Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio a mulțumit României pentru sprijinul acordat SUA în securitatea din Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax, care citează un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Discuția a avut loc joi, 9 aprilie, într-o convorbire telefonică între secretarul de stat american și ministrul român de Externe, Oana Țoiu.
În comunicatul menționat, Rubio a apreciat reacția României și a descris-o drept un partener de încredere al Statelor Unite, în contextul operațiunilor americane legate de securitatea din Orientul Mijlociu.
Oficialul american a apreciat reacția „rapidă și decisivă” a României, subliniind rolul acesteia ca partener de încredere al Statelor Unite.
Cei doi oficiali au discutat și despre extinderea cooperării bilaterale în domenii considerate strategice, inclusiv apărare, energie, tehnologii emergente și resurse minerale critice, conform informațiilor transmise.
Pe agenda convorbirii au fost menționate și proiecte energetice majore, precum exploatarea gazelor offshore, precum și dezvoltarea sectorului nuclear civil, prezentate ca elemente importante pentru consolidarea securității energetice regionale.
Recomandate
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , cere SUA să nu influențeze alegerile din Germania , după ce Departamentul de Stat a lansat un program de finanțare pentru proiecte legate de „reziliența democratică” în Europa, potrivit Mediafax . Merz susține că inițiativa ar putea funcționa ca un sprijin indirect pentru partide de extremă dreapta. Programul anunțat de administrația președintelui Donald Trump ar urma să primească aproape 5 milioane de dolari, pentru proiecte care vizează „consolidarea rezilienței democratice, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei și protecției drepturilor omului în Europa”. Finanțările individuale ar putea ajunge până la 3 milioane de dolari. Miza: finanțare externă și reguli stricte în Germania Merz a invocat explicit cadrul legal german privind finanțarea politică din străinătate și a cerut ca acesta să fie respectat de partenerii externi. „Nu ne amestecăm în alegerile americane; am respectat întotdeauna acest principiu. Nu doresc ca guvernul american sau instituțiile afiliate acestuia să se amestece în alegerile din Germania”, a declarat Merz, citat de Politico. Într-o a doua reacție, cancelarul a punctat că finanțarea partidelor politice din Germania din străinătate este ilegală și că se așteaptă ca „prietenii” Germaniei să respecte normele stabilite. Ce spune descrierea programului american Potrivit descrierii programului Departamentului de Stat, proiectele finanțate ar trebui să abordeze teme precum: suveranitatea națională; migrația; cenzura; utilizarea sistemului juridic în scopuri politice. Deși documentul programului nu menționează explicit partidele politice ca beneficiari, Merz afirmă că inițiativa ar fi „mascată” și ar putea susține formațiuni de extremă dreapta din Europa. Context politic: AfD conduce în sondaje Inițiativa apare într-un moment în care, în Germania, partidul de extremă dreapta AfD este pe primul loc în sondajele naționale și are șanse să câștige puterea la nivel regional în landul Saxonia-Anhalt, în septembrie, potrivit informațiilor citate de Mediafax. Materialul notează și că, deși AfD s-a îndepărtat de administrația Trump, liderii formațiunii au fost anterior asociați cu susținerea unor figuri precum Elon Musk și cu declarațiile vicepreședintelui JD Vance împotriva barierelor politice puse în calea extremei drepte europene. [...]
Moartea inginerului-șef al centralei Zaporojie, atribuită de Rusia unui atac cu dronă, reaprinde riscul operațional la cea mai mare instalație nucleară din Europa , într-un context în care zona a fost deja afectată de întreruperi de curent și deconectări repetate de la alimentarea externă, esențiale pentru răcirea reactoarelor, potrivit Agerpres . Agenția nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat că Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a murit într-un atac pe care partea rusă îl atribuie Ucrainei; în același incident ar fi fost ucis și șoferul vehiculului centralei, relatează Reuters și EFE, citate de Agerpres. „În această după-amiază, Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie, a murit într-un atac terorist selectiv comis de regimul de la Kiev”, a declarat presei ruse directorul general al Rosatom, Alexei Lihacev. De ce contează: presiune pe siguranța operațională și pe infrastructura de alimentare Potrivit lui Lihacev, „o dronă inamică” ar fi lovit vehiculul în care se aflau cei doi. Același oficial a susținut că, „în ultimele două luni și jumătate”, 13 persoane au fost ucise și 48 rănite în urma atacurilor atribuite Kievului în zona centralei. Separat, autoritățile instalate de Rusia în Energodar (orașul ucrainean din apropierea centralei) au semnalat, miercuri dimineață, întreruperea furnizării energiei electrice în localitate, pe fondul „atacurilor ucrainene continue”, conform relatării. Context: centrală ocupată din 2022, cu experți AIEA la fața locului Centrala nucleară Zaporojie a fost ocupată de trupele ruse în martie 2022 și este descrisă drept cea mai mare din Europa, fiind amplasată aproape de linia frontului din sud-estul Ucrainei. Instalația funcționează cu personal ucrainean, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are permanent o echipă de experți la fața locului. În ultimii ani, zona centralei a fost lovită de obuze și drone, iar Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru aceste atacuri. Agerpres notează că centrala a fost deconectată în mod repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, necesare răcirii reactoarelor, situații rezolvate punctual prin pornirea generatoarelor diesel. [...]
Casa Albă cântărește declasificarea unor informații sensibile despre China și alegerile din SUA , o decizie care ar putea amplifica tensiunile politice interne și ar ridica riscuri operaționale pentru comunitatea de informații, prin expunerea „sursele și metodele” de colectare, potrivit The Jerusalem Post . Informațiile vizate sunt descrise ca fiind clasificate și se referă la dacă Beijingul a avut intenția sau capacitatea de a perturba alegerile americane din 2020. Patru persoane familiarizate cu deliberările au spus că materialul nu ar arăta că China a manipulat sau a schimbat voturi, însă unii oficiali ai administrației Trump se tem că publicarea lui ar putea fi interpretată sau prezentată într-un mod înșelător. Donald Trump ar putea face publice aceste date într-un discurs programat joi seară (ora SUA), în care este așteptat să prezinte presupuse vulnerabilități ale infrastructurii de vot care ar permite interferență străină. Reuters notează că nu a putut stabili detaliile exacte ale informațiilor, tocmai din cauza caracterului lor clasificat. Miza: declasificare cu risc de securitate și efect politic În interiorul administrației există, potrivit sursei, o dezbatere privind oportunitatea declasificării. Unele persoane din agențiile de informații se tem că publicarea ar putea: să dezvăluie surse și metode de colectare; să insinueze, chiar și indirect, că Beijingul a interferat cu succes în alegeri, deși materialul nu ar demonstra schimbarea voturilor. Casa Albă a încadrat demersul într-o campanie mai largă de extindere a controlului federal asupra administrării alegerilor, un domeniu care, conform Constituției SUA, ține de competența statelor. Ce spune evaluarea oficială și unde apare disputa Materialul despre China a fost „integral” în dezbaterea din prima administrație Trump privind interferența străină în 2020 și a fost analizat în cadrul evaluării comunității de informații, potrivit celor patru surse. În 2021, o evaluare a comunității de informații din SUA a concluzionat că nu există indicii că vreun actor străin ar fi încercat sau ar fi reușit să modifice „orice aspect tehnic” al votului prezidențial din 2020, inclusiv înregistrările alegătorilor, buletinele, numărătoarea sau rezultatele. Totuși, foști analiști, inclusiv Christopher Porter (fost responsabil pe zona cibernetică în cadrul Office of the Director of National Intelligence), au formulat o opinie separată („dissent”), susținând că China ar fi avut capacitatea de a interveni și ar fi putut încerca să o facă. O versiune a acestei opinii a fost inclusă în publicarea evaluării din 2021. Potrivit sursei, Porter ar fi redactat și un document „foarte clasificat” care își extinde argumentația. Două persoane care l-au văzut îl descriu ca fiind detaliat, iar altele două susțin că se bazează pe un subset restrâns de informații brute și nu ar reflecta neapărat punctul de vedere oficial al Beijingului. Ce urmează: discursul nu e finalizat, iar pachetul poate include și date despre „voter data” O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins speculațiile despre conținutul discursului, afirmând: „Ca de obicei, surse anonime speculează despre ce va spune președintele Trump în discursul de joi seară. Adevărul este că nimeni nu știe încă ce va spune, în cele din urmă, președintele Trump.” În paralel, o echipă de lucru a Casei Albe condusă de jurnalistul conservator John Solomon ar fi cerut comunității de informații documente relevante și le-ar fi analizat în ultimele săptămâni, în pregătirea discursului, potrivit unei surse familiarizate cu activitatea grupului. Textul discursului nu este finalizat și poate suferi modificări. Casa Albă ar putea include și informații legate de o acuzație mai veche potrivit căreia China ar fi obținut acces la date ale alegătorilor în 2020. Două persoane familiarizate cu subiectul au spus că aceste date nu sunt confidențiale, sunt deja accesibile consultanților politici pentru țintirea materialelor electorale și nu pot fi manipulate. Atât administrația Trump, cât și cea Biden au analizat informații despre un posibil acces al Chinei, însă doi foști oficiali au declarat că, în mare, comunitatea de informații a considerat că nu a existat pătrundere în sistemele electorale, ci accesarea online a unor informații. [...]
Argentina s-a calificat în finala Cupei Mondiale după două goluri pe final , întorcând scorul în fața Angliei, un rezultat care schimbă direct configurația ultimului act și pune presiune pe Spania înaintea meciului decisiv, potrivit The Jerusalem Post . Campioana en titre a câștigat cu 2-1 semifinala de la Atlanta Stadium (Atlanta, Georgia), după ce a fost condusă din minutul 55. Enzo Fernandez a egalat în minutul 85, iar Lautaro Martinez a marcat golul victoriei în primele două minute ale prelungirilor, la șapte minute după reușita egalizatoare. Finala: Argentina – Spania, cu miză istorică Argentina o va întâlni pe Spania duminică, la East Rutherford, New Jersey, cu șansa de a câștiga al patrulea titlu mondial. Pentru Spania, miza este dublă: poate rupe egalitatea cu Italia în privința numărului de trofee și poate cuceri al doilea titlu, după cel din 2010. În finală, Spania intră cu o serie de 37 de meciuri fără înfrângere (30 de victorii și șapte egaluri). Cum s-a rupt meciul: presiune argentiniană și final dramatic Anglia a deschis scorul prin Anthony Gordon (min. 55), după o fază construită de Morgan Rogers și Declan Rice. Deși a rezistat mai bine de 80 de minute, echipa lui Thomas Tuchel a cedat sub presiunea tot mai mare a Argentinei, care a terminat meciul cu 15 șuturi, față de cinci ale Angliei. Portarul Jordan Pickford a avut intervenții importante, inclusiv o paradă înainte de minutul 70 și o respingere care a precedat egalarea, însă finalul a fost decis de două faze în care Lionel Messi a fost decisiv la pasă: assist la golul lui Fernandez și o nouă pasă transformată cu capul de Martinez. Messi, din nou determinant în cifrele turneului Lionel Messi a ajuns la opt goluri și patru pase decisive la acest Mondial și, după cele două assisturi din semifinală, la un record de 12 pase decisive în carieră la Cupa Mondială , conform relatării. Anglia, din nou aproape: „Am încercat să ținem de rezultat” Căpitanul Harry Kane a spus că echipa a încercat să conserve avantajul după 1-0, dar nu a fost suficient la acest nivel. „Am jucat bine în cea mai mare parte a meciului. După ce am făcut 1-0, am părut că încercăm doar să ținem de rezultat.” „La acest nivel, nu e suficient… în final, n-a fost de ajuns.” Anglia nu a mai ajuns într-o finală de Cupă Mondială din 1966. Pentru locul trei, englezii vor juca împotriva Franței sâmbătă, la Miami. [...]
Extinderea operațiunii ucrainene „MoLoChKa” în Marea Neagră riscă să lovească direct fluxurile comerciale ale Rusiei , după ce dronele Kievului au vizat peste noapte 20 de nave rusești, într-o nouă etapă a campaniei maritime, potrivit HotNews . Miza este controlul rutelor de transport din bazinul Mării Negre și al coridorului care leagă Marea Azov de restul traficului maritim, într-un moment în care ambele părți își intensifică atacurile asupra porturilor și navelor. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra regiunii Odesa pentru a cincea zi consecutivă, vizând infrastructură civilă, industrială și portuară, iar un atac cu rachete asupra unei clădiri rezidențiale de șapte etaje a ucis trei persoane și a rănit cel puțin alte trei, potrivit autorităților ucrainene citate în material. De ce contează: presiune pe logistica și exporturile Rusiei Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert „Magyar” Brovdi , a transmis pe Telegram că „acum” operațiunea s-a mutat în Marea Neagră și a susținut că, în această lună, 116 nave au fost lovite în Marea Azov. Publicația notează că este vorba despre o etapă nouă a campaniei ucrainene cu drone maritime, informație preluată și de The Kyiv Independent . Contextul economic este relevant: Marea Azov este descrisă ca o cale navigabilă vitală, folosită ca rută pentru aproximativ un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei, iar Strâmtoarea Kerci este singura ieșire maritimă din Marea Azov către Marea Neagră. Efecte deja vizibile: restricții de navigație în Marea Azov Surse citate de Reuters au declarat că atacurile ucrainene au forțat Rusia să restricționeze transportul maritim în Marea Azov, iar restricțiile erau încă în vigoare marți. În același timp, Moscova acuză Kievul că lovește navele și califică aceste atacuri drept „terorism”, prin vocea ministrului de Externe Serghei Lavrov, în timp ce Ministerul Agriculturii din Rusia a recunoscut că exporturile ar putea fi redirecționate către alte rute. Lovituri asupra porturilor ucrainene și impact în lanț asupra exporturilor Kievului Pe partea ucraineană, atacurile rusești asupra porturilor din zona Odesa – care gestionează o parte importantă din cerealele și alte mărfuri ale țării – au consecințe operaționale directe. Kernel, cel mai mare exportator de cereale din Ucraina, și-a suspendat operațiunile în portul Cernomorsk după atacuri, iar un alt atac a avariat un terminal de ulei vegetal din regiunea Odesa, conform informațiilor din material. Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit ținte din porturile Odesa și Chornomorsk și patru nave despre care afirmă că livrau mărfuri pentru forțele ucrainene în porturile Chornomorsk și Dnipro-Buh. Separat, guvernatorul Oleh Kiper a spus că o navă civilă sub pavilionul Insulelor Marshall a fost avariată într-un atac asupra infrastructurii portuare. Ce urmează Din datele prezentate, confruntarea se mută tot mai mult pe axa „porturi–rute comerciale–nave”, cu efecte care depășesc planul militar: restricțiile de navigație și redirecționarea exporturilor pot schimba costurile și timpii de transport, atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, într-o zonă care rămâne critică pentru comerțul regional cu cereale și produse agricole. [...]
Rusia avertizează că ar trata o forță occidentală post-pace în Ucraina drept „țintă militară legitimă” , o poziționare care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută trimiterea de trupe și complică orice arhitectură de garanții după un eventual acord, potrivit HotNews . Moscova a transmis miercuri că orice forță multinațională desfășurată în Ucraina de aliații Kievului, în cazul unui acord de pace, ar fi „inacceptabilă” și ar fi considerată o amenințare directă la adresa Rusiei, relatează Reuters, citată de publicație. Mesajul vizează explicit statele din așa-numita „Coaliție a Voinței”, care s-au reunit la Paris și și-au reafirmat intenția de a pregăti o astfel de desfășurare după încetarea ostilităților. Linia roșie trasată de Moscova: intervenție străină și escaladare Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a spus că trimiterea de contingente militare ale „Coaliției a Voinței” ar echivala, „de facto”, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. „Repet: acest lucru ar echivala, de facto, cu o intervenție străină și cu o escaladare a amenințărilor la adresa securității Rusiei. Am considera astfel de unități drept ținte militare legitime.” În paralel, aliații occidentali au anunțat că în lunile următoare ar urma să aibă loc exerciții pentru a demonstra capacitatea de acțiune a forței planificate, denumită Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U). Presiune și pe alte fronturi: Armenia și statele baltice Materialul trece în revistă și alte episoade recente în care Rusia a ridicat tonul față de state din vecinătate sau din spațiul euro-atlantic. În cazul Armeniei, Moscova a acuzat Erevanul că i-a oferit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali. Contextul include tensiunile crescute după recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii. Totodată, este menționat un avertisment al ambasadorului Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, care a susținut că Moscova ar avea informații despre intenția Ucrainei de a lansa drone militare din Letonia și din alte state baltice, afirmând că apartenența la NATO nu ar proteja aceste țări de represalii. Letonia a respins acuzațiile ca „pură ficțiune” și a convocat șeful interimar al misiunii ruse, formulând un „protest categoric”. SUA, prin ambasadorul adjunct la ONU, Tammy Bruce, au avertizat că ONU „nu este un loc pentru amenințări” împotriva unui membru al Consiliului și au reiterat angajamentele NATO, în condițiile în care articolul 5 prevede apărarea colectivă. De ce contează Prin calificarea explicită a unei eventuale forțe occidentale în Ucraina drept „țintă militară legitimă”, Rusia încearcă să descurajeze din start opțiunile de garantare a securității Ucrainei după un acord și să crească riscul perceput pentru statele europene care ar participa. În același timp, episoadele invocate în articol sugerează o extindere a presiunii politice și diplomatice și către alte capitale, de la Erevan la state membre NATO din regiunea baltică. [...]
