Știri
Știri din categoria Externe
Opoziția DK vrea să elimine dreptul de vot al diasporei cu dublă cetățenie la alegerile din Ungaria, potrivit MASZOL, care citează agenția ungară MTI. Inițiativa vizează alegătorii cu dublă cetățenie care trăiesc în afara granițelor Ungariei, inclusiv pe cei din România, și ar urma să fie discutată prin convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului de la Budapesta.
Propunerea a fost anunțată marți de Coaliția Democrată (DK), partid de opoziție. Vicepreședintele formațiunii, Sandor Rónai, a susținut într-o conferință de presă online că, potrivit datelor compilate de Oficiul Electoral Național (NVI), aproape 500.000 de persoane din afara Ungariei s-au înregistrat deja pentru a vota la alegerile programate pe 12 aprilie, relatează MTI, citată de Agerpres.
Miza politică invocată de DK este impactul electoral al acestui segment de votanți. Formațiunea afirmă că „majoritatea covârșitoare” a alegătorilor cu dublă cetățenie din afara granițelor ar fi votat cu Fidesz, partidul condus de premierul Viktor Orbán.
„Conform calculelor noastre, acei o jumătate de milion de alegători ar aduce Fidesz patru locuri în parlament”, a explicat politicianul ungar.
În context, DK a legat explicit propunerea de arhitectura actuală a puterii legislative: parlamentul unicameral al Ungariei are 199 de locuri, iar partidele aflate la guvernare dețin în prezent 135 de mandate (Fidesz 116 și KDNP 19). Dacă inițiativa ar avansa, consecința ar fi o schimbare a regulilor de participare la vot pentru diaspora cu dublă cetățenie, cu potențial de a influența echilibrul politic la scrutinul din 12 aprilie.
Recomandate
Consiliul European transmite disponibilitatea de a lucra cu noul guvern de la Budapesta , după victoria partidului Tisza și preluarea funcției de prim-ministru de către Peter Magyar , un semnal politic care poate influența relația Ungariei cu instituțiile UE în perioada următoare, potrivit Agerpres . Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Bruxelles, cu ocazia Zilei Europei, că salută „un nou capitol în istoria Ungariei”, cu câteva ore înainte ca Peter Magyar să preia oficial funcția, după o „victorie clară” a formațiunii sale în alegerile parlamentare, în fața naționalistului Viktor Orban . Informația este transmisă de AFP. Mesajul Bruxelles-ului: continuitate instituțională și cooperare În declarațiile făcute presei, Antonio Costa a indicat că instituțiile europene sunt pregătite să colaboreze cu noua conducere de la Budapesta. „Le doresc tot binele lui Peter Magyar și Ungariei.” „Suntem pregătiți să lucrăm cu noul guvern ungar.” De ce contează Mesajul președintelui Consiliului European fixează, încă din primele ore ale tranziției politice de la Budapesta, o linie de lucru pragmatică între UE și viitorul executiv ungar. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre prioritățile noului guvern sau despre eventuale dosare concrete care ar urma să fie discutate cu Bruxelles-ul. [...]
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar , a fixat un termen-limită pentru demisia președintelui Tamás Sulyok , într-o mișcare care deschide un posibil conflict instituțional la vârful statului și poate complica relația Budapestei cu partenerii europeni, potrivit Digi24 . Magyar a folosit primul său discurs după depunerea jurământului pentru a cere retragerea lui Sulyok, acordându-i acestuia și altor înalți oficiali termenul de 31 mai pentru a demisiona. Discursul a avut loc în sesiunea inaugurală a noului parlament. Data de 9 mai, Ziua Europei, a fost folosită de noul premier pentru a-și prezenta guvernul ca o ruptură față de perioada fostului prim-ministru Viktor Orbán și față de anii de confruntare ai Ungariei cu instituțiile europene. Potrivit site-ului maghiar Index.hu , citat în material, Magyar a transmis explicit: „Demisionează astăzi, dar nu mai târziu de 31 mai.” Acuzațiile aduse președintelui și miza politică În discurs, Magyar l-a acuzat pe Tamás Sulyok că nu a apărat statul de drept și grupurile vulnerabile în ultimii ani ai guvernării Orbán. El a susținut că președintele ar trebui să „dea un exemplu” prin demisie și a cerut investigarea unor nereguli din trecut, inclusiv în gestionarea bunurilor publice și în privința abuzurilor electorale. Sulyok a fost ales președinte de parlament în 2024, cu sprijinul majorității Fidesz aflate la guvernare, notează articolul. Ce urmează Materialul nu precizează reacția lui Tamás Sulyok sau un calendar procedural pentru o eventuală demisie. Cert este că ultimatumul până la 31 mai ridică presiunea asupra instituției prezidențiale și testează rapid capacitatea noului guvern de a-și impune agenda într-un sistem politic dominat în ultimii ani de Fidesz. [...]
Planul lui Péter Magyar de a-și începe mandatul cu o vizită la Varșovia indică o posibilă recalibrare diplomatică între Ungaria și Polonia , pe fondul tensiunilor acumulate în ultimii ani în relația bilaterală, potrivit Mediafax . Premierul ungar este așteptat să efectueze în luna mai prima sa vizită oficială externă în calitate de prim-ministru, iar destinația ar urma să fie Polonia, relatează publicația ungară 24.hu, citată de Mediafax. Informația a fost confirmată sâmbătă de vice-ministrul polonez de Externe, Ignacy Niemczycki, într-o declarație pentru postul de radio RMF FM. Anunțul vine după informații apărute anterior în presa internațională despre planurile noului premier de la Budapesta. Miza vizitei: refacerea relațiilor Budapesta–Varșovia Péter Magyar a spus în repetate rânduri în campania electorală că prima sa deplasare externă ca premier va fi la Varșovia, obiectivul declarat fiind relansarea relațiilor dintre Ungaria și Polonia. El a reiterat această intenție inclusiv în discursul de victorie de după alegeri, când a vorbit despre importanța refacerii cooperării dintre cele două state. Contextul deteriorării relațiilor Agenția poloneză de presă PAP a amintit că relațiile dintre Budapesta și Varșovia s-au deteriorat în ultimii ani, în special din cauza politicii considerate pro-ruse a fostului premier Viktor Orbán și a apropierii acestuia de președintele rus Vladimir Putin. Potrivit sursei citate, tensiunile au afectat colaborarea bilaterală în contextul diferențelor de poziție privind războiul din Ucraina și relația cu Moscova. [...]
Expulzarea discretă a unui ofițer SVR din Budapesta arată cum calculele politice pot bloca luni întregi contrainformațiile , într-un context în care rețelele de influență și recrutare se mută în zona think tank-urilor și a mediului academic, potrivit Digi24 , care citează o investigație VSquare. Artur Sușkov, diplomat rus în vârstă de 36 de ani, cu funcția de secretar de serviciu la Ambasada Rusiei din Budapesta, a fost forțat să părăsească Ungaria pe 4 mai 2026, împreună cu soția sa. Autoritățile maghiare l-au identificat drept ofițer sub acoperire al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) , conform informațiilor obținute de VSquare din mai multe surse guvernamentale. Miza cazului, dincolo de expulzare, este întârzierea: contrainformațiile ungare ar fi vrut să-l trimită acasă încă din februarie 2026, însă guvernul Viktor Orbán ar fi blocat propunerea din rațiuni politice, pe fondul campaniei electorale și al riscului de a tensiona relațiile cu Moscova, care îl susținea activ pe Orbán pentru realegere. De ce contează: contrainformațiile, ținute „în loc” de decizia politică Potrivit relatării, situația s-ar fi schimbat după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán din 12 aprilie 2026, moment după care agențiile ar fi putut acționa fără constrângeri politice stricte, iar expulzarea a fost pusă în aplicare. Un fost ofițer de contrainformații maghiar, Péter Buda, a descris cazul ca parte a unui tipar în care expulzările unor spioni ruși cu acoperire diplomatică au fost amânate sau contestate sub guvernul Orbán. „Pe baza acestui caz particular, este clar că conducerea politică nu a permis serviciilor de informații să își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile.” Cum ar fi operat: infiltrare în think tank-uri și instituții apropiate puterii Investigația descrie o operațiune de infiltrare în grupuri de experți de dreapta și de politică externă apropiate guvernului Orbán, cu obiective de construire de rețele, coordonare de informatori și identificare de potențiali recruți. Printre instituțiile menționate ca ținte sau zone de interes apar: Colegiul Mathias Corvinus (MCC); Institutul Maghiar de Afaceri Internaționale (HIIA); Institutul John Lukacs pentru Strategie și Politică din cadrul Universității de Servicii Publice Ludovika. Operațiunea de contrainformații care l-a vizat pe Sușkov ar fi fost condusă de Oficiul pentru Protecția Constituției din Ungaria (AH) , în cooperare cu agenția de securitate a unei țări NATO neidentificate. Recrutare și acces la informații: de la contacte politice la „parole Wi‑Fi” Potrivit unei surse maghiare citate, Sușkov ar fi inițiat recrutarea a cel puțin trei persoane. Unul dintre cei vizați, cercetător cu legături atât la HIIA, cât și la Institutul John Lukacs, ar fi fost instruit în comunicare clandestină și ar fi participat la întâlniri securizate. Aceeași relatare susține că Sușkov ar fi folosit cadouri scumpe și ar fi indicat existența unor plăți în schimbul informațiilor. Prin rețeaua de contacte a unui agent, ar fi obținut informații politice de la HIIA, instituție care, conform textului, operează subordonată Cabinetului prim-ministrului, iar o parte din personal ar redacta materiale direct pentru Viktor Orbán, ceea ce i-ar oferi acces la niveluri înalte ale procesului decizional. Context: expulzare „în secret” și un profil diplomatic folosit ca acoperire VSquare mai notează că Sușkov a fost detașat de două ori în Ungaria: între 2019 și 2022, apoi din 8 februarie 2023, după o pauză de trei luni, revenind cu o promovare (de la atașat la al treilea secretar). Soția sa, Svetlana, ar fi fost angajată oficial la Academia Diplomatică a Ministerului de Externe al Rusiei, reorganizată și fuzionată cu MGIMO până în 2026, potrivit textului. Cazul este prezentat ca un exemplu de vulnerabilitate instituțională atunci când decizia politică interferează cu aplicarea măsurilor de securitate, mai ales într-un mediu în care accesul la evenimente publice și rețele de experți poate facilita operațiuni de informații fără „recrutare clasică”, așa cum este descris în material. [...]
Găsirea unei drone prăbușite lângă granița Poloniei cu Kaliningrad ridică miza de securitate pe flancul estic al UE și NATO , într-o zonă sensibilă prin proximitatea enclavei ruse, potrivit Agerpres . Autoritățile poloneze au anunțat că au găsit sâmbătă o dronă care se prăbușise pe un câmp în apropierea frontierei cu exclava rusă Kaliningrad. Informația este transmisă de dpa, preluată de Agerpres. Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în această versiune, detalii despre proveniența dronei, tipul acesteia sau circumstanțele prăbușirii. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „finalul” războiului mută accentul pe un posibil cadru de negocieri în care Europa ar urma să reia contactele cu Moscova , potrivit Mediafax . Liderul rus a spus sâmbătă că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se apropie de final” și a indicat că eventualele discuții ar trebui reluate de statele europene. Putin a afirmat că „problema se apropie de final”, referindu-se la războiul declanșat de invazia Rusiei din 2022, conflict care a generat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează materialul, care citează Reuters. Europa, indicată ca „prim pas” pentru reluarea contactelor Întrebat dacă ar fi dispus să poarte negocieri cu liderii europeni, Putin a spus că persoana pe care o preferă în acest sens este fostul cancelar german Gerhard Schroeder . În același timp, Kremlinul a transmis anterior că statele europene ar trebui să facă primul pas în reluarea contactelor, argumentând că ele au fost cele care au întrerupt dialogul cu Moscova în 2022, după începutul războiului din Ucraina. Condiția pentru o întâlnire Putin–Zelenski Putin a mai declarat că o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar după ce va fi convenit un acord de pace „durabil” între Kiev și Moscova, potrivit Reuters și AFP. După o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, liderul rus a precizat că o astfel de discuție cu partea ucraineană ar putea fi organizată într-un stat terț, cu condiția existenței prealabile a unui acord de pace acceptat de ambele părți. Pentru context, Financial Times a relatat joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuții legate de finalizarea conflictului, mai notează Mediafax. [...]
