Știri
Tag: integrare uniunea europeana

Maia Sandu spune că restabilirea cetățeniei lui Traian Băsescu a fost posibilă doar după o cerere scrisă , depusă „doar acum câteva săptămâni”, potrivit news.ro . Explicația vine pe fondul unei decizii cu miză de reglementare: fără solicitarea formală, procedura nu putea fi inițiată legal, a arătat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu a declarat, în ediția din 30 mai a emisiunii online „Jurnal politic”, că decretul a fost semnat după parcurgerea pașilor prevăzuți de lege, imediat ce cererea a fost înregistrată. „Am putut acorda această cetăţenie acum, pentru că doar acum câteva săptămâni am primit cererea semnată de domnul preşedinte Băsescu. Nu puteam legal să-i ofer cetăţenia atâta timp cât nu aveam o solicitare în scris făcută de domnul preşedinte Băsescu.” Contextul deciziei: cetățenie acordată, retrasă și apoi restabilită Traian Băsescu a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a primit cetățenia Republicii Moldova. În mesaj, el i-a mulțumit Maiei Sandu și a transmis că rămâne susținător al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și, totodată, al reunificării „țării și a poporului român”. Fostul președinte al României primise pentru prima dată cetățenia moldovenească în 2016, însă aceasta i-a fost retrasă în 2017, printr-o decizie a fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Cine este Traian Băsescu și ce a făcut în relația cu R. Moldova Traian Băsescu s-a născut la 4 noiembrie 1951, la Murfatlar, și a fost președinte al României în două mandate consecutive, între 2004 și 2014. În perioada în care a fost șef al statului, el a susținut politici de facilitare a redobândirii cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și a promovat extinderea programelor de burse pentru studenții basarabeni. [...]

Majoritatea PAS nu va susține un referendum pentru Unire , iar inițiativa va fi tratată „ca pe o acțiune populistă”, potrivit HotNews.ro . Mesajul a fost transmis de Igor Grosu , liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, după ce Vasile Costiuc (partidul „Democrația Acasă”) a anunțat că vrea să propună un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Invitat la o emisiune TV joi, 22 ianuarie 2026, Grosu a spus că, personal, ar vota pentru Unire, dar a subliniat că majoritatea parlamentară nu va sprijini demersul. El a argumentat că, în acest moment, un astfel de referendum nu ar avea șanse să treacă și ar putea afecta credibilitatea curentului unionist. „Noi o să o tratăm ca pe o acțiune populistă, pentru că la moment, în opinia noastră, orice referendum la acest subiect nu are șansă să treacă.” La începutul lunii ianuarie, Vasile Costiuc a declarat că va propune referendumul la prima ședință a Parlamentului din 2026, programată în februarie, după vacanța deputaților. Costiuc este prezentat drept un aliat important al liderului AUR, George Simion , care i-a susținut campania pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025. Întrebat despre Costiuc, Grosu a afirmat că au existat „personaje” care „au făcut afaceri din Idealul Unirii”. Contextul a fost amplificat de declarațiile președintei Maia Sandu din 12 ianuarie 2026, când a spus că ar vota pentru unirea cu România într-un eventual scrutin, dar a indicat drept prioritate integrarea în Uniunea Europeană. Sandu a motivat poziția prin presiunile exercitate de Rusia și a menționat că există o majoritate care sprijină parcursul european; articolul notează și că de la Moscova a venit o reacție la declarațiile sale. Din punct de vedere procedural, PAS deține 53 din cele 101 mandate, suficient pentru guvernare, însă un referendum de revizuire a Constituției presupune praguri suplimentare: inițierea necesită semnătura a cel puțin 34 de deputați și consultări largi în societate, condiții greu de atins fără consens politic. HotNews.ro mai arată că, potrivit ultimelor sondaje citate, susținerea pentru Unire „oscilează în jurul pragului de 40%”. [...]