Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio a mulțumit României pentru sprijinul acordat SUA în securitatea din Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax, care citează un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Discuția a avut loc joi, 9 aprilie, într-o convorbire telefonică între secretarul de stat american și ministrul român de Externe, Oana Țoiu.
În comunicatul menționat, Rubio a apreciat reacția României și a descris-o drept un partener de încredere al Statelor Unite, în contextul operațiunilor americane legate de securitatea din Orientul Mijlociu.
Oficialul american a apreciat reacția „rapidă și decisivă” a României, subliniind rolul acesteia ca partener de încredere al Statelor Unite.
Cei doi oficiali au discutat și despre extinderea cooperării bilaterale în domenii considerate strategice, inclusiv apărare, energie, tehnologii emergente și resurse minerale critice, conform informațiilor transmise.
Pe agenda convorbirii au fost menționate și proiecte energetice majore, precum exploatarea gazelor offshore, precum și dezvoltarea sectorului nuclear civil, prezentate ca elemente importante pentru consolidarea securității energetice regionale.
Recomandate
Un volum aflat în pregătire susține că Benjamin Netanyahu l-ar fi convins pe Donald Trump să lovească Iranul , potrivit Le Figaro , care citează fragmente publicate de presa americană. Articolul arată că influența premierului israelian asupra președintelui SUA „ar fi jucat un rol crucial” în decizia Washingtonului de a intra în război cu Iranul. Conform relatării, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după ce Netanyahu ar fi prezentat operațiunea într-o reuniune secretă la Casa Albă, iar în cercul restrâns al președintelui ar fi existat puține opinii contrare. Le Figaro notează că vicepreședintele JD Vance ar fi fost singurul care ar fi exprimat rezerve față de această opțiune militară, înainte de a se alinia poziției președintelui. În același timp, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi privit cu scepticism estimările optimiste ale lui Netanyahu privind o posibilă schimbare de regim, la fel ca Marco Rubio, consilier pentru securitate națională și secretar de stat. „Potrivit unor fragmente dintr-o carte ce urmează să apară, scrisă de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan și publicate de The New York Times, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după o prezentare a operațiunii făcută de premierul israelian în cadrul unei reuniuni secrete la Casa Albă.” [...]
România s-a alăturat declarației comune a liderilor occidentali despre armistițiul SUA–Iran , potrivit Digi24 , care citează un anunț al Ministerului Afacerilor Externe publicat miercuri pe platforma X . Documentul este semnat de mai mulți șefi de stat și de guvern din Europa, alături de președinții Comisiei Europene și Consiliului European. În lista menționată în declarație apar, între alții, președintele Franței, premierul Italiei, cancelarul Germaniei, precum și prim-miniștri din Marea Britanie, Spania și Grecia. Semnatarii spun că salută armistițiul de două săptămâni încheiat „astăzi” între Statele Unite și Iran și le mulțumesc Pakistanului și altor parteneri implicați pentru facilitarea acordului. În același text, liderii occidentali susțin că obiectivul principal trebuie să fie negocierea rapidă a unui acord durabil care să pună capăt războiului, prin mijloace diplomatice. Ei cer accelerarea negocierilor pentru un acord „substanțial” și avertizează că acest demers este important pentru protejarea populației civile din Iran și pentru securitatea regională. Declarația mai afirmă că o soluționare diplomatică ar putea preveni o criză energetică globală severă, iar semnatarii spun că sunt în contact strâns cu Statele Unite și alți parteneri pentru susținerea eforturilor diplomatice. Totodată, liderii fac apel ca armistițiul să fie respectat de toate părțile, inclusiv în Liban, și subliniază importanța garantării libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile maritime de petrol și gaze. [...]
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
China se opune planului SUA de a interzice laboratoarele chinezești la testarea dispozitivelor pentru piața americană , potrivit Global Times . Reacția vine după ce Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a SUA a susținut că va vota în cursul acestei luni o propunere care ar bloca toate laboratoarele chineze de la testarea dispozitivelor electronice destinate utilizării în Statele Unite. Declarația a fost făcută joi, la o conferință de presă obișnuită, de Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe al Chinei, ca răspuns la o întrebare despre inițiativa FCC. Măsura ar afecta un segment tehnic, dar important, al lanțului de conformitate: testarea și certificarea dispozitivelor înainte de accesul pe piață. „China se opune ferm practicii SUA de a extinde excesiv conceptul de securitate națională.” Mao Ning a susținut că o asemenea abordare ar avea efecte economice directe asupra schimburilor comerciale dintre companii chineze și americane, cu impact inclusiv asupra firmelor și consumatorilor din SUA. „O astfel de abordare perturbă grav schimburile economice și comerciale normale dintre întreprinderile chineze și americane și nu servește intereselor niciunei părți, inclusiv companiilor și consumatorilor americani.” Potrivit declarației, Beijingul consideră inițiativa drept o utilizare extensivă a argumentului de securitate națională în domeniul tehnologic și comercial. În același context, Mao a afirmat că China „va continua să își apere ferm drepturile și interesele legitime”. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al votului FCC, conținutul complet al propunerii sau eventuale excepții, însă tema indică o nouă zonă de fricțiune în relația economică sino-americană, de data aceasta în jurul infrastructurii de testare și validare pentru dispozitive electronice destinate pieței din SUA. [...]
Majoritatea maghiarilor susțin UE și cer schimbări în relația cu Bruxelles-ul , potrivit Antena 3 CNN , care citează un sondaj realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR), publicat cu doar câteva zile înaintea alegerilor din Ungaria, unde Viktor Orban riscă să piardă puterea după 16 ani. Datele indică un contrast clar între direcția politică actuală și așteptările electoratului: 77% dintre respondenți susțin apartenența la Uniunea Europeană, iar 68% își doresc cel puțin o schimbare în modul în care Budapesta colaborează cu Bruxelles-ul. În plus, 66% ar susține adoptarea monedei euro, iar aproximativ trei sferturi declară că au încredere în instituțiile europene. Această tendință apare în contextul tensiunilor dintre guvernul Orban și UE, care au dus la suspendarea unor fonduri europene importante, pe fondul disputelor legate de statul de drept, migrație, drepturi civile și poziția față de Ucraina. Premierul ungar a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind sprijinul pentru Kiev și sancțiunile împotriva Rusiei, consolidând o linie politică diferită de cea a majorității statelor membre. Sondajul arată că dorința de schimbare este puternică inclusiv în rândul electoratului partidului de guvernământ Fidesz: 45% dintre susținătorii acestuia ar dori o „resetare” a relațiilor cu UE. Totuși, majoritatea lor continuă să sprijine rămânerea în Uniune (65%) și manifestă încredere în Bruxelles (64%), în timp ce 43% susțin adoptarea euro. În tabăra opoziției, susținătorii partidului Tisza, condus de Peter Magyar, exprimă în proporție de 91% dorința de schimbare, formațiunea fiind creditată cu un avans semnificativ în sondaje. În ceea ce privește motivația votului, temele interne domină clar agenda alegătorilor. Pentru susținătorii Tisza, principala preocupare este schimbarea (40%), urmată de corupție și calitatea guvernării (31%). De cealaltă parte, votanții Fidesz indică drept priorități securitatea energetică (22%) și costul vieții (20%), alături de nevoia de stabilitate. Pe plan extern, diferențele rămân semnificative, în special în raport cu Ucraina și Rusia. Electoratul Fidesz respinge covârșitor sprijinul financiar suplimentar pentru Kiev (85%) și aderarea Ucrainei la UE (83%), în timp ce susținătorii Tisza sunt împărțiți pe aceste subiecte. În privința Rusiei, doar 6% dintre votanții Fidesz o consideră adversar, comparativ cu 40% dintre cei ai opoziției. Autorii studiului concluzionează că o eventuală schimbare de guvern ar putea aduce o relație mai cooperantă cu Bruxelles-ul, însă fără o reorientare radicală, mai ales în dosarul ucrainean. Indicatori-cheie ai sondajului: 77% susțin apartenența la UE 68% doresc schimbarea relației cu Bruxelles-ul 66% susțin adoptarea euro 45% dintre alegătorii Fidesz vor o resetare a relațiilor cu UE 85% dintre susținătorii Fidesz resping sprijinul financiar suplimentar pentru Ucraina [...]
Rusia a atacat Ucraina cu aproape 150 de drone în noaptea de joi spre vineri, înainte ca Vladimir Putin să anunțe un armistițiu de Paște, potrivit Antena 3 CNN . Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 113 dintre drone, iar autoritățile au indicat că bombardamentele continuau vineri dimineață. Atacurile au provocat victime în regiunea Dnipro, din estul Ucrainei. Administrația regională a anunțat pe Telegram că două persoane au fost ucise și trei au fost rănite în urma loviturilor aeriene ruse asupra unor districte din zonă, transmite AFP, conform Agerpres. Jurnaliștii de la Ukrainska Pravda au relatat că forțele ruse au folosit 128 de drone de tip Shahed, Gerbera, Italmas și alte vehicule aeriene fără pilot (UAV), începând din seara de 9 aprilie. Potrivit informațiilor citate, până în dimineața de 10 aprilie atacul era încă în desfășurare. Forțele Aeriene ale Ucrainei au comunicat că, până la ora 08:00, au distrus sau au bruiat 113 drone în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au mai precizat că au fost înregistrate lovituri ale 14 drone în șase locații și căderi de resturi în alte șapte locații. Pe fondul acestor atacuri, Putin a anunțat un armistițiu pentru Paștele Ortodox, valabil sâmbătă și duminică, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus ulterior că îl acceptă, menționând totodată că Kievul a propus deja o astfel de pauză a ostilităților. Armistițiul ar urma să înceapă sâmbătă la ora locală 16:00 (13:00 GMT), conform informațiilor din articol. [...]
