Știri
Știri din categoria Externe

Un militar francez din UNIFIL a fost ucis, iar alți trei au fost răniți într-un atac în sudul Libanului, iar președintele Emmanuel Macron indică Hezbollah drept responsabil, potrivit The Jerusalem Post. Incidentul pune presiune directă pe autoritățile libaneze să identifice rapid autorii și ridică miza de securitate pentru operațiunile ONU din zonă.
Macron a transmis, într-o postare pe X (fostul Twitter), că „totul sugerează” că responsabilitatea pentru atac „revine Hezbollah” și a cerut autorităților libaneze „să îi aresteze imediat pe făptași” și „să își asume responsabilitățile alături de UNIFIL”. Președintele francez a precizat că militarul ucis este sergentul major Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban.
Cei trei militari răniți au fost evacuați la un spital din apropiere, a mai spus Macron.
UNIFIL a confirmat incidentul, tot într-o postare pe X, dar a atribuit atacul unor „actori nestatali”. Potrivit forței ONU, o patrulă UNIFIL care desfășura o misiune de îndepărtare a muniției explozive de pe un drum din satul Ghanduriyah, pentru a restabili legături cu poziții UNIFIL izolate, a fost vizată de foc cu arme de calibru mic.
Într-o postare separată, UNIFIL a cerut guvernului libanez să investigheze „rapid” incidentul și să îi tragă la răspundere pe cei implicați în „crimele comise împotriva pacificatorilor UNIFIL”.
Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului”. El a spus că a dat „instrucțiuni stricte” pentru o anchetă imediată, menită să stabilească circumstanțele și să îi responsabilizeze pe autori.
Recomandate

Președintele Libanului, Joseph Aoun , cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune , potrivit The Jerusalem Post . Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah , grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul. Ce prevede înțelegerea și de ce contează Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului. În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului. Rezistență internă: poziția Hezbollah Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”. Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez. Ce urmează: posibilă rundă la Casa Albă, fără dată confirmată Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel. Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”. [...]

Aproape 10.800 de atacuri revendicate de IDF asupra Iranului ridică miza operațională a conflictului și amplifică presiunea asupra unui armistițiu condiționat , potrivit news.ro , care citează noile cifre publicate de Forțele de Apărare Israeliene . IDF susține că a efectuat „aproximativ 10.800” de atacuri asupra Iranului. În același timp, agenția „Human Rights Activists News Agency” (Hrana), cu sediul în SUA, a raportat un bilanț de 1.701 civili iranieni morți până la 7 aprilie, data la care președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu condiționat de două săptămâni cu Iranul. Extinderea operațiunilor: cifre și fronturi multiple Pe lângă Iran, IDF afirmă că este responsabilă pentru: peste 14.900 de lovituri de artilerie în Liban; 2.500 de lovituri aeriene în Liban; lovirea a aproximativ 165 de clădiri cu mai multe etaje. Costul uman și presiunea asupra infrastructurii civile în Liban Autoritățile sanitare libaneze afirmă că 2.100 de persoane au fost ucise în cele șase săptămâni de conflict din Liban. Totodată, peste un milion de oameni ar fi fost strămutați, adică aproximativ una din cinci persoane din populația țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismul și condițiile armistițiului menționat, rămâne neclar cum se vor reflecta aceste cifre în evoluția negocierilor și în ritmul operațiunilor militare în perioada următoare. [...]

Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]

Aleksandr Lukașenko susține că mandatul de patru ani al unui președinte american limitează orice schimbare majoră , afirmând că Donald Trump „nu va reuși să realizeze lucruri semnificative” în intervalul standard al unei administrații, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat postului rus RT, în care liderul de la Minsk a descris mandatul președintelui SUA drept „limitat în timp”. Materialul este relatat de EFE, conform aceleiași surse. „Cine este el? Un lider vremelnic, are patru ani la dispoziție. Ce va putea face în patru ani? Nimic. Nu va face nimic. De aceea un președinte are nevoie de timp.” Critica lui Lukașenko: mandatele scurte ar împinge liderii spre interese personale Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, a criticat în termeni generali liderii occidentali, susținând că durata redusă a mandatelor îi determină să urmărească interese personale, nu obiective pe termen lung. În acest context, i-a vizat direct pe Emmanuel Macron și pe Friedrich Merz. „Sunt vremelnici. Au venit, au preluat controlul și au plecat. Aceasta este baza politicilor lor. Nu se gândesc la popoarele Franței, Germaniei sau ale altor țări. Și aceasta este problema lor.” „Multivectorial” și negocieri dificile cu Occidentul Liderul belarus a admis că negocierile cu Occidentul sunt dificile, dar a spus că este dispus să participe la acestea, cu prioritatea declarată a intereselor naționale. În același registru, a afirmat că Minsk trebuie să urmeze o politică externă „multivectorială ” — adică orientată pe mai multe direcții — adaptată condițiilor economice. „Indiferent de negocierile purtate Occidentul, înțeleg că nu sunt «fiul lor de cățea».” „Mă vor mesteca și apoi mă vor scuipa cu mare plăcere. Înțeleg perfect acest lucru.” Deși a declarat în repetate rânduri că ar putea renunța la putere, Lukașenko conduce Belarusul din 1994, în pofida criticilor și condamnărilor venite din partea comunității internaționale, mai notează sursa. [...]

Atacul asupra infrastructurii energetice a lăsat fără electricitate circa 380.000 de consumatori din regiunea Cernihiv, întrerupere care lovește direct funcționarea localităților și activitatea economică, potrivit G4Media . O centrală electrică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei) a fost avariată în urma unui atac rusesc, iar pana de curent s-a produs sâmbătă dimineață, 18 aprilie, în jurul orei 04:00, conform informațiilor transmise de compania de distribuție Chernihivoblenergo pe Telegram, preluate de Ukrinform . Întreruperea alimentării cu energie a afectat mai multe orașe și districte, inclusiv Cernihiv, Pryluky, Nijin și Slavutych, precum și districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky. „La ora 04:00, o centrală electrică critică din districtul Nijin a fost avariată în atacul inamic. Drept urmare, 380.000 de consumatori din Cernihiv, Pryluky, Nijin, Slavutych, precum și din districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky, au rămas fără curent electric.” Ce urmează în teren Echipele de intervenție lucrează pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate, potrivit aceleiași informări. Incidentul vine la o zi după un alt atac, în urma căruia o centrală termică din Cernihiv și-a suspendat activitatea, mai notează articolul. [...]

Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil. Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery , un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă. De ce contează: redeschidere condiționată de armistițiu Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban. Riscul operațional rămâne ridicat În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului. De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate. [...]