Știri
Știri din categoria Externe
Statele UE au dat undă verde acordului comercial cu SUA, ceea ce deschide calea pentru aplicarea noilor tarife înainte de termenul-limită de 4 iulie stabilit de Donald Trump, potrivit Mediafax. Miza imediată este evitarea unei escaladări tarifare și stabilirea unui cadru mai previzibil pentru companiile care exportă peste Atlantic.
Aprobarea formală a statelor membre este prezentată drept ultimul pas legislativ din partea Uniunii Europene, după ce Parlamentul European își exprimase deja acordul la începutul lunii. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la o zi după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
În baza acordului, „majoritatea exporturilor” Uniunii Europene către Statele Unite vor fi taxate cu un tarif de 15%. În oglindă, produsele industriale americane vor intra pe piața UE fără taxe vamale.
Acordul mai prevede acces preferențial pe piața europeană pentru anumite produse agricole și produse pescărești din Statele Unite, conform informațiilor citate de Mediafax din Le Monde.
Textul include garanții introduse de eurodeputați, care permit Comisiei Europene să suspende aplicarea înțelegerii dacă SUA nu își respectă obligațiile asumate. Aceeași opțiune ar exista și dacă Washingtonul adoptă decizii care afectează comerțul sau investițiile.
Acordul este limitat în timp: va expira la sfârșitul anului 2029, dacă nu este reînnoit de cele două părți.
Aplicarea acordului a fost amânată „timp de mai multe luni”, pe fondul unor declarații ale lui Donald Trump privind Groenlanda și al unei decizii a Curții Supreme a SUA; în plus, o instanță americană a anulat o parte dintre tarifele comerciale impuse de administrația Trump, mai notează materialul.
Comisia Europeană susține că decizia confirmă angajamentul UE pentru o relație comercială „stabilă și predictibilă” cu Statele Unite, iar președinția Consiliului UE (deținută în prezent de Cipru) indică faptul că măsurile sunt gândite astfel încât UE să poată reacționa rapid dacă acordul nu este respectat.
Recomandate
Uniunea Europeană a adoptat o directivă care obligă statele membre să simplifice votul local pentru cetățenii care locuiesc în altă țară din UE , o schimbare cu impact direct de reglementare asupra administrațiilor naționale și locale, care vor trebui să adapteze procedurile și informarea alegătorilor până în 2028, potrivit Mediafax . Directiva face parte din strategia UE de „consolidare a democrației” și vizează dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile locale pentru cetățenii europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Ce se schimbă: informare mai standardizată și înregistrare mai simplă Textul adoptat, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2021, impune statelor membre să ofere din timp informații despre organizarea alegerilor, inclusiv: data scrutinului; procedurile de vot; drepturile alegătorilor și ale candidaților. Un element nou este cerința ca aceste informații să fie disponibile și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, aleasă astfel încât să fie „larg cunoscută” în statul de reședință sau să fie una dintre cele mai studiate limbi străine din UE. În plus, noua legislație simplifică procedurile de înregistrare atât pentru alegători, cât și pentru candidați. Totodată, cetățenii „mobili” ai Uniunii ar urma să aibă acces la aceleași modalități de vot ca cetățenii statului în care locuiesc. Câți cetățeni sunt vizați și calendarul de aplicare Comisarul european Michael McGrath a indicat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai Uniunii locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen , a argumentat că noile reguli reduc „obstacolele birocratice inutile” pentru participarea la alegerile locale. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 26 iunie 2028. După acest termen, Comisia Europeană va evalua aplicarea noilor reguli și va publica un raport privind implementarea o dată la șase ani. [...]
Mobilizarea internațională pentru Venezuela după cele două seisme deschide un coridor de asistență cu miză operațională imediată , de la echipe de căutare-salvare și resurse medicale până la activarea mecanismelor europene de monitorizare, potrivit Agerpres . Cutremurele au provocat cel puțin 32 de morți, iar mai multe state au anunțat public disponibilitatea de a interveni, informațiile fiind prezentate de AFP. Ce ajutor a fost anunțat și cine îl coordonează Statele Unite au transmis că Departamentul de Stat „va mobiliza imediat echipe de salvatori, resurse medicale și asistență umanitară” către Venezuela, potrivit mesajului publicat de secretarul de stat Marco Rubio pe platforma X. Separat, Donald Trump a afirmat că SUA sunt „pregătite, dispuse și capabile” să ajute. În regiune, mai multe guverne au indicat trimiterea de personal specializat și sprijin umanitar: Mexic : președinta Claudia Sheinbaum a spus că a cerut pregătirea ajutorului, menționând că, „pentru moment”, a fost solicitat personal specializat în salvare și asistență medicală. Ecuador : președintele Daniel Noboa a anunțat trimiterea „imediată” a unui ajutor umanitar. Republica Dominicană : președintele Luis Abinader a comunicat că echipe specializate în căutare și salvare și servicii de urgență ale forțelor armate vor pleca spre Venezuela „de la primele ore ale zilei” de joi. El Salvador : președintele Nayib Bukele a indicat un pachet concret – „300 de salvatori și ambulanțieri” și „50 de tone de materiale, medicamente și produse de primă necesitate” pregătite pentru Caracas. Cuba a transmis condoleanțe și a precizat că profesioniștii cubanezi din domeniul sanitar aflați deja în Venezuela sunt „pe deplin mobilizați” și oferă îngrijiri medicale populației afectate. Europa și China: sprijin condiționat de nevoi și mecanisme activate Din Europa, Italia a anunțat că este pregătită să ofere ajutor și că va cere Uniunii Europene activarea mecanismului de protecție civilă, instrument care coordonează și finanțează intervențiile de urgență. Germania, prin Ministerul Apărării, a transmis că armata poate pune la dispoziție „până la șase” aeronave de transport A400M, imediat ce primește o solicitare de sprijin, pentru transport de personal și materiale. La nivelul Uniunii Europene , comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a anunțat că UE este „gata să ofere ajutor” și că a fost activat Copernicus , sistemul european de monitorizare prin satelit, pentru a sprijini operațiunile de salvare. China a comunicat că este dispusă să ofere „tot ajutorul posibil”, „în funcție de nevoile părții venezuelene”, precizând că nu are informații despre victime din comunitatea chineză. Ce urmează: ajutorul depinde de solicitările Venezuelei O parte din sprijinul anunțat – inclusiv capacitatea de transport aerian a Germaniei și oferta Chinei – este condiționată explicit de cereri sau nevoi comunicate de partea venezueleană . În paralel, activarea Copernicus indică o etapă de sprijin operațional pentru evaluarea și coordonarea intervențiilor, în timp ce statele din regiune își pregătesc sau își trimit deja echipele și resursele. [...]
Uniunea Europeană pregătește un cadru de acces pentru influenceri la summituri, cu filtre de eligibilitate și conținut , o schimbare cu miză de reglementare pentru comunicarea instituțională la Bruxelles, potrivit Mediafax . Planul ar urma să permită filmarea la reuniuni ale liderilor UE și la unele reuniuni ministeriale începând din iulie, însă selecția va fi „foarte controlată”. Inițiativa este descrisă ca un set de condiții legate de raportarea creatorilor de conținut la „valorile blocului european”. Documente transmise guvernelor naționale la începutul lunii și consultate de POLITICO stau la baza acestui demers, conform articolului. Ce reguli ar urma să se aplice influencerilor Conform ghidului citat, statele membre ar urma să decidă ce YouTuberi și TikTokeri sunt invitați, dar cu criterii explicite de excludere și eligibilitate, între care: să nu fie selectate persoane care au „publicat opinii contrare valorilor UE”; să nu aibă „colaborări comerciale semnificative sau de lungă durată”, pentru a evita influențarea de către branduri; participarea nu va fi remunerată; să nu dețină sau să nu urmărească o carieră politică (exemplul dat este Fidias Panayiotou, influencer devenit europarlamentar din Cipru, care ar fi exclus); să aibă o audiență relevantă raportată la populația țării lor și experiență în conținut despre politică, în special despre Uniunea Europeană. Planul „trebuie încă aprobat complet de statele membre”, iar un diplomat european a spus că îl susține, notează publicația. Întrebările operaționale și reacția presei Un punct rămas deschis ține de accesul efectiv în zilele de ședință ale Consiliului UE și de limitele privind conținutul care poate fi produs la fața locului, potrivit declarației diplomatului citate de Mediafax: „Va trebui să vedem cum se va desfășura situația în ceea ce privește prezența acestor creatori de conținut la fața locului în zilele de ședință ale Consiliului. Ce fel de acces li se va acorda? Ce fel de conținut vor putea genera?” În mod obișnuit, accesul în clădirea Consiliului UE de la Bruxelles este rezervat jurnaliștilor acreditați, iar demersul a generat deja îngrijorări în rândul unor organizații de presă, care se tem că ar putea afecta rolul presei tradiționale. Asociația Internațională a Presei a avertizat, într-un comunicat, asupra lipsei unei obligații de transparență privind finanțarea influencerilor prezenți la astfel de evenimente: „Clicurile, vizualizările și impresiile sunt excelente pe TikTok și Instagram. Dar adevărul de bază rămâne: influențatorii prezenți la conferințele de presă și la summituri nu vor fi obligați să dezvăluie cine îi plătește” și a comparat situația cu standardele aplicate jurnaliștilor acreditați: „În schimb, jurnaliștii acreditați de UE nu sunt așteptați să accepte plăți în schimbul scrierii de articole favorabile. Se numește, într-un fel, etică jurnalistică.” [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „mai mult foraj” în Marea Nordului readuc în prim-plan presiunea politică pe agenda energetică a Marii Britanii , în contextul tranziției de leadership de la Londra, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a făcut primul său comentariu despre „probabilul următor lider” al Marii Britanii, descriindu-l pe Andy Burnham drept „extrem de liberal”. În același set de declarații, Trump a spus că Marea Britanie „moare” și a cerut intensificarea forajelor de petrol în Marea Nordului. Contextul politic menționat de sursă este că premierul Keir Starmer a anunțat planuri de a se retrage, iar Andy Burnham este prezentat ca singurul candidat care să-i succeadă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul retragerii sau despre programul politic al lui Burnham. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, motivată explicit de relația personală cu Recep Tayyip Erdogan, riscă să accentueze tensiunile interne din Alianță și să complice coordonarea politică între membri, potrivit Economica . Președintele american a spus, într-o apariție publică la Washington alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte , că nu ar fi mers la summit „pentru majoritatea oamenilor”, dar a acceptat după un apel al liderului turc. Trump a prezentat decizia ca un gest „din respect pentru președintele Erdogan”, relatează Agerpres . În aceeași intervenție, Trump l-a elogiat pe Erdogan, pe care l-a numit „un mare lider” și „o persoană foarte puternică”, și a susținut că, în timpul recentei escaladări cu Iran, a respectat cererea acestuia de a sta deoparte de conflict. Totodată, Trump a afirmat: „Erdogan a făcut tot ce i-am cerut”. Context: mesajele către aliați, între laude și reproșuri Declarațiile favorabile la adresa Turciei au venit pe fondul criticilor lui Trump la adresa unor membri NATO – Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit – pe care i-a acuzat că au criticat Statele Unite și că ar fi refuzat să ofere sprijin logistic în timpul războiului cu Iran, potrivit aceleiași relatări. În acest cadru, participarea la summit, justificată printr-o relație bilaterală, capătă o încărcătură politică suplimentară: semnalul transmis către ceilalți aliați este că accesul și influența pot depinde de raporturi personale, nu doar de poziții comune în interiorul NATO. [...]
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
