Știri
Știri din categoria Externe
Vizita la Beijing a secretarului de stat Marco Rubio, deși este sancționat de China, arată cât de departe pot merge ambele părți pentru a menține deschise canalele politice și comerciale, inclusiv prin soluții administrative precum schimbarea transliterării numelui, potrivit Agerpres.
Rubio se deplasează marți la Beijing alături de președintele Donald Trump, în pofida sancțiunilor impuse anterior de autoritățile chineze, care includ o interdicție de intrare pe teritoriul Chinei. Obstacolul diplomatic ar fi fost ocolit printr-o modificare a modului în care numele său este redat în chineză (transliterare – adaptarea fonetică a unui nume străin într-un alt sistem de scriere), notează AFP, citată de Agerpres.
Schimbarea ar fi apărut cu puțin timp înainte ca Rubio să își preia mandatul, în ianuarie 2025, când guvernul și presa oficială de la Beijing au început să folosească un caracter diferit pentru prima silabă a numelui său de familie. Potrivit a doi diplomați citați în material, explicația ar fi că sancțiunile îl vizează sub vechea ortografie a numelui.
Ambasada Chinei nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. Întrebat despre situație, un oficial al Departamentului de Stat american a confirmat doar că Rubio îl însoțește pe Donald Trump în China, iar acesta a fost văzut urcând la bordul aeronavei Air Force One.
În perioada în care era senator, Rubio a avut un rol important în adoptarea sancțiunilor împotriva Chinei, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind utilizarea muncii forțate a uigurilor, o minoritate musulmană. El a criticat și represiunea exercitată de Beijing în Hong Kong, poziții care i-au adus sancțiuni din partea Chinei.
După preluarea mandatului, Rubio s-a aliniat liniei lui Donald Trump, care îl descrie pe Xi Jinping drept un „prieten” și pune accent pe consolidarea relațiilor comerciale, în timp ce temele legate de drepturile omului trec în plan secund, potrivit relatării.
În același timp, anul trecut Rubio a încercat să liniștească Taiwanul, afirmând că administrația Trump nu va negocia viitorul insulei în cadrul unui acord comercial cu Beijingul. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus recurgerea la forță pentru a realiza „reunificarea”.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA nu au nevoie de sprijinul Chinei pentru a încheia conflictul cu Iranul , deși anunță că va discuta pe larg subiectul cu Xi Jinping în vizita oficială la Beijing, potrivit HotNews . Mesajul, transmis chiar înainte de plecarea din Washington, indică o linie dură a Casei Albe într-un dosar cu implicații directe pentru piața petrolului și pentru relația SUA–China. Trump le-a spus reporterilor că nu crede că are nevoie de ajutorul lui Xi pentru „încheierea războiului” și a sugerat că SUA vor obține rezultatul dorit indiferent de deznodământ. „Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce privește Iranul. Vom câștiga într-un fel sau altul, pașnic sau nu.” De ce contează: semnal despre rolul Chinei într-un conflict cu miză energetică China este prezentată în context ca având relații cu Teheranul și ca „un consumator important” al exporturilor iraniene de petrol. În acest cadru, refuzul explicit al lui Trump de a miza pe influența Beijingului sugerează că Washingtonul nu își construiește strategia de ieșire din conflict pe un intermediar major, chiar dacă îl include pe agendă în discuțiile bilaterale. În același timp, articolul notează că negocierile diplomatice pentru încheierea războiului se află „într-un impas”, iar conflictul rămâne nerezolvat. Contextul vizitei la Beijing Întâlnirea Trump–Xi este descrisă ca prima discuție față în față după mai bine de șase luni, într-un efort de stabilizare a relațiilor tensionate, inclusiv pe tema comerțului și a războiului SUA și al Israelului cu Iranul. Trump urmează să ajungă la Beijing miercuri, iar discuțiile sunt programate pentru joi și vineri. Va fi prima sa vizită în China din 2017. Ulterior, Trump a nuanțat importanța dosarului iranian pe agenda bilaterală, afirmând că SUA ar avea situația „sub control”. „Avem multe lucruri de discutat. Sincer să fiu, nu aș spune că Iranul este unul dintre ele, pentru că avem Iranul sub control.” [...]
China și SUA caută teren comun pentru a bloca taxele din Hormuz , un semnal de coordonare cu miză directă pentru fluxurile de energie și costurile de transport, potrivit Reuters . Departamentul de Stat american spune că oficiali de rang înalt din cele două țări au convenit că „nicio țară sau organizație” nu ar trebui să poată percepe taxe de trecere în căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz . Poziționarea comună vine înaintea unui summit „cu miză ridicată” între președintele SUA Donald Trump și președintele Chinei Xi Jinping, programat pentru mai târziu în această săptămână, unde controlul Iranului asupra strâmtorii va fi pe agendă. De ce contează: presiune pe Iran și efecte în lanț în energie și transport Reuters notează că Iranul a închis aproape complet această arteră comercială esențială după loviturile aeriene israeliano-americane din 28 februarie, ceea ce a transmis șocuri pe piețele globale de energie. Înainte de război, strâmtoarea gestiona o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Teheranul cere dreptul de a colecta taxe de trecere ca precondiție pentru încheierea războiului. În paralel, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului, iar Trump a avansat la un moment dat ideea unor taxe americane sau a unui mecanism de colectare împreună cu Iranul, dar Casa Albă a revenit ulterior, afirmând că își dorește redeschiderea strâmtorii „fără nicio limitare”. Ce au discutat Washingtonul și Beijingul Departamentul de Stat afirmă că ministrul chinez de externe Wang Yi și secretarul de stat american Marco Rubio au discutat subiectul într-un apel telefonic în aprilie. Potrivit purtătorului de cuvânt Tommy Pigott, cei doi: „Au convenit că nicio țară sau organizație nu poate fi lăsată să perceapă taxe pentru a trece prin căi navigabile internaționale precum Strâmtoarea Hormuz.” Reuters subliniază că Departamentul de Stat nu oferise anterior un rezumat al acestui apel, ceea ce reprezintă o abatere de la practica obișnuită. Ambasada Chinei nu a contestat relatarea americană și a transmis că speră ca toate părțile să lucreze împreună pentru reluarea traficului normal, argumentând că menținerea zonei „sigură și stabilă” și asigurarea trecerii neîngrădite sunt în interesul comun al comunității internaționale. China, între influența asupra Iranului și propriile linii roșii Două surse informate despre schimbul Wang–Rubio au declarat pentru Reuters că Rubio a ridicat posibilitatea ca navele chineze să plătească taxe, demers care ar fi urmărit să încurajeze Beijingul să pună mai multă presiune pe Teheran pentru a opri conflictul. China are legături cu Iranul și rămâne un consumator major al exporturilor sale de petrol. În același timp, Beijingul a evitat până acum să menționeze direct taxele, deși a condamnat blocada americană. Într-o întâlnire ulterioară cu ministrul de externe iranian, Wang a vorbit despre „preocuparea comună” privind restabilirea unei treceri „normale și sigure” prin strâmtoare, reiterând totodată sprijinul Chinei pentru Iran în „protejarea suveranității și securității naționale”. Miza de reglementare: ONU și riscul de veto Reuters amintește că China a respins luna trecută, prin veto, o rezoluție susținută de SUA în Consiliul de Securitate al ONU privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz, motivând că textul ar fi părtinitor împotriva Iranului. Ulterior, Washingtonul, împreună cu Bahrain, a pregătit o nouă rezoluție care cere Iranului să oprească atacurile și minarea strâmtorii, însă diplomați citați de Reuters se așteaptă ca aceasta să se lovească, la vot, de un nou veto chinez și rusesc. Textul ar include și o cerere de încetare a „eforturilor de a percepe taxe ilegale” în strâmtoare. Separat, Reuters notează că China a ordonat companiilor sale să nu se conformeze sancțiunilor americane impuse rafinăriilor chineze pentru achiziții de țiței iranian, măsuri pe care Washingtonul le folosește pentru a izola și a presa Teheranul. Ce urmează Summitul Trump–Xi este așteptat să includă discuții despre „strânsoarea” Iranului asupra Strâmtorii Hormuz. În plan practic, rămâne de văzut dacă poziția comună împotriva taxelor se va traduce într-o coordonare diplomatică mai largă — inclusiv în forurile ONU — sau dacă diferențele privind blocada și sancțiunile vor limita orice convergență între Washington și Beijing. [...]
China își accelerează diplomația „pe teren propriu” înaintea vizitei lui Trump , într-o zi cu întâlniri la vârf care semnalează o ofensivă de influență și de agendă în regiune și în multilateralism, potrivit Global Times . Marți, președintele Xi Jinping s-a întâlnit separat la Beijing cu lideri din Asia Centrală (Tadjikistan), Asia de Sud-Est (Brunei) și cu șeful UNESCO , pe fondul unui calendar diplomatic intensificat, în timp ce președintele SUA Donald Trump este programat să viziteze China de miercuri până vineri. Întâlnirile, relatate de agenția Xinhua și preluate de publicație, sunt prezentate ca un semnal al „amplitudinii și intensității” demersului diplomatic chinez, cu accent pe relațiile de vecinătate, cooperarea economică și susținerea instituțiilor ONU. Experți citați de Global Times susțin că această dinamică ar reflecta o recunoaștere internațională mai mare a abordării Chinei, într-un context global descris ca „incert”. Tadjikistan: tratat de „bună vecinătate” și accent pe Belt and Road În discuțiile cu președintele tadjik Emomali Rahmon, Xi a afirmat că, indiferent de schimbările din mediul extern, China și Tadjikistan vor rămâne „buni vecini”, „buni prieteni” și „buni parteneri” pentru dezvoltare, potrivit Xinhua. Publicația notează că cele două părți au semnat un tratat de „bună vecinătate permanentă și cooperare prietenoasă”, prezentat ca o garanție politică pentru relația bilaterală pe termen lung. Xi a cerut, de asemenea, concentrarea pe cooperarea „de înaltă calitate” în cadrul inițiativei Belt and Road (Noul Drum al Mătăsii) și o aliniere mai strânsă a strategiilor de dezvoltare. Cei doi lideri au participat și la o ceremonie de semnare a unor documente de cooperare la Beijing. În context, Global Times citează presa tadjică: TajikPress afirmă că Rahmon a avut mai multe vizite în China, prima datând din martie 1993, și că cele două țări ar fi semnat până acum peste 250 de documente bilaterale în domenii politice, economice, sociale și culturale. Asia Plus News relatează că, în cadrul vizitei, Rahmon ar fi mers la Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB) și ar fi semnat un plan de investiții pe termen lung, precum și că s-ar fi întâlnit cu reprezentanți ai unor companii chineze. Brunei: cooperare practică și mesaj către ASEAN, pe fondul Mării Chinei de Sud În întâlnirea cu prințul moștenitor și ministru senior la Biroul Prim-ministrului din Brunei Darussalam, Haji Al-Muhtadee Billah, Xi a cerut întărirea comunicării strategice și aprofundarea cooperării practice. Potrivit Xinhua, liderul chinez a legat mesajul de aniversarea a 35 de ani de relații bilaterale și a invocat obiectivul construirii unei „comunități China–Brunei cu un viitor comun”. Xi a mai spus că Beijingul dorește ca Brunei să fie partener în guvernanța globală și a îndemnat la cooperare cu statele ASEAN pentru o „comunitate China–ASEAN cu un viitor comun”, într-un context regional marcat de tensiuni și competiție strategică. Global Times citează Borneo Bulletin, care relatează că prințul moștenitor a vizitat marți și Administrația Generală pentru Sport a Chinei la Beijing și a salutat planuri pentru tabere de antrenament de wushu Brunei–China, în cadrul unui plan bilateral de cooperare asociat Belt and Road, semnat în 2025. Un expert citat de publicație, Ge Hongliang (Universitatea Guangxi pentru Naționalități), susține că Brunei și China au poziții apropiate pe teme regionale și internaționale și că, în special în chestiuni legate de Marea Chinei de Sud, Brunei ar fi menținut o abordare „pozitivă și pragmatică”. UNESCO: susținerea multilateralismului și a rolului ONU În întâlnirea cu directorul general UNESCO, Khaled El-Enany, Xi a spus că organizația a contribuit la înțelegere între popoare și la „învățarea reciprocă între civilizații” și a avut un rol în reformarea și îmbunătățirea guvernanței globale în educație, știință și cultură, potrivit Xinhua. Xi a afirmat că China sprijină activ UNESCO și și-a exprimat disponibilitatea de a aprofunda cooperarea strategică. În același cadru, a susținut că guvernanța globală a ajuns „la o răscruce”, reiterând angajamentul Chinei pentru „multilateralism autentic”, susținerea autorității ONU și rolul UNESCO în guvernanța globală. În lectura Global Times, această secvență completează mesajul mai larg al Beijingului: o combinație între consolidarea relațiilor cu vecinii și poziționarea ca actor pro-multilateralism, într-un moment în care atenția internațională este amplificată de vizita programată a președintelui american Donald Trump în China. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un final „foarte aproape” al războiului din Ucraina ridică miza diplomatică pentru SUA , într-un moment în care Moscova transmite, prin vocea Kremlinului, că ar saluta continuarea medierii americane, dar fără să ofere detalii concrete despre o eventuală înțelegere, potrivit Digi24 . Donald Trump a spus marți, înainte de a pleca de la Casa Albă într-o călătorie în China, că războiul este „foarte aproape de final” și că el crede că se va ajunge la o înțelegere între Rusia și Ucraina. Informația este relatată de Reuters , preluată de Digi24. „Sfârșitul războiului din Ucraina cred cu adevărat că se apropie foarte mult.” Ecoul de la Moscova: disponibilitate declarată, condiții și lipsă de detalii Declarațiile lui Trump vin după ce Vladimir Putin a afirmat sâmbătă că războiul „se îndreaptă spre final” și că s-ar întâlni față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski doar dacă ar fi finalizat un acord de pace. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că „datele disponibile” permit deja concluzia că războiul se apropie de final, însă „nu există încă detalii concrete”. În același timp, el a indicat că operațiunea militară s-ar încheia atunci când Kievul „își va asuma responsabilitatea și va lua deciziile necesare”. Peskov a mai declarat că Rusia rămâne deschisă la contacte și că ar saluta continuarea eforturilor de mediere din partea Statelor Unite. Poziția Kievului: presiune pentru negocieri, dar lupte intense continuă De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina l-a „împins” pe Putin să fie dispus să negocieze, în condițiile în care Rusia continuă atacurile intense pe linia frontului. În lipsa unor detalii despre parametrii unui acord, mesajele publice ale Washingtonului și Moscovei conturează mai degrabă un cadru de poziționare politică și diplomatică decât un calendar verificabil al încheierii conflictului. [...]
Donald Trump spune că SUA vor deschide discuții cu Cuba , după ce Havana ar fi cerut ajutor, într-un semnal care poate schimba, măcar tactic, linia dură de sancțiuni și restricții impusă în ultimele luni. Informația apare într-o postare a președintelui american pe Truth Social , citată de Reuters . Trump nu a oferit detalii despre formatul sau calendarul discuțiilor, limitându-se la a afirma că „vom vorbi”. Casa Albă și Departamentul de Stat nu au putut fi contactate imediat pentru comentarii, iar reprezentanții Havanei nu au răspuns, potrivit aceleiași surse. Context: presiune crescută asupra Cubei Declarația vine după o perioadă în care administrația Trump a intensificat măsurile împotriva Cubei, inclusiv prin sancțiuni financiare noi și extinderea altora, alături de măsuri cu impact direct asupra fluxurilor economice dintre SUA și insulă. Reuters notează că Washingtonul a: impus o „blocadă” a combustibilului; restrâns călătoriile din SUA către Cuba și transferurile de bani (remitențele) către insulă; încercat să descurajeze aliați regionali să contracteze medici cubanezi. Trump mai spusese anterior că „urmează” Cuba, după ce armata americană a capturat mai devreme în acest an liderul Venezuelei, aliat tradițional al Havanei, conform Reuters. De ce contează: semnal mixt pentru mediul economic și diplomatic Faptul că Trump vorbește despre discuții, în paralel cu menținerea și extinderea sancțiunilor, introduce incertitudine privind direcția politicii SUA față de Cuba. Pentru companii și operatori care depind de reguli privind călătoriile, remitențele sau tranzacțiile cu entități cubaneze, orice schimbare de ton poate prefigura ajustări de reglementare — însă, deocamdată, nu există detalii oficiale despre ce ar urma să includă aceste discuții. În plan diplomatic, China — unde Trump călătorește în această săptămână pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping — a cerut Washingtonului să înceteze imediat embargoul și sancțiunile împotriva Havanei, potrivit Reuters. [...]
Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile , semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea . Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei. „Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei” Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Ce arată reluarea atacurilor despre „pauza” negociată Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump , cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului. În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația. Acuzații reciproce și bilanț raportat de Rusia În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai. După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol. [...]
