Știri
Știri din categoria Externe
Propunerea ca NATO să adopte o postură mai ofensivă față de Rusia redeschide discuția despre riscul de escaladare și despre costurile de securitate pentru Europa, în condițiile în care Moscova este acuzată de sabotaje și atacuri cibernetice cu impact economic, potrivit Digi24, care citează Financial Times.
Lordul Mark Sedwill, fost consilier pentru securitate națională al Regatului Unit, a îndemnat Alianța să „treacă la ofensivă” pentru a crea „dileme strategice” și „pericole” pentru Moscova și pentru a face regimul lui Vladimir Putin să se simtă „amenințat”. Sedwill a vorbit la Atlantic Future Forum, susținând că, deși NATO este o alianță defensivă, „cea mai eficientă formă de apărare” poate însemna inițiativă împotriva adversarilor.
În argumentația prezentată, sunt invocate acțiuni atribuite Rusiei: incendii provocate, sabotaje asupra infrastructurii submarine, atacuri cibernetice care „au costat economiile europene miliarde de lire sterline” și o tentativă de atac cu drone la aeroportul din Leipzig, în vara acestui an.
Potrivit materialului, opțiunile avute în vedere ar include măsuri în mai multe domenii – terestru, maritim, aerian, cibernetic și spațial – cu accent pe:
Aceste opțiuni sunt atribuite unor persoane familiarizate cu modul de gândire al lui Sedwill, nu reprezintă o decizie oficială a NATO.
Viceamiralul norvegian Rune Andersen, comandant de rang înalt, a avertizat că NATO trebuie să gestioneze atent escaladarea pentru a evita „neînțelegerile” în Atlanticul de Nord, unde Alianța și-a consolidat rapid prezența.
„Aș dori ca, în continuare, să acordăm o oarecare atenție calibrării acestei forțe de descurajare, să înțelegem cum este percepută de partea rusă și să ne asigurăm că suntem capabili să manifestăm această forță fără a crea neînțelegeri”.
Andersen a mai spus că marina rusă este „supraîncărcată” și „stresată” de misiuni precum escortarea navelor comerciale și protejarea bazelor militare și a menționat consolidarea punctelor de control la granița rusă cu saci cu nisip și plase anti-drone.
Rob Johnson, director la Changing Character of War Centre (Universitatea din Oxford), susține că presiunea economică ar trebui să rămână strategia principală a NATO împotriva Rusiei și avertizează împotriva impunerii de „costuri de natură militară”, care ar putea provoca represalii.
Dezbaterea are loc în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a afirmat că Ministerul Apărării de la Moscova ar fi dispus la discuții cu omologul britanic, dacă Regatul Unit ar iniția contactul. În paralel, ministrul apărării din Marea Britanie, Wes Streeting, a declarat pentru Financial Times că își dorește noi canale de comunicare pentru a reduce „riscul unei erori de apreciere”.
Totuși, potrivit unor oficiali britanici citați, încercările repetate ale Regatului Unit de a stabili contacte militare la nivel înalt cu Moscova – inclusiv propuneri de convorbiri între șeful Statului Major rus, Valeri Gerasimov, și doi omologi britanici succesivi – au fost respinse.
Recomandate
Rusia susține că a lovit ținte ale industriei militare ucrainene, inclusiv la Kiev , într-un atac nocturn descris drept „masiv”, care a afectat și infrastructura energetică, potrivit Agerpres . În capitala Ucrainei, o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe, incident soldat cu o victimă și cinci răniți, conform primarului orașului. În primele ore ale zilei de joi s-au auzit explozii la Kiev, a relatat un martor pentru Reuters . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că o femeie a fost ucisă, iar cinci persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire cu nouă etaje din cartierul Solomianski, provocând un incendiu. Ținte declarate: fabrici de rachete și drone, plus stații electrice Ministerul Apărării de la Moscova a transmis, într-un comunicat, că ar fi lovit: o fabrică de rachete la Kiev; un atelier de asamblare a dronelor; o fabrică de combustibil pentru rachete în regiunea capitalei ucrainene; stații electrice în regiunea Jîtomîr (vestul Ucrainei). Separat, un oficial ucrainean local a declarat pe Telegram că atacurile rusești au avariat și infrastructura energetică și civilă în regiunea Rivne, în nord-vestul Ucrainei. Schimb de atacuri cu drone și pe teritoriul Rusiei La Moscova, primarul Serghei Sobianin a afirmat pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât cinci drone ucrainene care se îndreptau spre capitala Rusiei. Ministerul rus al Apărării a precizat că, în total, 71 de drone ucrainene au fost doborâte pe teritoriul Rusiei în timpul nopții. [...]
UE este presată să desemneze rapid un negociator unic pentru discuțiile Ucraina–Rusia , însă numele aflate pe „lista scurtă” riscă să nu strângă consensul celor 27, potrivit Digi24 . Tema urmează să fie în centrul summitului liderilor europeni de la Dublin, pe fondul solicitărilor venite atât din partea SUA, cât și a Ucrainei. Miza este una de guvernanță și credibilitate: fără un mandat și o voce comună, UE riscă să rămână marginalizată într-un proces care îi afectează direct securitatea, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani, iar Europa cere de mult timp un loc la masa negocierilor. Două nume avansate: Antonio Costa și Kaja Kallas Premierul eston Kristen Michal a declarat pentru AFP că există deja un acord asupra persoanelor vizate pentru a reprezenta UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentul invocat este legat de rolurile instituționale: Costa ar reprezenta ansamblul statelor membre, iar Kallas ar acoperi componenta de politică externă. Totuși, potrivit aceleiași analize, cele două nume „sunt departe de a întruni unanimitatea” în rândul statelor membre, existând temeri că ar putea fi considerate inacceptabile de Kremlin. Michal a respins această logică, susținând că UE ar trebui să fie reprezentată de persoane care „dau socoteală Europei” și nu de unele „în grațiile lui Putin”. Presiune de calendar din partea Kievului și semnal de la Washington Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe europeni să desemneze un reprezentant „până la sfârșitul lunii” și „nu mai târziu”, pentru continuarea tratativelor dintre Ucraina și Rusia. În paralel, emisarul american Jared Kushner a criticat incapacitatea Europei de a decide rapid, afirmând că desemnarea unei singure persoane care să vorbească în numele UE ar fi „o reușită” chiar mai mare decât obținerea acceptului Rusiei pentru includerea Europei în negocieri. Alte variante discutate în culise Pe lângă Costa și Kallas, analiza AFP citată de Digi24 menționează și alte opțiuni vehiculate: președintele finlandez Alexander Stubb, despre care se afirmă că joacă ocazional golf cu Donald Trump și conduce o țară cu o frontieră extinsă cu Rusia; premierul norvegian Jonas Gahr Store (Norvegia nu este membră UE), care ar fi discutat circa o oră și jumătate cu Vladimir Putin la sfârșitul lui octombrie, alături de Stubb; un posibil format de reprezentare cu Franța, Germania și Regatul Unit. În lipsa unei decizii, subiectul rămâne un punct de tensiune internă în UE, iar summitul de la Dublin este prezentat ca momentul în care divergențele dintre statele membre vor ieși din nou la suprafață. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
SUA condiționează intrarea Europei în negocierile de pace de acordul lui Putin , iar asta mută presiunea politică și de securitate pe UE, care trebuie să decidă rapid cine o reprezintă și în ce ordine acceptă discuțiile despre „arhitectura de securitate” a continentului. Potrivit Digi24 , Jared Kushner și trimisul Casei Albe Steve Witkoff urmau să meargă joi la Moscova pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin „binecuvântarea” ca europenii să participe la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina. Miza, dincolo de formatul discuțiilor, este că participarea europeană ar fi legată de o temă pe care Rusia o împinge de mult timp: revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. Kushner a spus că prezența Europei la masă este „esențială” tocmai pentru acest tip de discuții, care a alarmat o parte dintre oficialii europeni. „Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, a declarat Kushner pentru Politico, potrivit News.ro. Ce s-a discutat la Abu Dhabi și ce urmează Conform informațiilor citate de publicație din Politico , discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele între Rusia, Ucraina și SUA din februarie încoace. Nu a fost anunțat niciun progres pe teme considerate critice, precum încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră sau teritoriul, însă reluarea dialogului după nouă luni a fost văzută în capitalele europene ca un pas important. Kushner a mai spus că Rusia și Ucraina au convenit asupra a ceea ce ar putea deveni „cel mai mare” schimb de prizonieri de la începutul războiului, cu cifre ce urmau să fie confirmate joi. Agenția rusă de stat Tass ar fi confirmat un schimb „la scară largă”. După întâlnirea de la Moscova, Kushner și Witkoff urmau să meargă la Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, posibil, cu lideri europeni, inclusiv pentru stabilirea datei următoarei runde de negocieri. Dilema UE: pacea din Ucraina versus „reforma” securității europene Un punct sensibil pentru Europa este dacă discuțiile despre schimbarea cadrului de securitate continental susținut de NATO vor fi legate de negocierile propriu-zise privind pacea în Ucraina. În material se arată că europenii vor garanții de securitate cât mai solide pentru Ucraina, pentru a reduce riscul unui nou atac rusesc după război. În același timp, Rusia insistă ca negocierile să includă o revizuire a arhitecturii de securitate a Europei, iar mediatorii americani ar fi fost de acord cu extinderea agendei. Oficialii europeni citați susțin că ordinea discuțiilor va fi esențială: Europa ar accepta să analizeze o reformă mai amplă în paralel cu procesul de pace, dar nu vrea să se angajeze într-o astfel de reformă înainte de a exista pace. Reprezentarea Europei devine o urgență politică Demersul SUA readuce în prim-plan o problemă practică pentru UE și aliați precum Regatul Unit: cine vorbește în numele Europei la negocieri. Liderii UE urmau să discute această chestiune vineri, la Dublin, într-un summit informal. Zelenski a spus că vrea să fie consultat privind reprezentarea Europei și i-a îndemnat pe aliați să se grăbească și, ideal, să desemneze o singură persoană care să conducă viitoarele discuții. Kushner a apreciat că actualul aranjament (NATO, instituțiile UE și reprezentanți din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia) este solid, dar a adăugat că identificarea unui singur reprezentant european ar fi „o realizare mai mare” decât convingerea Rusiei să accepte participarea Europei. [...]
