Știri
Știri din categoria Externe
Schimbul de focuri Israel–Hezbollah pune sub presiune înțelegerea mediată de SUA, după ce armata israeliană a anunțat interceptarea unor rachete lansate din Liban, iar surse de securitate libaneze au raportat o lovitură israeliană asupra unei mașini în apropiere de Beirut, potrivit Reuters. Evoluțiile testează acordul anunțat luni, care urmărește limitarea atacurilor de ambele părți.
Hezbollah, susținut de Iran, a transmis că a tras o salvă de rachete asupra unei poziții a trupelor israeliene din nordul Israelului, prima dată când gruparea își asumă public un atac transfrontalier cu rachete de la începutul săptămânii. Armata israeliană a spus că a interceptat două rachete care au intrat pe teritoriul Israelului.
Israelul a mai anunțat că a interceptat și o „aeronavă ostilă” care a pătruns în spațiul său aerian; un purtător de cuvânt a indicat că ar fi fost probabil o dronă lansată de Hezbollah.
Surse de securitate libaneze au declarat că lovituri israeliene cu drone au vizat cel puțin 10 vehicule miercuri. Una dintre lovituri a atins o mașină pe principala autostradă de coastă, în zona Khalde, la câțiva kilometri sud de Beirut, rănind două persoane. Reuters notează că acesta ar fi cel mai apropiat atac de Beirut de când președintele SUA Donald Trump a cerut Israelului să nu lovească capitala libaneză.
Ministerul Sănătății din Liban a mai raportat:
Armata israeliană nu a oferit imediat un răspuns la întrebările Reuters despre aceste lovituri.
Acordul mediat de SUA a fost anunțat luni, după ce Trump a spus că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu desfășoare un raid major asupra Beirutului și că Hezbollah, prin intermediari, s-ar fi angajat să nu atace Israelul. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, avertizase anterior că Israelul va lovi suburbiile sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah dacă nordul Israelului este atacat.
Ambasadorul Israelului la Washington, Michael Leiter, a afirmat într-o postare pe X că interceptarea a prevenit „ce ar fi putut fi un atac mortal asupra civililor, inclusiv copii”, și a susținut că atacul de miercuri reprezintă o „încălcare flagrantă” a înțelegerii. Ulterior, Netanyahu a spus că Israelul verifică dacă Hezbollah a tras în teritoriul israelian și că, „dacă se întâmplă asta”, Israelul va răspunde.
În paralel, Libanul a devenit un punct central al crizei regionale, pe fondul eforturilor de a încheia un acord între Iran și SUA. Teheranul insistă ca Israelul să oprească atacurile asupra Libanului în cadrul oricărei înțelegeri și a sugerat în ultimele zile că ar putea interveni direct în sprijinul Hezbollah dacă Israelul își continuă sau își intensifică atacurile.
Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban în urma atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 711 femei, copii și cadre medicale; datele nu precizează câți dintre cei uciși erau combatanți. Israelul afirmă că 26 de soldați și patru civili au fost uciși în atacuri ale Hezbollah din martie.
Miercuri, reprezentanți ai guvernelor libanez și israelian s-au întâlnit la Washington pentru a doua zi consecutiv, în a patra rundă de discuții față în față facilitată de SUA de la începutul războiului. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră ca întâlnirea să ducă la „o declarație comună și un plan de acțiune” pentru un parcurs de securitate în Liban „independent de Hezbollah”. Guvernul libanez participă la discuții în pofida obiecțiilor Hezbollah.
Recomandate
Avertismentul lui Netanyahu că Israelul ar putea lovi Iranul fără SUA ridică riscurile unei escaladări regionale și complică calculul de securitate al Ierusalimului, în condițiile în care Washingtonul pare să prioritizeze un acord diplomatic cu Teheranul, potrivit Adevărul . Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a spus miniștrilor, într-o ședință a cabinetului politico-militar desfășurată marți, că Israelul trebuie să fie pregătit să acționeze împotriva Iranului chiar și fără sprijinul Statelor Unite. Mesajul vine pe fondul temerilor de la Ierusalim că președintele american Donald Trump ar putea bloca sau limita o reacție militară israeliană după eventuale noi atacuri iraniene. „Este posibil să fim nevoiți să lovim fără sprijin american, în ciuda tuturor costurilor pe care le implică o asemenea decizie. Nu ne dorim să ajungem în această situație, dar știm că avem capacitatea să o facem”, a afirmat premierul israelian. Semnalele de la Washington: reacție „moderată” și presiune pentru un acord Declarațiile lui Netanyahu sunt plasate după o convorbire telefonică de duminică seara cu Donald Trump, la scurt timp după un atac iranian cu rachete balistice. Conform surselor citate de presa israeliană, Trump nu i-ar fi cerut explicit lui Netanyahu să renunțe la represalii, dar ar fi transmis că își dorește o reacție moderată, în contextul negocierilor pentru un acord cu Iranul. „Suntem aproape de un acord”, i-ar fi spus Trump lui Netanyahu, potrivit relatării din presă. Trump a afirmat, la rândul său, că un acord cu Iranul ar putea fi semnat „în următoarele două sau trei zile”. Operațiune extinsă abandonată: planul cu circa 50 de aeronave În aceeași seară a convorbirii, Israelul a lansat atacuri asupra mai multor obiective iraniene, inclusiv sisteme radar, baterii de apărare antiaeriană, facilități de producție a armamentului și o instalație petrochimică. Potrivit publicației The Jerusalem Post , pentru ziua următoare era pregătită o operațiune militară mult mai amplă, care ar fi urmat să implice aproximativ 50 de aeronave și să vizeze o gamă largă de ținte strategice din Iran. Planul ar fi fost abandonat după o nouă discuție Trump–Netanyahu, în care președintele american ar fi transmis că Teheranul a semnalat intenția de a opri atacurile și s-a pronunțat ferm împotriva unei operațiuni de amploare. De ce contează: falia SUA–Israel și riscul de decizii unilaterale În Israel, oficialii se tem că efortul administrației americane de a ajunge la o înțelegere diplomatică ar putea duce la opoziție inclusiv față de răspunsuri militare limitate, dacă situația escaladează din nou. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru The Jerusalem Post că „la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat progrese vizibile” în negocierile Teheran–Washington. În paralel, potrivit informațiilor publicate de The New York Times, Trump ar fi nemulțumit de evoluția negocierilor și frustrat că nu poate stabili un contact direct cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei; aceeași publicație susține, citând mediatori și o sursă apropiată negocierilor, că liderul american ar fi respins în repetate rânduri condiții acceptate anterior de propria echipă. Pe plan intern israelian, conducerea militară ar privi cu scepticism un posibil acord: șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a spus în ședința cabinetului de duminică faptul că militarii consideră că „aproape orice acord cu Iranul este un acord prost”. Mesajul de la Washington rămâne însă că decizia va urma interesul american: vicepreședintele JD Vance a declarat la Fox News că Statele Unite vor acționa în funcție de propriile interese, indiferent dacă Israelul este sau nu mulțumit de acordul final. „Israelului i-ar putea plăcea acordul pe care îl vom semna. Sau poate nu îi va plăcea. Noi vom acționa însă în funcție de ceea ce este în interesul Statelor Unite ale Americii”, a declarat Vance. [...]
Atacurile cu drone împing Crimeea și infrastructura rusă spre restricții și riscuri logistice , după ce un muzeu istoric din Sevastopol a fost lovit, iar autoritățile au anunțat inclusiv reducerea circulației trenurilor pe timp de noapte, potrivit HotNews . Drone ucrainene au lovit un muzeu istoric din Sevastopol, în Crimeea, au transmis autoritățile locale instalate de Rusia, informație preluată de Reuters. Muzeul comemorează Războiul din Crimeea (1853–1856), în care Imperiul Rus a fost învins de o coaliție din care făcea parte și Imperiul Otoman. Guvernatorul din Sevastopol numit de Rusia, Mihail Razvozhayev , a scris pe Telegram că acoperișul muzeului a luat foc, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. „Inamicul va plăti pentru acest sacrilegiu!” Restricții pe calea ferată și penurie de combustibil în Crimeea Tot în Crimeea, guvernatorul peninsulei numit de Rusia, Serghei Aksionov , a anunțat reducerea mersului trenurilor pe timp de noapte, după ce un atac cu drone din această săptămână a rănit un mecanic de locomotivă și l-a ucis pe asistentul acestuia. În paralel, peninsula anexată de Rusia în 2014 se confruntă cu o penurie de combustibil, pe fondul atacurilor recente cu drone lansate din Ucraina, potrivit informațiilor din articol. Amploarea atacurilor: sute de drone și incendii la instalații Autoritățile ruse au raportat că, peste noapte, au fost doborâte în total 326 de drone ucrainene, dintre care „peste o duzină” s-ar fi îndreptat spre Moscova, conform postărilor Ministerului Apărării și ale primarului capitalei ruse. În regiuni din Rusia au fost semnalate și incidente asociate atacurilor, potrivit guvernatorilor locali: în Novokuibyshevsk (regiunea Samara), un centru petrolier cu mai multe rafinării operate de Rosneft, ar fi fost respinse atacuri cu drone; în regiunea Rostov, resturi de dronă au provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil la o instalație civilă; în regiunea Vladimir, două instalații industriale au luat foc. Într-o decizie descrisă drept rară, mai multe regiuni îndepărtate producătoare de petrol (Khanty-Mansiysk, Perm, Tyumen) și regiuni industriale din Munții Ural (Chelyabinsk și Sverdlovsk), aflate la mii de kilometri de Ucraina, au emis alerte de raid aerian, potrivit postărilor autorităților locale pe rețelele sociale. [...]
Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]
Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de prelungire a crizei energetice din Golf , într-un moment în care oficiali americani avertizează deja că petrolul ar putea rămâne scump cel puțin până în iulie, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Armata americană a anunțat că a lansat „atacuri suplimentare de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile „Comandantului Suprem”, într-o postare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) pe platforma X. Potrivit mesajului, loviturile au început la ora 17:15 ET (00:15, ora României) și sunt prezentate drept răspuns la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului”. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că SUA vor bombarda „instalații-cheie” din Iran și a indicat că operațiunile ar putea continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția situației și de perspectiva unui acord. Declarațiile vin după ce Donald Trump afirmase că Iranul „a întârziat prea mult negocierile” și că SUA îl vor „ataca foarte dur”. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz: miza economică imediată În același flux de informații, este citat un avertisment al Departamentului de Energie al SUA, preluat de CNN, potrivit căruia prețurile petrolului ar urma să rămână ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Administrația pentru Informații Energetice (EIA) estimează o medie de aproximativ 105 dolari/baril pentru Brent în iunie și iulie, peste nivelurile „actuale” menționate de circa 91 dolari și peste nivelul de dinainte de război, de aproximativ 70 dolari. EIA își bazează previziunile pe așteptarea că livrările de petrol „vor rămâne limitate”, iar producția și stocurile vor scădea în următoarele săptămâni. Riposta Iranului și extinderea tensiunilor în regiune Mass-media oficială iraniană a relatat lansări de rachete asupra unor ținte și baze asociate cu SUA în regiune, inclusiv o lovitură asupra bazei Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului. Totodată, au fost raportate explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, în sudul Iranului, în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN. Presa iraniană a mai transmis că au fost activate sisteme de apărare antiaeriană în Asaluyeh, un centru energetic important cu rafinării și complexe petrochimice, dar a adăugat că „până în prezent” nu a avut loc un atac inamic asupra acestuia. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a susținut că a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune. În Golf, bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă, conform informațiilor din material. Ce urmează, pe datele disponibile Din informațiile prezentate, escaladarea militară se suprapune peste o presiune deja vizibilă pe piața petrolului, alimentată de blocajul Strâmtorii Ormuz. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata operațiunilor și despre stadiul negocierilor, rămâne de urmărit dacă loviturile anunțate de CENTCOM se transformă într-o campanie prelungită și dacă apar efecte directe asupra infrastructurii energetice din regiune, dincolo de alertele și activările de apărare raportate până acum. [...]
Lovituri atribuite SUA au avariat alimentarea cu apă în sudul Iranului , după ce două rezervoare folosite pentru apă potabilă au fost afectate, iar distribuția a fost suspendată în mai multe localități, potrivit Mediafax . Directorul companiei Abfa Hormozgan a declarat că atacurile ar fi vizat facilități de alimentare cu apă în sudul Iranului, informație relatată de agenția semioficială iraniană Mehr. Postul de stat IRIB a precizat că au fost lovite două rezervoare: unul de 500 de metri cubi și unul de 2.000 de metri cubi, utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a districtului Bamani și a orașului Kuhestak. Potrivit surselor iraniene citate, distribuția apei a fost suspendată în toate localitățile din districtul Bamani și în orașul Kuhestak, după avarierea infrastructurii. Context: intensificarea incidentelor în zona Strâmtorii Ormuz În paralel, presa de stat iraniană, citată de CNN, a relatat că în cursul nopții au fost auzite explozii în mai multe puncte strategice din apropierea Strâmtorii Ormuz. Au fost raportate explozii în zona Jask, iar incidente similare au fost menționate și la Qeshm și în Bandar Abbas . Agenția semioficială Tasnim a relatat anterior că portul Jask și un obiectiv din zona Kuh Mobarak, din comitatul Jask, ar fi fost vizate de atacuri. De ce contează: risc operațional într-un nod energetic global Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar localitățile și obiectivele menționate au relevanță strategică: Qeshm este descrisă ca parte a sistemului defensiv iranian din jurul strâmtorii, Bandar Abbas găzduiește o bază navală și aeriană majoră, iar Jask are o prezență navală semnificativă și un port strategic la est de strâmtoare. Separat, Fox News a citat un oficial american care a declarat că atacurile împotriva Iranului continuă și că țintele includ instalații de apărare aeriană și radar. Informațiile privind lovirea infrastructurii de apă sunt prezentate de sursele iraniene ca atribuiri și nu sunt confirmate independent în material. [...]
