Știri
Știri din categoria Externe
Premierul britanic Keir Starmer ar fi refuzat solicitarea lui Donald Trump de a permite folosirea bazelor militare britanice pentru un eventual atac asupra Iranului, invocând riscul încălcării dreptului internațional, potrivit relatărilor presei din Regatul Unit, citate de CNN.
Conform publicației The Times, Londra ar fi blocat utilizarea bazei RAF Fairford din Anglia și a facilității Diego Garcia, teritoriu britanic din Oceanul Indian, pentru o posibilă lovitură preventivă americană asupra Iranului. Ambele locații sunt considerate puncte strategice pentru bombardierele grele ale SUA.
Potrivit surselor citate, Guvernul britanic se teme că autorizarea folosirii bazelor ar putea fi interpretată drept complicitate la un act ilegal, în cazul în care operațiunea militară ar încălca dreptul internațional. Ministerul britanic al Apărării a refuzat să comenteze „chestiuni operaționale”, dar a transmis că susține soluțiile diplomatice și că prioritatea rămâne securitatea regională.
În paralel, tensiunile dintre Washington și Londra s-au amplificat și în legătură cu statutul Insulelor Chagos, unde se află baza comună Diego Garcia. După ce anterior a sprijinit un acord prin care suveranitatea ar urma să fie transferată către Mauritius, Trump și-a retras public susținerea și a criticat poziția lui Starmer, sugerând că baza ar putea fi esențială într-o eventuală operațiune împotriva Iranului.
CNN notează că, deși SUA ar putea lansa atacuri de la baze de pe teritoriul propriu, așa cum s-a întâmplat în 2025, folosirea unor baze mai apropiate de Iran ar permite rotații mai rapide și o campanie militară de durată. Analiștii citați de publicație estimează că o nouă ofensivă ar putea depăși modelul unei lovituri punctuale și s-ar putea întinde pe săptămâni.
Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial până la publicarea informației.
Recomandate
Donald Trump amenință cu tarife de 50% pentru țările care furnizează arme Iranului , potrivit G4Media , care citează agenția EFE via Agerpres. Președintele SUA spune că măsura ar urma să se aplice „imediat” și ar viza toate bunurile vândute în Statele Unite de către țările care livrează armament Teheranului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a descris sancțiunea comercială în termeni fără excepții. „Ţara care furnizează arme militare Iranului va fi supusă imediat unui tarif de 50% pentru absolut fiecare bun vândut Statelor Unite, cu efect imediat. Nu vor exista excluderi şi nici scutiri.” Declarațiile vin după ce, marți seară, Trump a anunțat un armistițiu temporar pentru a permite negocieri cu Iranul. În același context, liderul american a susținut că în Iran ar fi avut loc „o schimbare de regim foarte productivă” și a legat discuțiile de subiecte sensibile, inclusiv programul nuclear. Trump a afirmat că negocierile cu Teheranul sunt deja în desfășurare și că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi fost convenite, făcând referire la propria propunere, nu la un plan în zece puncte atribuit Iranului. Tot el a spus că discuțiile vizează „reducerea tarifelor și a sancțiunilor” și că un acord de pace „final” ar fi într-un stadiu „foarte avansat”, pe motiv că obiectivele militare ar fi fost „îndeplinite și depășite”. Din perspectivă economică, amenințarea cu tarife generalizate de 50% introduce un risc comercial major pentru statele și companiile care au relații de export cu SUA și care, în același timp, ar putea fi acuzate de Washington că sprijină militar Iranul. În materialul citat nu sunt indicate țările vizate și nici un calendar procedural, dincolo de formularea „cu efect imediat”. [...]
Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a criticat aliații europeni ai Americii pentru refuzul de a sprijini SUA în conflictul cu Iranul , potrivit Daily Mail . Hegseth a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă la Pentagon, după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran. Critici la adresa aliaților europeni În discursul său, Hegseth a lăudat Israelul drept un aliat „curajos, dispus și capabil” al SUA, menționând că alți „așa-numiți aliați” ar trebui să ia notițe despre ce înseamnă adevărata capacitate militară. Această tensiune vine după săptămâni de critici vocale din partea fostului președinte Donald Trump, care și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de sprijin din partea Marii Britanii și Franței în războiul cu Iranul. Trump a fost deosebit de critic la adresa premierului britanic Keir Starmer pentru refuzul de a permite avioanelor americane să folosească bazele britanice pentru misiuni deasupra Iranului. Deși Starmer și-a schimbat ulterior poziția, el a refuzat să trimită trupe și nave britanice în Strâmtoarea Hormuz. Reacții și tensiuni internaționale Trump a descris portavioanele britanice ca fiind „jucării” în comparație cu cele ale SUA și a ironizat intenția britanicilor de a trimite portavioane doar după încheierea conflictului. În plus, Trump a cerut națiunilor NATO să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar a fost refuzat de capitalele europene, care au declarat că acest lucru ar fi imposibil în timp ce luptele continuă. Președintele francez Emmanuel Macron a răspuns criticilor lui Trump, spunând că comentariile acestuia „nu sunt nici elegante, nici la standard”, adăugând că nu merită un răspuns. Armistițiul și impactul economic Hegseth a afirmat că Iranul a cerut armistițiul, iar programul său de rachete a fost „distrus funcțional”, în timp ce marina iraniană a fost „scufundată”. El a subliniat că acordul SUA-Iran înseamnă că Iranul „nu va deține niciodată o armă nucleară”. „Regimul iranian a înțeles că un acord este mult mai bun decât soarta care îi aștepta. Acest nou regim nu mai avea opțiuni și timp, așa că au încheiat un acord”, a declarat Hegseth. Generalul Dan Caine, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major, a precizat că armistițiul este doar o pauză temporară în conflict, iar forțele comune sunt pregătite să reia operațiunile de luptă. Reacții ale piețelor globale Piețele globale și liderii mondiali au reacționat pozitiv la vestea armistițiului. În Europa, bursa de la Frankfurt a crescut cu 5% la deschiderea pieței, iar FTSE 100 a urcat cu 2,55%. În Asia, indicele Nikkei din Japonia a închis cu o creștere de peste 5%, iar Kospi din Coreea de Sud a urcat aproape 7%. Macron a declarat că acordul este un „lucru foarte bun”, însă Trump a avertizat că, dacă armistițiul nu este satisfăcător, SUA ar putea reveni rapid la conflict. [...]
Donald Trump spune că SUA vor „colabora” cu Iranul pentru a elimina materialul nuclear îngropat , potrivit News.ro , într-o declarație publicată miercuri pe platforma Truth Social, la câteva ore după acceptarea unui armistițiu de două săptămâni și lansarea unor negocieri pentru un acord. În mesaj, Trump a afirmat că în Iran „nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului” și a legat subiectul de consecințele atacurilor israeliano-americane din iunie 2025 asupra instalațiilor programului nuclear iranian. El a susținut că uraniul îmbogățit al Iranului ar fi fost monitorizat prin satelit, invocând Forța Spațială a SUA, și a dat asigurări că „nimic nu a fost atins de la data atacului”. „Nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului, iar Statele Unite, în colaborare cu Iranul, vor dezgropa și vor elimina tot «praful» nuclear îngropat la adâncime (cu ajutorul bombardierelor B-2)”. Separat, Trump a amenințat că va introduce taxe vamale de 50% pentru toate țările care vor furniza arme Iranului, „fără excepție sau scutire”. Într-un alt mesaj pe Truth Social, el a precizat că măsura ar urma să se aplice „cu efect imediat” tuturor mărfurilor vândute în Statele Unite de o țară care livrează armament Teheranului. În același context, Trump a spus că va negocia cu Iranul inclusiv reducerea tarifelor și a sancțiunilor și a menționat că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi deja convenite în discuțiile pentru un acord de pace definitiv. News.ro mai arată că Iranul a transmis părții americane o listă separată cu 10 condiții, iar datele SIPRI indică faptul că, între 2021 și 2025, toate armele importate de Iran au provenit din Rusia. [...]
Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA , iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax . Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan. Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului. „Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”. Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ: controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz; acceptarea îmbogățirii uraniului; ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare; retragerea militară a SUA din Orientul Mijlociu; încetarea atacurilor asupra Iranului și asupra aliaților săi; deblocarea activelor iraniene înghețate; adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care să confere caracter obligatoriu acordului. Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse. Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei. Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor. [...]
Volodimir Zelenski acuză SUA că ignoră dovezi despre sprijinul Rusiei pentru Iran , potrivit News.ro , care citează un interviu acordat de președintele ucrainean pentru podcastul „The Rest is Politics”, realizat de Alastair Campbell și relatat de The Guardian. Zelenski susține că a încercat să atragă atenția Casei Albe asupra colaborării dintre Moscova și Teheran. El afirmă că sateliți militari ruși ar fi fotografiat obiective de infrastructură energetică din statele din Golf și din Israel, precum și locațiile bazelor armatei americane din regiune, iar Kremlinul ar fi transmis aceste informații Iranului pentru a facilita atacuri. „Problema este că au încredere în Putin. Și este păcat”, a declarat Zelenski, după ce a întrebat retoric dacă SUA au reacționat față de Rusia pe acest subiect. În același interviu, liderul ucrainean spune că echipa lui Donald Trump nu ar fi reușit să înțeleagă „detaliile” a ceea ce își dorește Rusia. Zelenski îi menționează pe negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care afirmă că au „petrecut prea mult timp” cu Putin și oficiali de rang înalt, precizând că cei doi au mers la Moscova de cinci ori anul trecut și nu au vizitat Kievul. Pe fondul presiunilor asupra Ucrainei privind cedarea Donbasului și al ideii unui armistițiu condiționat de renunțarea la teritoriu, Zelenski afirmă că Putin nu se va opri dacă ar cuceri Donbasul și că ar încerca ulterior să preia capitale regionale precum Dnipro și Harkov. El mai spune că americanii ar percepe parțial Donbasul ca nefiind important pentru Ucraina și că ar subestima riscul ca Putin să își încalce promisiunile. Zelenski a calificat drept „inutilă” vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, la Budapesta, marți și miercuri, pentru a face campanie pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán. Totuși, a adăugat că nu intenționează să se amestece în alegerile de duminică, susținând că decizia aparține electoratului maghiar. În contextul în care SUA amenință că se retrag din NATO, Zelenski cere Europei să își maximizeze capacitatea de descurajare și propune formarea unui bloc militar mai larg. În viziunea sa, UE ar trebui să își unească forțele cu: Ucraina Regatul Unit Turcia Norvegia El argumentează că fără Ucraina și Turcia Europa nu ar avea o armată comparabilă cu cea a Rusiei, iar împreună cu Ucraina, Turcia, Norvegia și Regatul Unit ar putea „controla securitatea pe mări”. Zelenski spune, totodată, că este convins că Ucraina va adera la UE la un moment dat. [...]
Ministrul britanic de Externe a spus că loviturile Israelului asupra Libanului sunt „profund dăunătoare” , potrivit Reuters . Yvette Cooper a avertizat joi, 9 aprilie, că intensificarea atacurilor riscă să destabilizeze armistițiul dintre Statele Unite și Iran și să amplifice tensiunile în regiune. Cooper a declarat la Times Radio că Londra vrea ca Libanul să fie inclus în încetarea focului și ca aceasta să fie extinsă pentru a acoperi și frontul libanez, argumentând că altfel efectul ar putea fi o destabilizare regională mai largă. „Escaladarea pe care am văzut-o ieri din partea Israelului a fost profund dăunătoare și vrem să vedem un sfârșit al ostilităților.” În același timp, Marea Britanie încearcă să gestioneze presiunea venită din partea președintelui american Donald Trump, care a criticat Londra pentru sprijin insuficient acordat Washingtonului în războiul cu Iranul, notează Reuters. În paralel, Regatul Unit spune că a încercat să contribuie la apărarea aliaților săi din Golf și lucrează cu alte țări la soluții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută strategică pentru transporturile de energie. Întrebată despre tensiunile cu principalul aliat, Cooper a spus că Londra poate rămâne apropiată de Washington chiar dacă adoptă o abordare diferită în regiune, dar a criticat unele declarații ale lui Trump, inclusiv amenințarea de a „distruge civilizația” Iranului, pe care le-a descris drept periculoase din cauza riscului de escaladare. [...]
