Știri
Știri din categoria Externe
Percepția chinezilor despre Donald Trump se traduce în incertitudine de piață și costuri mai mari pentru afaceri, de la efectele războiului comercial asupra veniturilor până la scumpirea benzinei pe fondul conflictului din Iran, potrivit Digi24, care citează un reportaj din The New York Times.
Într-un centru comercial din Beijing, o investitoare, Sunny Sun, spune că își urmărește atent portofoliul și se declară îngrijorată de impactul anunțurilor făcute după întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping. Ea descrie o stare de incertitudine în „starea de spirit a pieței”, pe fondul imprevizibilității pe care i-o atribuie liderului american.
„Există cu siguranță o oarecare incertitudine în ceea ce privește starea de spirit a pieței, deoarece Trump este genul de persoană care spune un lucru astăzi și altul mâine, când se întoarce în Statele Unite. Cuvintele sale pot provoca de fapt agitație la nivel global.”
În Fuzhou, un comerciant de oțel spune că afacerea sa a fost afectată de războiul comercial, într-un moment în care vinde către industria construcțiilor, sector descris ca fiind în declin. Un alt localnic leagă slăbirea economiei chineze de tensiunile comerciale, deși reportajul notează că problemele provin „probabil, în parte”, și din recesiunea din imobiliare sau alți factori.
Un comerciant de oțel, Chen Gang, pledează pentru reducerea tensiunilor tarifare și pentru cooperare, sugerând totodată o diferență între discursul public și ceea ce se discută „în spatele ușilor închise” în lumea afacerilor.
„Ar fi mai bine să evităm războaiele tarifare și să cooperăm pur și simplu în spirit de prietenie, fără toate aceste tensiuni.”
Reportajul descrie și impactul indirect al tensiunilor geopolitice asupra costurilor de zi cu zi: un șofer de taxi din nordul Chinei se plânge că majorarea prețurilor mondiale la benzină, pe fondul conflictului din Iran, l-a obligat să plătească mai mult la pompă.
În același timp, o parte dintre opiniile negative despre Statele Unite sunt puse pe seama dezinformării de pe rețelele sociale, cu exemple de relatări neverificate menționate de intervievați.
În pofida criticilor, mulți dintre cei intervievați își exprimă speranța că întâlnirile dintre Donald Trump și Xi Jinping vor duce relația SUA–China pe o traiectorie mai stabilă, cu accent pe ideea că pacea ar susține o economie mai bună.
„Nu vrem război, vrem pace. Vrem să avem relații bune cu Statele Unite și vrem să ne dezvoltăm economia. Numai pacea poate duce la o economie mai bună.”
Recomandate
SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă , un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping. În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol. Petrol american, în ecuația discuțiilor Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres. Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol. Context politic: Taiwan, prezent în mesajele Chinei, absent din rezumatul SUA Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său. În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing. [...]
Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]
Riscul de escaladare pe dosarul Taiwanului revine în prim-plan , după ce Xi Jinping i-a transmis lui Donald Trump că SUA și China ar putea ajunge la „conflict” dacă Washingtonul gestionează greșit subiectul, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost prezentat de televiziunea de stat chineză, în contextul vizitei lui Trump la Beijing. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a „unificat-o” cu restul teritoriului din 1949 și susține că preferă o preluare pașnică, fără să excludă folosirea forței. În paralel, SUA au relații diplomatice cu Beijingul, nu și cu Taipei, însă rămân principalul furnizor de arme al insulei, lucru pe care autoritățile chineze îl califică drept o încălcare a suveranității. În declarația atribuită lui Xi Jinping de CCTV și citată de Agerpres, liderul chinez a legat explicit stabilitatea relației bilaterale de modul în care este tratată tema Taiwanului: „Problema Taiwanului este cea mai importantă în relațiile sino-americane. Dacă este gestionată corespunzător, relațiile dintre cele două țări (China și Statele Unite) pot rămâne în general stabile. Dacă este gestionată necorespunzător, cele două țări se vor ciocni sau chiar vor intra în conflict.” Ce înseamnă „conflict” în formularea folosită de Xi Potrivit aceleiași relatări, Xi a folosit un termen în mandarină care nu indică neapărat un conflict militar, putând descrie și o confruntare diplomatică și politică sau o opoziție puternică. Nu reiese din textul sursei dacă avertismentul a fost însoțit de condiții concrete sau de un calendar. Contextul imediat: presiune militară și poziții publice Antena 3 notează că Beijingul și-a intensificat manevrele militare în jurul Taiwanului din 2016, de la alegerea lui Tsai Ing-wen ca președinte al insulei, urmată de succesorul său Lai Ching-te în 2024, ambii opunându-se revendicărilor Chinei. De cealaltă parte, guvernul taiwanez a transmis că SUA și-au exprimat „sprijinul clar și ferm” pentru insulă în cadrul întâlnirii Trump–Xi de la Beijing, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Michelle Lee. [...]
Vizita „în curând” a lui Vladimir Putin în China poate accelera negocierile energetice ruso-chineze , într-un moment în care Moscova caută să-și majoreze exporturile de petrol și gaze către Beijing, potrivit Agerpres , care citează EFE. Kremlinul susține că pregătirile sunt aproape finalizate. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, la conferința de presă zilnică, că vizita „va avea loc în curând”, iar partea rusă se află „în faza finală” a organizării. Miza: cooperarea pe petrol și gaze, cu exporturi mai mari spre China Putin a afirmat pe 9 mai că, în timpul vizitei, Rusia și China intenționează să facă „un pas important” în cooperarea din domeniul petrolului și al gazelor naturale, în condițiile în care Moscova urmărește să-și crească livrările către Beijing. „Voi fi foarte mulțumit dacă vom reuși să rezolvăm această problemă în timpul vizitei.” În pregătirea deplasării, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost la Beijing la jumătatea lunii aprilie, când a fost primit de președintele chinez Xi Jinping. Context geopolitic: sincronizare cu vizita lui Donald Trump și discuții pe dosare externe Anunțul vine în timp ce președintele SUA, Donald Trump, se află într-o vizită oficială în China. În același registru, Putin a spus că este „foarte important” ca relațiile dintre SUA și China să continue, pe care le-a descris drept „un factor de stabilitate”. În februarie, în ultima lor convorbire telefonică, Putin și Xi au discutat despre tensiunile legate de Iran și au pledat pentru dezvoltarea cooperării cu Venezuela și Cuba. Cei doi lideri s-au întâlnit de peste 40 de ori din 2013, ultima dată în septembrie 2025, la Beijing. [...]
Vizita de stat a lui Trump în China este însoțită de un mesaj pro-comerț, cu accent pe delegația de business americană , potrivit Global Times , care citează agenția chineză Xinhua. Președintele Chinei, Xi Jinping , a avut joi dimineață discuții la Marea Sală a Poporului din Beijing cu președintele SUA, Donald Trump , aflat într-o vizită de stat de trei zile în China, conform Xinhua. În relatarea agenției, Trump l-a numit în mod repetat pe Xi „un mare lider” și a pus în prim-plan delegația americană de oameni de afaceri care îl însoțește, prezentând prezența acesteia drept „un gest de respect” față de China și liderul său. Totodată, Trump a spus că membrii delegației „așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri”, potrivit Xinhua. „Ei așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri.” Trump a mai afirmat, conform aceleiași surse, că există opinii potrivit cărora întâlnirea ar putea fi „poate cel mai mare summit din istorie”. „Sunt unii care spun că acesta este poate cel mai mare summit din istorie.” În aceeași notă, Trump a declarat că este „o onoare” să fie prieten cu Xi și că relația dintre China și SUA „va fi mai bună ca niciodată”, potrivit Xinhua. „Este o onoare să fiu prietenul dumneavoastră și relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată.” Din perspectiva economică, mesajele publice despre comerț și delegația de business sugerează o încercare de a ancora vizita în așteptări de intensificare a relațiilor comerciale, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri, calendar de negocieri sau măsuri concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Donald Trump a propus o întâlnire la Casa Albă cu Xi Jinping pe 24 septembrie , un semnal de relansare a dialogului la nivel înalt SUA–China, cu potențial de a influența climatul economic și comercial global, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut joi, la Beijing, unde Trump a spus că i-a adresat liderului chinez invitația de a veni la Washington împreună cu soția sa, Peng Liyuan, pentru o vizită la Casa Albă în data de 24 septembrie. Declarația a fost rostită în cadrul unei recepții organizate în onoarea sa la Beijing. „Am onoarea de a vă invita, pe dumneavoastră și pe doamna Peng, să veniți în vizită la Casa Albă pe 24 septembrie.” De ce contează: un canal de negociere care poate afecta piețele Dincolo de gestul diplomatic, o întâlnire programată între cei doi lideri ar putea crea un cadru pentru discuții cu impact asupra relațiilor economice bilaterale, într-un moment în care deciziile politice dintre Washington și Beijing se reflectă rapid în comerț, lanțuri de aprovizionare și în percepția de risc a investitorilor. În intervenția sa, Trump a descris relația dintre SUA și China drept „una dintre cele mai importante din istorie” și „foarte specială”, adăugând că „americanii și chinezii au multe lucruri în comun”, conform aceleiași relatări. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă se limitează la invitația formulată public și la data propusă (24 septembrie). Agerpres nu menționează un răspuns al lui Xi Jinping sau dacă vizita a fost confirmată oficial. [...]
