ferm aderării Kievului, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus anul trecut că Ucraina nu poate intra fără sprijinul tuturor membrilor, Getmanchuk a afirmat că obiectivul realist, pe termen scurt, este un aranjament de securitate „similar Articolului 5”, văzut ca o garanție pentru suveranitatea Ucrainei. Din perspectiva Kievului, miza este dublă: pe de o parte, recunoașterea contribuției Ucrainei ca partener militar într-un război care testează capacitatea de descurajare a Occidentului; pe de altă parte, obținerea unor garanții mai ferme, în condițiile în care încrederea în NATO a fost afectată de reținerile din primii ani ai războiului privind livrările de „arme letale”. Știrile ProTV notează că, după realegerea lui Trump și reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev, NATO a preluat un rol mai activ și coordonează în prezent peste 80% din asistența militară oferită Ucrainei. Elementele pe care Ucraina le invocă pentru a-și susține utilitatea în arhitectura NATO includ: experiența operațională acumulată în război și adaptarea rapidă pe câmpul de luptă; dezvoltarea propriilor sisteme de armament; rolul de „partener-cheie” în confruntarea cu Rusia, identificată drept principala amenințare în documentele strategice ale Alianței; argumentul că, deși nu este membră, Ucraina aplică deja în practică direcțiile din Conceptul strategic al NATO. În plan intern, însă, sprijinul public pentru aderarea la NATO a scăzut față de vârful de 89% atins în 2022, deși majoritatea ucrainenilor continuă să susțină obiectivul. Pentru aliați, discuția despre „reinventarea” NATO capătă relevanță și prin prisma riscului politic: orice semnal de slăbire a garanțiilor colective poate afecta percepția de securitate pe flancul estic și poate influența costurile de apărare și investițiile în capacități militare în Europa. [...]
Recep Tayyip Erdogan spune că războiul din Orientul Mijlociu a creat un „impas geostrategic” , potrivit AGERPRES , care citează un comunicat al președinției turce, preluat de AFP. Declarația a fost făcută sâmbătă, în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Președintele Erdogan a declarat că procesul declanșat de intervenția împotriva Iranului a dus la un impas geostrategic și că comunitatea internațională trebuie să își intensifice eforturile pentru a pune capăt acestui război.” Turcia, implicată în demersuri de mediere pentru încetarea conflictului, inclusiv prin negocieri cu Pakistanul și Egiptul, intenționează să rămână în afara războiului care a început pe 28 februarie, conform comunicatului citat. În aceeași discuție cu șeful NATO, Erdogan a spus că Ankara își continuă „eforturile de a obține o soluționare pașnică” a conflictului ruso-ucrainean. Pe acest fond, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Istanbul pentru discuții cu omologul său turc. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru AFP că discuțiile „nu se vor concentra exclusiv pe interceptoarele” de drone, ci și pe „cooperarea în domeniul securității în general”. Președinția turcă a transmis, la rândul ei, pe platforma X, că agenda include chestiuni bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile pentru un armistițiu și o soluție durabilă, în special în cadrul „procesului de la Istanbul”. [...]
