Știri
Știri din categoria Externe
MAE respinge acuzațiile Teheranului și insistă că deciziile României respectă Carta ONU, într-un context în care Iranul a indicat explicit Bucureștiul drept stat care ar trebui să dea explicații pentru presupus sprijin acordat operațiunilor SUA împotriva Iranului, potrivit Adevărul.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi, 25 iunie, că România „nu a fost parte” a conflictului dintre Statele Unite și Iran și că prioritatea sa a fost sprijinirea demersurilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu. MAE mai afirmă că decizia la care face referire Teheranul a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA, România fiind „o țară aliată cu responsabilități și angajamente” pe care le respectă.
Reacția MAE vine după ce Ministerul de Externe al Iranului a acuzat NATO de complicitate la un „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA, acuzații formulate în urma unor declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte, conform aceleiași surse.
Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghai, a susținut că afirmațiile lui Rutte ar reprezenta „o recunoaștere clară și incriminatoare a complicității active a NATO” și a cerut ca NATO și statele membre implicate să fie trase la răspundere „pentru toate consecințele”. În acest context, el a menționat Italia și România printre țările care, în opinia sa, trebuie să explice „de ce au ales să colaboreze”, relatează AP, preluat de Times of Bangladesh.
MAE insistă că toate deciziile statului român sunt „atent evaluate” pentru a se asigura că respectă Carta ONU și normele relevante ale dreptului internațional.
În plus, instituția reamintește poziții anterioare: acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal de a utiliza baze militare din România, iar România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă, descrise ca având caracter „strict defensiv”, utilizate pentru autoapărare, conform Cartei ONU.
Într-un interviu pentru Fox News, Rutte ar fi spus că Italia ar fi permis decolarea a aproximativ 500 de aeronave americane de pe baze militare de pe teritoriul său, în sprijinul unei operațiuni militare a președintelui Donald Trump împotriva Iranului, denumită „Operațiunea Epic Fury”.
Tot el ar fi afirmat că autoritățile din București au redus zborurile comerciale, deoarece aeroporturile ar fi fost folosite pentru a sprijini aeronave-cisternă implicate în operațiune, potrivit relatărilor din presa internațională citate de Adevărul.
MAE reiterează că România nu este parte a conflictului și că a pledat pentru de-escaladare „încă din prima zi”. În același timp, ministerul condamnă „atacurile complet nejustificate” ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și solicită Iranului să înceteze aceste atacuri, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și duc la degradarea securității și a economiei globale.
Recomandate
Iranul ridică miza diplomatică și pune România în ecuația unui conflict care poate genera presiune politică și de securitate în regiune , după ce Teheranul a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” dus împotriva sa de SUA și Israel, potrivit Agerpres . Acuzațiile au fost formulate de purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , ca reacție la declarațiile făcute pentru Fox News de secretarul general al NATO, Mark Rutte . Acesta ar fi spus că „500 de avioane americane au decolat de pe baze americane din Italia” pentru a susține operațiunea militară israeliano-americană „Epic Fury” („Furie Epică”), lansată împotriva Iranului pe 28 februarie. Rutte a mai afirmat că aeroportul din București și-ar fi redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de aprovizionare folosite în cadrul operațiunii și că între 4.000 și 5.000 de misiuni de zbor cu avioane americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului. România și Italia, nominalizate în mesajul Teheranului Într-o postare pe X, Baghaei a susținut că declarațiile lui Rutte ar reprezenta o dovadă a implicării Alianței. „Aceasta este o mărturie clară și copleșitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU” Oficialul iranian a afirmat, de asemenea, că secretarul general al NATO ar fi „desemnat în mod explicit Italia și România drept participante la agresiunea împotriva Iranului” și a cerut ca statele europene care ar fi sprijinit acțiunea americano-israeliană să explice public de ce au făcut acest lucru. Reacția Italiei: „mesaj complet înșelător” În Italia, Ministerul Apărării a condamnat declarațiile lui Rutte, apreciind că au transmis „un mesaj complet înșelător”. Potrivit poziției citate de Agerpres, Roma ar permite SUA să folosească baze doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă. În materialul citat nu este menționată o reacție oficială a autorităților române la afirmațiile invocate de partea iraniană. [...]
Iranul pune România pe lista statelor NATO acuzate de implicare într-un conflict, ceea ce poate complica relațiile diplomatice și riscă să alimenteze tensiuni în plan extern , potrivit Mediafax . Mesajul a fost publicat pe platforma X de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei . În postarea citată, oficialul iranian susține că declarațiile recente ale secretarului general al NATO ar reprezenta, în interpretarea Teheranului, o recunoaștere a implicării Alianței într-un război pe care Iranul îl consideră ilegal. „Italia și România sunt menționate în mod explicit de secretarul general al NATO ca participante la agresiunea împotriva Iranului”, a susținut Baghaei în mesajul publicat pe rețeaua de socializare X. Ce reproșează Teheranul și cui se adresează mesajul Baghaei afirmă că statele implicate „trebuie să răspundă pentru toate consecințele” și să explice propriilor cetățeni și comunității internaționale de ce ar fi ales, în opinia sa, să sprijine atacurile împotriva Iranului. În același mesaj, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene susține că o implicare a NATO ar încălca dreptul internațional și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și afirmă că statele europene care ar fi sprijinit acțiunile militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului „ar trebui să fie trase la răspundere”. Contextul invocat: orașe iraniene despre care Teheranul spune că au fost afectate Oficialul iranian face referire la mai multe orașe din Iran despre care susține că au fost afectate de atacuri pe teritoriul țării, între care Teheran, Isfahan, Tabriz, Shiraz și Bandar Abbas. Materialul citat nu include o reacție a autorităților române la acuzațiile formulate de Teheran. [...]
Germania vrea ca NATO să își asume un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , o mișcare care ar transforma sprijinul pentru Kiev dintr-o sumă de decizii naționale într-un semnal colectiv cu greutate politică și bugetară înaintea summitului Alianței din iulie, potrivit Adevărul . Propunerea a fost anunțată la Berlin de cancelarul german Friedrich Merz , după o reuniune cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierii Keir Starmer (Marea Britanie), Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia). Merz a spus că obiectivul este ca summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, să transmită „un semnal clar” de sprijin pentru Ucraina în războiul cu Rusia. În același context, cancelarul german a susținut că, după summitul G7 de la Evian, există „o unitate transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și a transmis Moscovei că „a venit momentul” începerii negocierilor de pace. Presiune economică mai mare asupra Rusiei, pe agenda liderilor europeni Emmanuel Macron a afirmat că relațiile dintre europeni și americani s-au consolidat în ultimele zile, inclusiv în privința disponibilității Washingtonului de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei. Liderul francez a remarcat că, pentru prima dată în ultimele 18 luni, toate statele G7 au semnat un document comun, iar SUA susțin alături de partenerii europeni integritatea teritorială a Ucrainei și protejarea infrastructurii sale. Keir Starmer a legat explicit evoluțiile de pe front și dificultățile economice ale Rusiei de necesitatea intensificării sancțiunilor: „Trebuie să creştem presiunea asupra economiei ruse. Trebuie impuse mai multe sancţiuni şi, prin sprijinul nostru acordat Ucrainei.” Ce urmează: Ankara și reuniunea „Coaliției Voluntarilor” Macron a spus că progresele recente trebuie consolidate atât la summitul NATO de la Ankara, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Giorgia Meloni a reafirmat susținerea pentru o „pace justă și durabilă”, argumentând că aceasta nu poate fi obținută fără garanții de securitate credibile și fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Donald Tusk a insistat, la rândul său, pe menținerea unității europene și transatlantice înaintea summitului NATO și a amintit că Polonia va găzdui în această săptămână, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei . [...]
Germania vrea ca NATO să își asume la summitul din iulie un angajament ferm de finanțare pentru Ucraina , într-o mișcare care ar consolida predictibilitatea sprijinului occidental și ar crește presiunea politică pentru menținerea fluxurilor de bani către Kiev, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a prezentat inițiativa miercuri, la Berlin, înaintea summitului NATO programat în iulie la Ankara, argumentând că un astfel de angajament ar transmite atât Ucrainei, cât și Rusiei un semnal că sprijinul european „nu scade” și că „Ucraina rămâne puternică”. La întâlnirea de la Berlin au participat liderii din Italia, Polonia și Regatul Unit, precum și președintele Franței, Emmanuel Macron. Merz a legat propunerea și de concluziile summitului G7 de la Evian, susținând că, la nivel transatlantic, există o unitate „așa cum nu s-a mai văzut de mult timp” și că „a venit momentul să începem negocierile de pace”. Mesajul politic: unitate transatlantică și disponibilitate pentru sancțiuni Emmanuel Macron a spus că europenii și americanii „se apropie din nou”, inclusiv în privința disponibilității SUA de a crește presiunea asupra Rusiei. Președintele francez a invocat faptul că, „pentru prima dată în 18 luni”, toți membrii G7 au semnat un text comun, iar Statele Unite susțin „integritatea teritorială a Ucrainei”, protecția infrastructurilor sale și sunt dispuse să impună sancțiuni împotriva Rusiei. Macron a indicat că aceste elemente ar trebui consolidate atât la summitul NATO din iulie, cât și la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” pentru sprijinirea Ucrainei, programată pe 13 iulie la Paris. Presiune economică pe Rusia, pe agenda aliaților Premierul britanic în exercițiu, Keir Starmer, a susținut că Rusia dă semne de slăbiciune și că ar trebui intensificată presiunea asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni, afirmând că economia rusă „slăbește și se prăbușește”. El a adăugat că sprijinul pentru Ucraina va rămâne o temă principală pe agenda NATO „peste două săptămâni”, menționând totodată că și-a prezentat demisia luni, după aproape doi ani în funcție. De partea sa, premierul italian Giorgia Meloni a reiterat sprijinul pentru „o pace justă și durabilă”, subliniind că sunt necesare garanții de securitate eficiente pentru Ucraina și că acest lucru nu este posibil fără continuarea sprijinului pentru Kiev. Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Polonia găzduiește joi și vineri, la Gdansk, o nouă ediție a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei și a insistat asupra nevoii de „unitate” în comunitatea transatlantică înaintea summitului NATO de la Ankara. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, motivată explicit de relația personală cu Recep Tayyip Erdogan, riscă să accentueze tensiunile interne din Alianță și să complice coordonarea politică între membri, potrivit Economica . Președintele american a spus, într-o apariție publică la Washington alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte , că nu ar fi mers la summit „pentru majoritatea oamenilor”, dar a acceptat după un apel al liderului turc. Trump a prezentat decizia ca un gest „din respect pentru președintele Erdogan”, relatează Agerpres . În aceeași intervenție, Trump l-a elogiat pe Erdogan, pe care l-a numit „un mare lider” și „o persoană foarte puternică”, și a susținut că, în timpul recentei escaladări cu Iran, a respectat cererea acestuia de a sta deoparte de conflict. Totodată, Trump a afirmat: „Erdogan a făcut tot ce i-am cerut”. Context: mesajele către aliați, între laude și reproșuri Declarațiile favorabile la adresa Turciei au venit pe fondul criticilor lui Trump la adresa unor membri NATO – Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit – pe care i-a acuzat că au criticat Statele Unite și că ar fi refuzat să ofere sprijin logistic în timpul războiului cu Iran, potrivit aceleiași relatări. În acest cadru, participarea la summit, justificată printr-o relație bilaterală, capătă o încărcătură politică suplimentară: semnalul transmis către ceilalți aliați este că accesul și influența pot depinde de raporturi personale, nu doar de poziții comune în interiorul NATO. [...]
Donald Trump condiționează negocierile cu Iranul de menținerea navigației fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , un mesaj care ridică miza pentru transportul maritim într-un coridor esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media . Președintele american a scris pe Truth Social că Iranul ar fi informat SUA că nu percepe „taxe, costuri de asigurare” sau alte tarife pentru navele care tranzitează strâmtoarea, avertizând că, dacă acest lucru se dovedește fals, „negocierile s-ar încheia imediat”. Ce prevede înțelegerea și unde apare riscul de costuri noi Conform unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Teheranul se angajează să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe, timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei (și invers), transmite Agerpres. După această perioadă, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a susținut că Iranul va putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe acest coridor, adăugând că situația „nu va reveni la cea precedentă războiului”. Din perspectiva companiilor de transport și a clienților lor, o astfel de schimbare ar însemna costuri suplimentare pe o rută critică, cu potențial de a se reflecta în tarife și prime de risc. Fondurile iraniene înghețate și condițiile impuse de Washington În același mesaj, Trump a afirmat că SUA nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri iraniene înghețate în străinătate ca urmare a sancțiunilor americane. El a mai spus că o parte din fondurile aflate „sub controlul” SUA ar urma să fie alocate agricultorilor și crescătorilor de animale americani pentru achiziția de porumb, grâu, soia și alte produse, pe care Iranul să le primească prin cumpărare „exclusiv din Statele Unite”. Trump declarase anterior că fonduri iraniene înghețate, care ar urma să fie eliberate de Trezoreria SUA, vor intra într-un cont escrow (cont cu destinație controlată) administrat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru achiziții de materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Disputa privind inspecțiile AIEA, încă un punct de blocaj Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a avertizat că refuzul ar duce la eșecul negocierilor pentru un acord de pace final. Iranul a reafirmat însă miercuri că nu intenționează să accepte inspecții AIEA, contrazicând declarațiile lui Trump și ale directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Textul sursei indică și o reacție a viceministrului iranian de externe, Kazem Garibabadi, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include poziția completă. Ce urmează Din informațiile prezentate, două condiții rămân centrale pentru continuarea discuțiilor: menținerea tranzitului fără taxe în Strâmtoarea Ormuz (cel puțin în fereastra de 60 de zile din memorandum) și clarificarea regimului de inspecții AIEA. Orice escaladare pe una dintre aceste teme poate afecta atât negocierile politice, cât și costurile operaționale ale transportului maritim pe ruta dintre Golful Persic și Marea Arabiei. [...]
