Știri
Știri din categoria Externe
Maia Sandu spune că restabilirea cetățeniei lui Traian Băsescu a fost posibilă doar după o cerere scrisă, depusă „doar acum câteva săptămâni”, potrivit news.ro. Explicația vine pe fondul unei decizii cu miză de reglementare: fără solicitarea formală, procedura nu putea fi inițiată legal, a arătat președinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a declarat, în ediția din 30 mai a emisiunii online „Jurnal politic”, că decretul a fost semnat după parcurgerea pașilor prevăzuți de lege, imediat ce cererea a fost înregistrată.
„Am putut acorda această cetăţenie acum, pentru că doar acum câteva săptămâni am primit cererea semnată de domnul preşedinte Băsescu. Nu puteam legal să-i ofer cetăţenia atâta timp cât nu aveam o solicitare în scris făcută de domnul preşedinte Băsescu.”
Traian Băsescu a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a primit cetățenia Republicii Moldova. În mesaj, el i-a mulțumit Maiei Sandu și a transmis că rămâne susținător al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și, totodată, al reunificării „țării și a poporului român”.
Fostul președinte al României primise pentru prima dată cetățenia moldovenească în 2016, însă aceasta i-a fost retrasă în 2017, printr-o decizie a fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.
Traian Băsescu s-a născut la 4 noiembrie 1951, la Murfatlar, și a fost președinte al României în două mandate consecutive, între 2004 și 2014.
În perioada în care a fost șef al statului, el a susținut politici de facilitare a redobândirii cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și a promovat extinderea programelor de burse pentru studenții basarabeni.
Recomandate
Donald Tusk cere NATO să trateze ca risc de securitate „provocările” Rusiei , invocând inclusiv incidentul cu o dronă prăbușită în România și declarațiile amenințătoare ale lui Dmitri Medvedev , potrivit HotNews . Premierul Poloniei a transmis, într-o postare pe Facebook, că seria de incidente și mesaje venite dinspre Rusia arată o escaladare care nu mai poate fi tratată ca excepție: „Polonia, statele baltice, acum România. Tot mai multe provocări rusești”, a scris Tusk, făcând trimitere la episoade din aceste țări. În același mesaj, Tusk a legat incidentul din România de retorica fostului președinte rus Dmitri Medvedev, susținând că alianța trebuie să reacționeze mai ferm la combinația dintre fapte și amenințări. Declarațiile lui Medvedev: UE „să tacă”, iar populația „nu va dormi liniștită” În contextul incidentului din România, Medvedev – vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse – a afirmat vineri că statele Uniunii Europene „ar face mai bine să tacă” despre atacul unei drone asupra unui bloc de locuințe din România, pe motiv că ar fi „implicate direct” în războiul cu Rusia, conform textului citat. „Să se pregătească: acest lucru va continua să se întâmple. Este război! Iar cetățenii statelor UE, ca populație a unor țări aflate în război, nu vor putea dormi liniștiți.” Medvedev a adăugat că acest lucru ar fi valabil „mai ales acolo unde sunt amplasate unități de producție a dronelor”, folosind și termenul „banderiste” pentru a desemna autoritățile sau forțele ucrainene, menționează sursa. De ce contează: presiune pentru o abordare NATO mai strictă la granița estică Mesajul lui Tusk pune accentul pe faptul că incidentele de securitate și declarațiile oficialilor ruși sunt tratate ca parte a unui tipar, nu ca episoade izolate. În această logică, România este plasată explicit în aceeași listă de țări de pe flancul estic care, în viziunea premierului polonez, se confruntă cu „provocări” ce ar trebui asumate ca risc comun de către NATO. [...]
Declarațiile lui Lukașenko complică discuția din UE despre un emisar unic pentru negocierile cu Rusia , într-un moment în care ideea revine pe agenda europeană, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Belarusului i-ar fi transmis lui Emmanuel Macron că premierul Italiei, Giorgia Meloni, „este o femeie” și, din acest motiv, nu ar putea negocia cu Moscova, sugerând în schimb că liderul francez ar fi potrivit pentru un astfel de rol. Relatarea pornește de la o convorbire telefonică descrisă de agenția guvernamentală belarusă Belta și preluată de Euronews, cu precizarea că unele declarații atribuite lui Lukașenko nu sunt citate de alte publicații în afară de Belta. În această versiune, Lukașenko ar fi insistat ca Macron să trimită un consilier la Minsk dacă „îi e frică” să vină personal, iar președintele francez „s-ar fi eschivat”. De ce contează: miza unui „ emisar special ” și riscul de fragmentare În Europa a revenit ideea numirii unui Emisar Special care să reprezinte Uniunea Europeană în eventuale negocieri cu Moscova privind războiul din Ucraina. În acest context, Belta susține că Lukașenko l-ar fi invitat pe Macron să „medieze dialogul cu Moscova”, invocând experiența sa politică și descriindu-l drept „aksakal” și „decan”, în opoziție cu alți lideri europeni considerați mai „tineri” politic. În paralel, articolul arată că Giorgia Meloni a susținut în ultimele luni ideea unui emisar tocmai pentru a evita inițiative diplomatice izolate și o abordare fragmentată între statele membre, iar Macron a apărat, la rândul său, redeschiderea unui canal de comunicare cu Kremlinul, dar condiționat de o strategie comună la nivel european. Ce se știe din alte relatări despre convorbirea Macron–Lukașenko Știrile despre conținutul discuției diferă în funcție de surse, notează materialul. TV5Monde Info a scris că Macron i-ar fi cerut lui Lukașenko să nu-și lase țara „antrenată” în războiul din Ucraina și să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor Belarus–Europa. Totodată, La Dépêche a citat site-ul Quai d’Orsay , unde Guvernul francez ar fi transmis că Franța nu recunoaște legitimitatea lui Aleksandr Lukașenko și că ambasadorul francez a fost constrâns să părăsească Belarus la 17 octombrie. Speculații de nume, fără decizie oficială Declarațiile lui Lukașenko au alimentat speculații în presa europeană despre posibile nume pentru un astfel de rol, inclusiv Angela Merkel și Mario Draghi, însă materialul precizează că nu există o decizie oficială a UE și nici candidaturi oficiale . În lectura Euronews, mesajul lui Lukașenko către Macron ar urmări și un obiectiv politic: să-l împingă pe președintele francez spre un rol central într-un canal direct de comunicare între UE, Minsk și Kremlin, îndemnându-l să vină la Minsk și să meargă la Moscova „pentru a aborda problema prin dialog”. [...]
Rusia își crește presiunea politică asupra Armeniei după pași recenți ai Erevanului spre Uniunea Europeană, mergând până la rechemarea ambasadorului la consultări, potrivit HotNews . Mișcarea semnalează o înăsprire a liniei Moscovei față de un aliat tradițional și pune în prim-plan riscul unei rupturi în arhitectura regională de cooperare economică dominată de Rusia. Ministerul rus de Externe a anunțat că ambasadorul Rusiei în Armenia, Serghei Kopîrkin , a fost chemat la Moscova „la consultări” privind măsurile de apropiere de UE, despre care susține că „subminează cooperarea” în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) . Decizia vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin și-a înăsprit public tonul la un summit al UEE, afirmând că „scenariul ucrainean” a început cu tentativa Kievului de a adera la UE. În același context, Putin a cerut Armeniei să organizeze „cât mai rapid” un referendum pe această temă și a insistat că Erevanul trebuie să aleagă între UE și UEE, deoarece „este imposibil să le împaci pe amândouă”. Relația Moscova–Erevan, pe o pantă descendentă Rechemarea ambasadorului este prezentată ca cel mai recent episod dintr-o relație tot mai tensionată între cei doi aliați tradiționali. La începutul lunii mai, Rusia a protestat după vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Erevan și a acuzat Armenia că i-a oferit o „platformă pentru remarci antirusești”. Atunci, Moscova a convocat ambasadorul Armeniei în Rusia, invocând proteste față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. În paralel, Moscova și-a exprimat repetat îngrijorarea față de apropierea Armeniei de UE, temeri amplificate după ce Erevanul a găzduit pe 4 mai reuniunea Comunității Politice Europene, cu peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ulterior a avut loc și un summit UE–Armenia, după care Bruxellesul a luat act de aspirațiile europene ale Armeniei. Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat recent că Armenia rămâne membră a UEE, dar că „aspirațiile europene nu au dispărut”. În același registru, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca Armenia să nu adopte o poziție antirusească și că Rusia așteaptă o explicație din partea Erevanului. [...]
Atacul cu drone al Ucrainei ar putea reduce capacitatea Rusiei de supraveghere maritimă și întreținere a aviației , după ce două aeronave Tu-142 au fost raportate ca distruse pe un aerodrom militar din Taganrog, potrivit Bild . Țintele au fost lovite în noaptea de 29 spre 30 mai în sudul Rusiei, iar militari-bloggeri citați de publicație susțin că atacul a vizat aerodromul militar din Taganrog, unde ar fi fost distruse un sistem de rachete Iskander și două avioane Tu-142. A fost confirmat și un atac asupra portului orașului de la Marea Azov. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi , a confirmat atacul, notează aceeași sursă. Bild subliniază că Tu-142 este un avion sovietic-rus de recunoaștere maritimă și luptă antisubmarin, considerat dificil de înlocuit, iar flota Rusiei ar fi „foarte mică” și în scădere de ani de zile, fără un succesor modern aflat în producție. De ce contează: presiune pe o capabilitate rară și pe lanțul de mentenanță Pe lângă pierderea potențială a celor două aeronave, momentul atacului ar fi fost ales „foarte conștient”, deoarece în Taganrog există și o uzină de reparații aeronautice care întreține componente pentru Tu-142, iar aceasta ar fi fost atacată și cu trei zile înainte, potrivit Bild. Implicația, în evaluarea prezentată de publicație, este că Rusia ar putea pierde nu doar aparate, ci și infrastructură necesară pentru menținerea în serviciu a celor rămase. În același timp, deși prezența acestor avioane în Marea Neagră este descrisă ca fiind mai degrabă secundară, pierderea de la Taganrog ar putea afecta „mai ales supravegherea maritimă din nord”, conform sursei. Lovituri și asupra infrastructurii energetice din port În portul Taganrog, un tanc petrolier și un depozit de petrol au fost lovite de drone și au luat foc, a confirmat guvernatorul regional Iuri Sliusar. Acesta a precizat că nu s-a scurs petrol și că nu au existat răniți. În regiunea vecină Krasnodar, un depozit de petrol din orașul Armavir ar fi fost lovit și a izbucnit un incendiu, care ulterior a fost adus sub control. Separat, autoritățile ruse au raportat doi morți în regiunea de graniță Belgorod, în urma unor atacuri cu drone, mai notează Bild. [...]
Atacurile cu drone reclamate de Rusia au vizat infrastructură petrolieră și portuară , cu un petrolier lovit în portul Taganrog și un depozit de petrol incendiat la Armavir, potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Reuters . Miza imediată este una operațională: astfel de lovituri pot perturba logistică și fluxuri de combustibili în sudul Rusiei, chiar și atunci când pagubele sunt raportate ca limitate. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a transmis pe Telegram că incendiile izbucnite pe petrolier și în portul Taganrog au fost stinse și că nu a fost raportată nicio deversare de petrol. Două persoane au fost rănite, a mai spus oficialul rus. Tot la Taganrog, primarul Svetlana Kambulova a anunțat prelungirea stării de urgență locale, introdusă pe 27 mai, în orașul cu aproximativ 240.000 de locuitori. Depozit de petrol incendiat la Armavir, în regiunea Krasnodar În regiunea vecină Krasnodar, autoritățile din Armavir (circa 185.000 de locuitori) au comunicat că incendiul de la un depozit de petrol din zona industrială a fost adus sub control și că nu există răniți. Aproape 50 de drone doborâte, potrivit guvernatorului din Rostov Guvernatorul din Rostov a mai afirmat că aproape 50 de drone au fost doborâte și că au fost raportate atacuri în întreaga regiune. În afara orașului Taganrog ar fi fost semnalate doar pagube minore, conform aceleiași surse. Informațiile provin din declarațiile autorităților ruse și din relatarea Reuters; în material nu este prezentată o confirmare independentă a loviturilor sau a țintelor. [...]
Staționarea permanentă a unei brigăzi germane în Lituania schimbă ecuația de descurajare pe Flancul Estic , într-un moment în care o parte a societății lituaniene spune că nu mai tratează garanțiile SUA drept suficiente, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul istoric, este una operațională: prezența germană e percepută la Vilnius ca un „scut” imediat împotriva unei posibile agresiuni rusești. Într-un reportaj preluat de Digi24 din The New York Times, bucătarul Liutauras Ceprackas, din Vilnius, spune că se teme de o invazie rusească și că armata lituaniană, de 15.000 de soldați, ar putea fi prea mică pentru a o opri. El leagă direct siguranța de prezența germană, argumentând că un atac asupra militarilor Berlinului ar crește automat riscul unui conflict cu Germania, ceea ce ar funcționa ca factor de descurajare. Ce aduce concret desfășurarea Germaniei Elementul central este Brigada 45 Blindată a Germaniei, descrisă drept prima brigadă de luptă completă cu bază permanentă în afara țării de la căderea Germaniei naziste, în urmă cu peste opt decenii. În Lituania, brigada ar urma să ajungă la efectivul complet de 4.800 de soldați în 2027. Fostul ministru lituanian al Apărării, Laurynas Kasciunas, a sintetizat impactul militar perceput astfel: „Această brigadă este atât de puternică și atât de bine echipată încât este ca și cum am avea o a doua armată în Lituania.” De ce contează: încredere mai mică în „umbrela” americană, rol mai mare pentru Berlin Materialul plasează mutarea în contextul temerilor legate de „creșterea agresiunii rusești” și al unui sprijin american considerat mai puțin sigur. În acest cadru, desfășurarea reflectă și disponibilitatea mai mare a Germaniei de a acționa ca „scut al Europei”. În timpul ceremoniei de învestire a brigăzii la Vilnius, anul trecut, cancelarul german Friedrich Merz a promis, potrivit articolului, că va construi „cea mai mare armată convențională din Europa”. În planul percepției publice, Dr. Vladas Gaidys, sociolog lituanian, rezumă schimbarea de așteptări față de garanțiile de securitate: „În acest moment, Statele Unite nu par a fi o garanție. Forțele germane sunt aici și acum”. Acceptare socială și semnale economice locale Digi24 notează că primirea brigăzii este, în general, favorabilă: un sondaj comandat de Departamentul Apărării al Lituaniei în decembrie 2024 arăta că „o mare majoritate” a adulților lituanieni susțin prezența militarilor germani. Pe lângă sprijinul public, articolul menționează și implicarea mediului comercial: un lanț de cafenele și un lanț național de supermarketuri oferă reduceri personalului german care își prezintă actele de identitate militare. Contextul istoric și mesajul către Rusia Textul amintește că Lituania a fost ocupată de două ori de Germania (în Primul Război Mondial și apoi timp de trei ani în Al Doilea Război Mondial), iar ulterior a trecut prin aproape cinci decenii de control sovietic, cu ultimele trupe sovietice plecând în 1993. Istoricul Rimvydas Petrauskas, rector al Universității din Vilnius, explică diferența de percepție astfel: „Germanii au învățat din trecutul lor; rușii au ignorat lecțiile.” În această logică, prezența militară germană nu este prezentată doar ca o rotație de trupe, ci ca un element de descurajare „aici și acum”, cu efect direct asupra modului în care Lituania își calculează riscurile de securitate pe granița cu Kaliningrad și Belarus, aliat al Rusiei. [...]
