Știri
Știri din categoria Externe
Vizita la Beijing a secretarului de stat Marco Rubio, deși este sancționat de China, arată cât de departe pot merge ambele părți pentru a menține deschise canalele politice și comerciale, inclusiv prin soluții administrative precum schimbarea transliterării numelui, potrivit Agerpres.
Rubio se deplasează marți la Beijing alături de președintele Donald Trump, în pofida sancțiunilor impuse anterior de autoritățile chineze, care includ o interdicție de intrare pe teritoriul Chinei. Obstacolul diplomatic ar fi fost ocolit printr-o modificare a modului în care numele său este redat în chineză (transliterare – adaptarea fonetică a unui nume străin într-un alt sistem de scriere), notează AFP, citată de Agerpres.
Schimbarea ar fi apărut cu puțin timp înainte ca Rubio să își preia mandatul, în ianuarie 2025, când guvernul și presa oficială de la Beijing au început să folosească un caracter diferit pentru prima silabă a numelui său de familie. Potrivit a doi diplomați citați în material, explicația ar fi că sancțiunile îl vizează sub vechea ortografie a numelui.
Ambasada Chinei nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Întrebat despre situație, un oficial al Departamentului de Stat american a confirmat doar că Rubio îl însoțește pe Donald Trump în China, iar acesta a fost văzut urcând la bordul aeronavei Air Force One.
În perioada în care era senator, Rubio a avut un rol important în adoptarea sancțiunilor împotriva Chinei, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind utilizarea muncii forțate a uigurilor, o minoritate musulmană. El a criticat și represiunea exercitată de Beijing în Hong Kong, poziții care i-au adus sancțiuni din partea Chinei.
După preluarea mandatului, Rubio s-a aliniat liniei lui Donald Trump, care îl descrie pe Xi Jinping drept un „prieten” și pune accent pe consolidarea relațiilor comerciale, în timp ce temele legate de drepturile omului trec în plan secund, potrivit relatării.
În același timp, anul trecut Rubio a încercat să liniștească Taiwanul, afirmând că administrația Trump nu va negocia viitorul insulei în cadrul unui acord comercial cu Beijingul. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus recurgerea la forță pentru a realiza „reunificarea”.
Recomandate
Monetăria SUA a scos la vânzare moneda de 1 dolar cu Donald Trump la prețuri mult peste valoarea nominală , un test de piață pentru cererea de colecție și un caz care redeschide discuția despre limitele legale ale designului monetar, potrivit Antena 3 . Primele exemplare au intrat deja în circulație, iar instituția îi îndeamnă pe americani să fie atenți la monedele primite ca rest. Monetăria Statelor Unite (US Mint) a confirmat lansarea „dolarului auriu” din 2026 cu portretul lui Donald Trump, descrisă ca o premieră: un președinte american aflat în funcție apare pe o monedă destinată circulației obișnuite. Pentru colecționari, moneda poate fi cumpărată în role sau pungi, exclusiv prin canalele oficiale ale Monetăriei, notează publicația, citând Euronews. Prețuri pentru colecționari și raritatea în circulație US Mint vinde moneda în pachete care implică un cost semnificativ peste valoarea nominală: rolă cu 25 de monede: 61 de dolari (aprox. 275 lei); pungă cu 100 de monede: 154,50 dolari (aprox. 695 lei). În circulația de zi cu zi, găsirea monedei poate fi dificilă, deoarece monedele de 1 dolar sunt folosite mult mai rar în SUA decât bancnotele cu aceeași valoare. „Exemplare speciale” amestecate în loturile de vânzare Pentru colecționari există și un element rar: US Mint a bătut pe 4 iulie 250.000 de monede cu marcajul special „July 4th”, care au fost amestecate în rolele și pungile puse în vânzare. Moneda are culoare aurie, dar nu conține aur. Este realizată în proporție de 88,5% din cupru, plus cantități mai mici de zinc, mangan și nichel. A fost produsă la Philadelphia și nu poartă marcajul unei monetării. Baza legală și criticile privind procesul de design Apariția lui Trump pe moneda de 1 dolar a generat discuții despre baza legală, în condițiile în care legislația americană interzice, în general, folosirea portretelor persoanelor în viață pe monede. Administrația s-a bazat însă pe Circulating Collectible Coin Redesign Act , o lege adoptată în 2020 și semnată chiar de Trump, care permite emiterea în 2026 a unor monede de 1 dolar legate de aniversarea a 250 de ani a Statelor Unite. Procesul de selecție a designului a atras, la rândul lui, critici: Comisia pentru Arte Frumoase a SUA recomandase un portret din profil și un alt desen al vulturului, dar propunerile nu au fost alese. În plus, Citizens Coinage Advisory Committee, organism care analizează de regulă designurile propuse, a refuzat să ia în discuție această variantă. [...]
Loviturile SUA asupra unor ținte iraniene ridică din nou riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru comerțul global cu petrol, într-un moment în care navigația comercială din zonă este deja afectată, potrivit Agerpres . Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu ( CENTCOM ) a anunțat că, marți, la ora 12:00 (16:00 GMT), forțele americane au început să lovească ținte ale Gardienilor Revoluției din Iran. CENTCOM susține că acțiunea este un răspuns la „atacurile recente ale Gardienilor Revoluției împotriva navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz și împotriva militarilor americani desfășurați în regiune”. Televiziunea de stat iraniană a raportat mai multe explozii auzite în sudul țării, în apropiere de Bandar Abbas și de insula Qeshm, în vecinătatea Strâmtorii Ormuz. Pasajul este descris ca strategic pentru comerțul cu petrol, iar traficul maritim ar fi „scăzut considerabil” după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie. Contextul escaladării și reacțiile recente Statele Unite au efectuat duminică raiduri — primele după o lună — împotriva unor lansatoare situate pe o insulă iraniană. Iranul a răspuns apoi prin atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite, afirmând totodată, prin vocea președintelui Masud Pezeshkian, că nu dorește continuarea războiului. Președintele american Donald Trump promisese că va răspunde represaliilor iraniene, însă, potrivit informațiilor citate, ar fi exclus deocamdată reluarea unei operațiuni militare masive împotriva Iranului. Miza economică: presiune pe rutele energetice și pe comerț Din perspectiva piețelor și a companiilor care depind de transportul maritim, elementul-cheie rămâne funcționarea Strâmtorii Ormuz, unde atacurile asupra navigației comerciale și scăderea traficului sporesc riscul de întârzieri, costuri mai mari de transport și volatilitate în lanțurile de aprovizionare legate de energie. Washingtonul a mai promis o campanie de „asfixiere” economică a Iranului, însă detaliile și țintele acesteia „rămân de precizat”, conform materialului. [...]
Kremlinul ia în calcul un posibil summit Putin–Trump–Xi la APEC, un semnal de repoziționare diplomatică cu potențial impact asupra climatului economic global , potrivit G4Media . Întâlnirea ar putea avea loc în noiembrie, la Shenzhen, cu prilejul reuniunii liderilor Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Informația a fost transmisă de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov , care a spus la televiziunea publică din Rusia că „această temă a fost discutată”. Potrivit acestuia, Vladimir Putin a abordat subiectul cu Xi Jinping, în contextul unei reuniuni în Kârgâzstan, unde cei doi au participat la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) . Ușakov a afirmat că Xi Jinping ar fi menționat că Donald Trump va participa „probabil” la summitul APEC, iar Putin a fost, de asemenea, invitat. În acest cadru, Kremlinul spune că ar putea fi organizată fie o întâlnire în trei, fie, cel puțin, întâlniri separate cu fiecare dintre lideri. Ce se știe despre calendar și format Summitul APEC este programat în orașul chinez Shenzhen, pe 18 și 19 noiembrie. Deocamdată, scenariul unui format tripartit este prezentat ca posibilitate condiționată de evoluția pregătirilor și de confirmările de participare. De ce contează pentru mediul de afaceri O eventuală întâlnire la vârf între liderii Rusiei, SUA și Chinei ar putea influența percepția de risc geopolitic și, implicit, așteptările investitorilor privind stabilitatea relațiilor dintre marile puteri. În acest moment, însă, Kremlinul vorbește despre o discuție aflată la nivel de plan, fără o confirmare oficială a formatului final. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland , o mișcare care poate ridica riscul juridic și politic pentru companiile din energie active în zonă, pe fondul unei noi escaladări a disputei de suveranitate cu Regatul Unit, potrivit HotNews . Președintele argentinian Javier Milei a invocat joi un „vânt favorabil” pentru revendicarea istorică a Argentinei asupra arhipelagului (numit în Argentina „Malvine”) și a anunțat că va promova un proiect de lege care să „înăsprească sancțiunile și pedepsele împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul insulelor din Atlanticul de Sud, a căror suveranitate este disputată între Buenos Aires și Londra. De ce contează pentru companiile din energie Mesajul lui Milei vizează direct activitățile de explorare și exploatare petrolieră din proximitatea arhipelagului, printr-o promisiune de întărire a cadrului sancționator pentru proiecte pe care Argentina le consideră neautorizate. În practică, o astfel de inițiativă legislativă poate crește incertitudinea pentru operatori și parteneri (de la licențe și finanțare până la litigii), chiar dacă administrarea „de facto” a insulelor rămâne la Regatul Unit. Context geopolitic: semnalul venit din SUA Anunțul apare la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude o „revizuire” a poziției de neutralitate a SUA privind Falkland. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc că Regatul Unit administrează „de facto” insulele, fără a se pronunța asupra suveranității propriu-zise; disputa este menționată într-o rezoluție ONU din 1965, care îndeamnă părțile la o soluție pașnică. Milei a reacționat rapid la declarația lui Trump, pe care a descris-o drept „ceva foarte puternic” legat de „cauza cea mai importantă și mai sfântă” pentru argentinieni. Presiune și pe frontul juridic În paralel, marți, o asociație a veteranilor din Falkland și avocați pentru protecția mediului au intentat o acțiune în justiție în Argentina pentru a bloca un proiect petrolier derulat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Arhipelagul Falkland se află la aproximativ 600 km de coasta patagoniană a Argentinei și a fost scena războiului din 1982 dintre Argentina și Regatul Unit, conflict soldat, în 74 de zile, cu 649 de morți în rândul argentinienilor și 255 în rândul britanicilor. Insulele sunt administrate „de facto” de Regatul Unit din 1833 și rămân un subiect major în politica internă argentiniană. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina , fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews , care citează Reuters. Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei , unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. „Există o șansă? În opinia mea, da, există.” În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord. Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului. [...]
