Comisia Europeană pregătește „măsuri de protecție” pentru noii membri UE - sancțiuni și drepturi acordate etapizat dacă reformele sunt abandonate după aderare

Uniunea Europeană vrea să înăsprească „plasa de siguranță” după extindere , pregătind mecanisme care să sancționeze noile state membre dacă, odată intrate în bloc, se abat de la reformele asumate sau folosesc drepturile de membru pentru a bloca deciziile comune, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: Bruxelles-ul caută instrumente care să reducă riscul ca viitoarele extinderi să aducă blocaje instituționale și recul pe statul de drept. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a spus într-un interviu pentru POLITICO, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Luxemburg, că „măsurile de protecție” ar urma să „lovească dur” dacă regulile nu sunt respectate după aderare. Ce mecanisme are în vedere Comisia Europeană Kos a indicat că Executivul european are „câteva idei” pentru consolidarea sistemului, inclusiv: mecanisme de protecție aplicabile după aderare; perioade de tranziție înainte ca anumite drepturi asociate statutului de membru să fie acordate integral. În paralel, Comisia consultă statele membre care se tem că viitoarele extinderi ar putea complica procesul decizional sau ar putea permite unor guverne să renunțe la reformele asumate după intrarea în UE. De ce contează: lecțiile din interiorul UE și presiunea pentru garanții Mai multe state membre, între care Franța, Germania și Țările de Jos, susțin că extinderea trebuie însoțită de garanții care să mențină reformele și să împiedice noii membri să afecteze echilibrul de putere din UE. În acest context, lideri precum cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron susțin o integrare „în etape”, în care unele state ar primi avantaje economice și politice înainte de aderarea deplină. Kos a făcut referire indirectă la experiența Ungariei, menționând blocaje repetate în deciziile UE privind sancțiunile împotriva Rusiei și încetinirea sprijinului pentru Ucraina prin utilizarea dreptului de veto. Totodată, articolul amintește că peste 10 miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria au fost înghețate pe fondul acuzațiilor privind încălcarea obligațiilor legate de statul de drept și independența justiției. Ce urmează în extindere: Muntenegru, „model” pentru viitoarele aderări Declarațiile vin pe fondul deschiderii primei runde de negocieri detaliate cu Ucraina și Republica Moldova și în timp ce Muntenegru a încheiat negocierile pe încă două capitole, apropiindu-se de aderare. Kos a spus că tratatul de aderare al Muntenegrului va servi drept model pentru extinderile viitoare, inclusiv prin modul în care UE vrea să garanteze respectarea regulilor „peste cinci, zece sau cincisprezece ani” după aderare. Premierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a declarat anterior pentru POLITICO că țara nu se opune unor mecanisme de protecție, dacă sunt clare, previzibile și aplicate doar când angajamentele nu sunt respectate. În același timp, Kos a insistat că procesul trebuie să rămână bazat pe merit: după deschiderea tuturor capitolelor de negociere, „țara care va livra mai mult va putea avansa mai rapid” între Ucraina și Republica Moldova. [...]