Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie își coordonează forțele cu nouă state nord-europene pentru a întări supravegherea și răspunsul militar în Atlanticul de Nord, zona arctică și Marea Baltică, pe fondul preocupărilor legate de activitatea submarinelor rusești, potrivit Antena 3. Inițiativa mizează pe extinderea cooperării în cadrul Forței Expediționare Comune (JEF), fără crearea unei structuri militare complet separate.
Planul vizează coordonarea mai strânsă a forțelor navale, aeriene și terestre ale statelor participante, astfel încât acestea să poată acționa împreună pentru detectarea, monitorizarea și contracararea operațiunilor submarinelor rusești în apele europene considerate strategice. Declarațiile au fost făcute de mareșalul aerului Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, într-un interviu acordat Financial Times.
JEF este o structură de cooperare militară condusă de Regatul Unit și reunește zece state europene:
Obiectivul declarat este consolidarea cooperării în domeniul apărării și securității regionale, cu accent pe zona baltică și nordică.
Atlanticul de Nord și zona arctică au devenit mai importante pentru NATO din perspectiva rutelor maritime strategice, a punctelor de acces militar și a infrastructurii de comunicații submarine. În acest context, topirea gheții arctice este menționată ca factor care deschide noi rute maritime, cu relevanță atât pentru transportul comercial, cât și pentru operațiuni militare.
O prioritate separată este protejarea cablurilor submarine de comunicații, având în vedere rolul lor în conectivitatea internațională și riscurile asociate întreruperii acestora.
Financial Times a relatat că Sir Richard Knighton a avertizat asupra unei amenințări tot mai grave din partea Rusiei și a spus că Marea Britanie a întârziat, față de unii aliați europeni, să înțeleagă amploarea acesteia. El a indicat asasinate țintite, sabotaj și atacuri cibernetice ca exemple de activități ostile atribuite statului rus și a susținut că termenul „activitate hibridă” nu mai surprinde gravitatea unor astfel de operațiuni.
În același context, este menționată o investigație din octombrie care a identificat 17 nave de pescuit rusești ce ar fi efectuat peste 500 de deplasări suspecte în apropierea cablurilor submarine care leagă Marea Britanie de Europa și Statele Unite, alimentând temeri privind posibile acțiuni de recunoaștere și sabotaj.
Recomandate
Ucraina cere sancționarea Rosatom , ceea ce poate bloca proiecte și contracte nucleare în Europa , pe fondul riscurilor de securitate invocate la centrala Zaporojie, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a cerut comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei, pe care o acuză de implicare directă în ocuparea centralei nucleare Zaporojie. În mesajul publicat duminică pe platforma X, oficialul a susținut că Rusia pune în pericol securitatea nucleară a Europei și că instalația trebuie returnată Ucrainei. Riscul operațional invocat: întreruperi repetate ale alimentării externe Sîbiha afirmă că centrala Zaporojie a rămas fără alimentare externă cu energie electrică pentru a 16-a oară de la începutul anului. În acest context, centrala a fost nevoită să folosească generatoarele diesel de urgență, necesare pentru energia folosită la răcirea reactoarelor, iar rezervele de combustibil ar fi suficiente „doar pentru două săptămâni de funcționare limitată”, potrivit ministrului. „Aceeași țară care ocupă ilegal centrala continuă să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei, punând în pericol grav securitatea nucleară europeană”, a declarat Sîbiha. Miza de reglementare: sancțiuni împotriva Rosatom Șeful diplomației ucrainene susține că „reacția internațională trebuie să fie pe măsura pericolului” și cere sancționarea Rosatom, companie care, în viziunea Kievului, nu ar trebui să își poată continua activitatea internațională în condițiile implicării în administrarea unei centrale ocupate. „Sancțiunile împotriva Rosatom ar fi trebuit impuse de mult timp. O companie implicată direct în ocuparea ilegală a unei centrale nucleare nu poate continua să își desfășoare activitatea internațională ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat ministrul. Ce spune AIEA despre incidentul de duminică seară Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară, aproape de ora 21.00, că alimentarea cu energie electrică a centralei a fost restabilită, după ce instalația pierduse legătura cu linia Ferosplavna-1, de 330.000 de volți, ultima prin care primea curent din rețea. Conform AIEA, a fost a 27-a întrerupere a alimentării externe cu energie electrică de la începutul războiului, în februarie 2022. Centrala are șase reactoare oprite, însă combustibilul nuclear necesită în continuare răcire, ceea ce face alimentarea cu energie electrică „vitală”, chiar dacă instalația nu mai produce electricitate. Context: controlul asupra Zaporojie și rolul Rosatom Centrala Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a fost atacată și ocupată de trupele ruse pe 4 martie 2022. Până în octombrie 2022, personalul tehnic ucrainean a continuat să opereze centrala sub control militar rus, iar ulterior Moscova a decis trecerea instalației în administrarea Rosatom. Ucraina nu recunoaște controlul Rusiei asupra centralei și cere returnarea acesteia. AIEA menține o echipă de experți la Zaporojie din septembrie 2022, pentru monitorizarea situației. [...]
Ucraina își construiește acces „suveran” la sateliți, după riscurile dependenței de Starlink , într-un efort cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și a capacității de avertizare timpurie, potrivit Digi24 . Miza este reducerea vulnerabilităților create de întreruperi sau restricții de acces la servicii comerciale și de escaladarea confruntării în spațiu, inclusiv prin bruiaj și manevre agresive între sateliți. În material este descris un episod care ilustrează extinderea războiului către infrastructura spațială: un atac ucrainean asupra Centrului Spațial și de Rachete Progress din Samara, producătorul rachetelor Soyuz-2, relatat de The Guardian (citat de Digi24). Ținta ar fi avut legătură cu rachetele care ar transporta noul sistem de sateliți rus Rassvet, dezvoltat pentru a înlocui Starlink, din care Rusia ar fi fost exclusă la începutul anului. De ce contează: comunicațiile și informațiile din satelit devin infrastructură critică de război Pe fondul utilizării pe scară largă a dronelor și senzorilor, accesul la sateliți care susțin comunicațiile și identificarea țintelor este prezentat ca tot mai important. În același timp, capacitatea de a perturba operațiunile inamice „în spațiu” capătă greutate, iar conflictul se mută dincolo de frontul terestru. Digi24 notează că Rusia ar fi folosit și rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii, un sistem care se lansează în spațiul apropiat și eliberează mai multe focoase ghidabile independent. În acest context, Kievul își intensifică eforturile de diversificare a accesului la sisteme spațiale, pentru a nu depinde de SUA și de Starlink, al cărui acces ar fi fost restricționat „în mod controversat” în ultimele săptămâni. Ce face Ucraina: satelit propriu și teste de interceptare în spațiul apropiat Un pas concret menționat este lansarea cu succes a Obria Nano , descris ca primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații a Ucrainei, realizată împreună cu compania daneză GomSpace . Potrivit informațiilor citate, rețeaua ar urma să includă aproximativ 245 de sateliți. Separat, Ucraina ar fi efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată și, potrivit unui oficial citat, ar lucra la posibilitatea de a trece la producția în serie a unor sisteme „exoatmosferice” (capabile să opereze dincolo de atmosfera densă, în spațiul apropiat) pentru a intercepta lansări. Context: militarizarea spațiului și reguli depășite Materialul plasează evoluțiile într-un cadru mai larg, în care tratatele de guvernanță spațială sunt descrise de experți ca „neclare, depășite și greu de aplicat”. Sunt menționate tactici atribuite Rusiei, precum bruiajul semnalelor, „orbirea” sateliților cu laser și folosirea unor sateliți spion „inspectori” în apropierea activelor spațiale străine. Totodată, este amintit un incident în care satelitul rus Kosmos 2612 ar fi fost observat efectuând manevre agresive către un satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, experții descriind gestul drept hărțuire deliberată. Ce urmează: presiune pentru alternative la servicii comerciale În analiza citată de Digi24, dependența de operatori comerciali este văzută ca un risc, mai ales după episoadele de limitare a serviciilor și după pauze în partajarea informațiilor obținute prin satelit. Consecința indicată este accelerarea căutării de alternative: Ucraina își dezvoltă o prezență „suverană” în spațiu, iar tendința este descrisă ca mai largă, inclusiv în Europa, pe fondul competiției strategice și al utilizării spațiului în conflicte active. [...]
Donald Trump condiționează evitarea unui nou război cu Iranul de semnarea unui „acord foarte puternic” , afirmând că o revenire la conflict este „foarte puțin probabilă” dacă negocierile indirecte în curs înregistrează progrese, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute într- un interviu pentru CNN , în care Trump a legat explicit perspectiva unei escaladări militare de rezultatul discuțiilor. El a spus că SUA ar lovi din nou „dacă este necesar”, dar a insistat că un astfel de scenariu este improbabil în cazul unui acord. „Depinde dacă semnează sau nu un acord foarte puternic. Răspunsul este că este foarte puțin probabil să fie necesar… Aș face-o dacă ar fi necesar, dar i-am lovit foarte puternic.” Mesaj operațional: forțe pregătite și ținte deja identificate Dincolo de condiționarea politică, Trump a susținut că armata americană este pregătită să acționeze rapid dacă ar decide reluarea loviturilor. În acest context, el a afirmat că un al treilea grup de lovire al unui portavion american, descris drept „complet pregătit de luptă”, a ajuns recent în regiune. Trump a mai spus că Washingtonul a identificat ținte în interiorul Iranului, inclusiv infrastructură critică, precum centrale electrice și poduri. „Avem 38 de poduri în vizor pe care le putem doborî literalmente într-o oră. Toate vor fi la pământ.” Infrastructura, pârghie de presiune în negocieri Trump a indicat totuși că ar prefera să evite lovirea infrastructurii, argumentând că reconstrucția podurilor ar putea dura până la 10 ani. În aceeași logică, el a prezentat amenințarea cu atacuri asupra infrastructurii ca pe o opțiune de ultim resort, menită să întărească poziția SUA în negocieri. În paralel, Trump a susținut că un eventual atac american ar fi „de neoprit”, pe motiv că apărarea antiaeriană iraniană ar fi fost distrusă în lovituri americane anterioare. El a adăugat că Iranul ar mai avea capacități limitate de a produce rachete și drone, invocând distrugerea unei părți din fabrici. Ce urmează Mesajul central rămâne că riscul unei escaladări este prezent, dar este prezentat ca dependent de progresul negocierilor și de acceptarea de către Teheran a unui „acord foarte puternic”. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul acestui acord sau despre stadiul exact al discuțiilor, rămâne neclar ce condiții concrete ar considera Washingtonul suficiente pentru a exclude reluarea loviturilor. [...]
Vizita Ursulei von der Leyen la București aduce România pe agenda UE pentru Marea Neagră , într-un moment în care regiunea rămâne un dosar sensibil de securitate și cooperare europeană, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene vine luni în România, în cadrul unui turneu la Marea Neagră. Palatul Cotroceni a anunțat că Ursula von der Leyen va fi primită de președintele Nicușor Dan, urmând să aibă discuții și apoi declarații de presă. În aceeași zi, șefa Comisiei Europene se va întâlni și cu premierul Luca Niculescu, conform agendei anunțate de Bruxelles. Programul întâlnirii de la Cotroceni Conform programului comunicat de Administrația Prezidențială, întâlnirea de la Palatul Cotroceni este programată luni, la ora 15:30. Agenda include: convorbiri tête-à-tête (întâlnire între cei doi, fără delegații); convorbiri oficiale (în format extins); declarații de presă comune, în jurul orei 17:00. Context: turneu la Marea Neagră Vizita în România face parte dintr-un turneu regional la Marea Neagră. În cadrul aceluiași demers, Ursula von der Leyen va vizita și Bulgaria, unde urmează să se întâlnească cu premierul Rumen Radev. Din informațiile publicate, nu sunt precizate temele concrete ale discuțiilor și nici eventuale decizii sau anunțuri care ar urma să rezulte în urma întrevederilor. [...]
Deschiderea unei anchete pentru „caracter terorist” după atacul armat din Cracovia ridică miza de securitate și poate duce la măsuri suplimentare pentru protecția spațiilor publice , în condițiile în care bilanțul provizoriu indică șase morți și 15 răniți, potrivit Adevărul . Parchetul polonez a anunțat duminică, 8 noiembrie, deschiderea anchetei pentru o acțiune cu „caracter terorist”, după atacul de sâmbătă din apropierea pieței centrale din Cracovia. Ancheta vizează uciderea a șase persoane în oraș, act descris ca „infracțiune teroristă”, precum și moartea altor trei persoane la domiciliul atacatorului, în Ostrowiec Swietokrzyski, conform informațiilor transmise de Agerpres. Victime și răniți, inclusiv cetățeni străini În total, 15 persoane au fost rănite și spitalizate, iar starea lor s-a ameliorat ușor peste noapte, însă „nu toate sunt în afara pericolului”, potrivit unei purtătoare de cuvânt a poliției citate de media poloneze. Dintre răniți, cinci sunt cetățeni străini din: Marea Britanie Portugalia Rusia Germania Austria Alți zece răniți sunt polonezi, inclusiv doi polițiști interveniți la fața locului. Printre cei șase uciși se află și un cetățean britanic. Ce se știe despre atacator și ancheta în curs Anchetatorii cred că atacatorul a acționat singur și încearcă să stabilească motivația și profilul său psihologic. Bărbatul, identificat în presă ca Michal O., născut în 2002, a fost rănit grav de poliție, operat și se afla duminică dimineață în stare critică. Poliția a anunțat că la domiciliul familiei sale din Ostrowiec Swietokrzyski au fost găsite corpurile a trei persoane — un bărbat de 53 de ani și două femei de 52 și 21 de ani — identificați drept părinții și sora atacatorului, cu răni prin împușcare. În acest context, au fost confiscate șapte arme de foc. Ipoteza radicalizării și implicațiile de securitate Atacul a fost comis „la întâmplare” asupra trecătorilor, turiștilor și șoferilor. După o urmărire, atacatorul a abandonat mașina și a avut un schimb de focuri cu doi agenți, fiind în cele din urmă neutralizat. Potrivit presei poloneze citate în material, atacatorul nu avea antecedente judiciare și era membru, împreună cu tatăl său, al unui club de tir. Ministrul polonez de interne, Marcin Kierwinski , a avansat ipoteza unui bărbat sensibil la idei „ultranaționaliste”, afirmând că „totul arată că el era fascinat de ideologii de extremă dreaptă”. În perioada următoare, direcția anchetei — inclusiv stabilirea unei motivații și a eventualelor legături ideologice — va fi esențială pentru încadrarea juridică finală și pentru deciziile operative ale autorităților privind prevenirea unor atacuri similare. [...]
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
