Știri
Știri din categoria Externe
Schimbul de focuri Israel–Hezbollah pune sub presiune înțelegerea mediată de SUA, după ce armata israeliană a anunțat interceptarea unor rachete lansate din Liban, iar surse de securitate libaneze au raportat o lovitură israeliană asupra unei mașini în apropiere de Beirut, potrivit Reuters. Evoluțiile testează acordul anunțat luni, care urmărește limitarea atacurilor de ambele părți.
Hezbollah, susținut de Iran, a transmis că a tras o salvă de rachete asupra unei poziții a trupelor israeliene din nordul Israelului, prima dată când gruparea își asumă public un atac transfrontalier cu rachete de la începutul săptămânii. Armata israeliană a spus că a interceptat două rachete care au intrat pe teritoriul Israelului.
Israelul a mai anunțat că a interceptat și o „aeronavă ostilă” care a pătruns în spațiul său aerian; un purtător de cuvânt a indicat că ar fi fost probabil o dronă lansată de Hezbollah.
Surse de securitate libaneze au declarat că lovituri israeliene cu drone au vizat cel puțin 10 vehicule miercuri. Una dintre lovituri a atins o mașină pe principala autostradă de coastă, în zona Khalde, la câțiva kilometri sud de Beirut, rănind două persoane. Reuters notează că acesta ar fi cel mai apropiat atac de Beirut de când președintele SUA Donald Trump a cerut Israelului să nu lovească capitala libaneză.
Ministerul Sănătății din Liban a mai raportat:
Armata israeliană nu a oferit imediat un răspuns la întrebările Reuters despre aceste lovituri.
Acordul mediat de SUA a fost anunțat luni, după ce Trump a spus că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu desfășoare un raid major asupra Beirutului și că Hezbollah, prin intermediari, s-ar fi angajat să nu atace Israelul. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, avertizase anterior că Israelul va lovi suburbiile sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah dacă nordul Israelului este atacat.
Ambasadorul Israelului la Washington, Michael Leiter, a afirmat într-o postare pe X că interceptarea a prevenit „ce ar fi putut fi un atac mortal asupra civililor, inclusiv copii”, și a susținut că atacul de miercuri reprezintă o „încălcare flagrantă” a înțelegerii. Ulterior, Netanyahu a spus că Israelul verifică dacă Hezbollah a tras în teritoriul israelian și că, „dacă se întâmplă asta”, Israelul va răspunde.
În paralel, Libanul a devenit un punct central al crizei regionale, pe fondul eforturilor de a încheia un acord între Iran și SUA. Teheranul insistă ca Israelul să oprească atacurile asupra Libanului în cadrul oricărei înțelegeri și a sugerat în ultimele zile că ar putea interveni direct în sprijinul Hezbollah dacă Israelul își continuă sau își intensifică atacurile.
Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban în urma atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 711 femei, copii și cadre medicale; datele nu precizează câți dintre cei uciși erau combatanți. Israelul afirmă că 26 de soldați și patru civili au fost uciși în atacuri ale Hezbollah din martie.
Miercuri, reprezentanți ai guvernelor libanez și israelian s-au întâlnit la Washington pentru a doua zi consecutiv, în a patra rundă de discuții față în față facilitată de SUA de la începutul războiului. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră ca întâlnirea să ducă la „o declarație comună și un plan de acțiune” pentru un parcurs de securitate în Liban „independent de Hezbollah”. Guvernul libanez participă la discuții în pofida obiecțiilor Hezbollah.
Recomandate
Deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 1 miliard de euro pe zi , iar Comisia Europeană semnalează că dezechilibrul intră într-o zonă cu risc economic și industrial, potrivit Economedia , care citează un live al The Guardian despre discursul Ursulei von der Leyen din Parlamentul European, la ședința privind Starea Uniunii Europene. Von der Leyen a spus că deficitul „a ajuns la punctul critic” și a descris efectele ca fiind deja vizibile în „comunitățile și fabricile” din UE, cu impact de dezindustrializare în regiunile industriale ale Europei. În acest context, șefa Comisiei a avertizat că ceea ce unii numesc „al doilea șoc chinez” „este deja aici” și a calificat situația drept „nesustenabilă”. Ce măsuri anunță Comisia: „toate instrumentele” pentru reechilibrare Președinta Comisiei Europene a afirmat că UE „va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a reechilibra relațiile” comerciale cu China. În același timp, a indicat ca necesară diversificarea surselor de materii prime critice, un element cu relevanță directă pentru lanțurile de aprovizionare ale industriei europene. Context: investiții și finanțarea start-up-urilor europene În aceeași intervenție, von der Leyen a punctat și agenda internă de investiții, vorbind despre simplificare și combaterea fragmentării în materie de investiții, cu obiectivul de a facilita finanțarea start-up-urilor europene. Ca exemplu, a menționat ICEYE , companie de imagistică radar prin satelit și monitorizare spațială, fondată de Pekka Laurila și Rafał Modrzewski după ce s-au cunoscut prin programul Erasmus, pe care a descris-o drept „o adevărată poveste de succes europeană”. (Detaliile sunt relatate de The Guardian în live-ul citat de Economedia .) [...]
Roberta Metsola cere ca adaptarea la schimbările climatice să fie reflectată direct în bugetul UE , pe fondul unei veri cu valuri de căldură, incendii și inundații care au expus vulnerabilități cu efecte economice și energetice, potrivit Mediafax . Președinta Parlamentului European spune că experiențele din această vară au creat în Europa un „sentiment de urgență” privind pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice și avertizează că „nu ne putem permite să lăsăm să treacă o iarnă până la venirea unei noi veri”. Metsola a indicat, între altele, secarea râurilor, lipsa de adaptare a locuințelor și impactul disproporționat asupra populațiilor vulnerabile, într-o declarație citată de Politico. Bugetul UE, în centrul discuției despre adaptare Metsola susține că „realitățile din teren” trebuie să se vadă în modul în care Uniunea își construiește finanțarea pe termen lung, ridicând explicit tema adaptării Cadrului Financiar Multianual (bugetul multianual al UE) pentru a răspunde mai bine crizelor climatice. În același context, ea a spus că UE a greșit în trecut tratând economia și mediul ca domenii separate și că ar fi „mai înțelept” să fie recunoscut faptul că „merg mână în mână”. De ce contează: efecte directe în transport și energie Articolul plasează declarațiile în contextul unui sezon de fenomene extreme care a afectat continentul „social, economic și energetic”. Mediafax notează că, în urma evenimentelor meteo din vară, zeci de mii de persoane și-au pierdut viața, iar sute de mii de hectare au fost mistuite de incendiile de vegetație. Pe componenta economică și operațională, scăderea debitelor marilor fluvii europene a lovit transporturile și energia: Rinul, în Germania, a coborât la cel mai scăzut nivel din 1880, ceea ce i-a obligat pe transportatori să își reducă încărcătura cu până la 80%; nivelul scăzut al Dunării a determinat închiderea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks, în Ungaria, potrivit sursei. Ce urmează: tema climei, mai prezentă în „Starea Uniunii” Metsola afirmă că tema climei va fi abordată în discursul despre Starea Uniunii pe care îl va susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și anticipează că accentul ar putea fi mai puternic în acest an, pe fondul verii „dezastruoase” invocate de oficialul european. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Ucraina susține că a lovit logistica rusă în Donețk , într-o contraofensivă denumită „Vivaldi”, care ar fi împins liniile de aprovizionare ale Moscovei până în regiunea Voronej, pe teritoriul Rusiei, potrivit Antena 3 . Miza operațională indicată de partea ucraineană este reducerea capacității de susținere a trupelor ruse în zona Lyman–Sloviansk, într-un moment în care inclusiv surse ruse vorbesc despre dificultăți pe front. Operațiunea este descrisă ca o contraofensivă în nordul regiunii Donețk, condusă de Corpul 3 Armată ucrainean. Comandantul acestuia, Andrii Bilețki , afirmă că trupele sale au eliminat puncte de infiltrare rusești, au recâștigat controlul asupra unor localități și au provocat pierderi importante, însă subliniază că acțiunea este în desfășurare și că informațiile sunt ținute la minimum pentru a nu afecta planurile militare. Ținte declarate: infiltrările și liniile de aprovizionare Potrivit lui Bilețki, una dintre țintele principale este tactica de infiltrare a forțelor ruse „în adâncimea pozițiilor ucrainene”, uneori pe zeci de kilometri. El susține că au fost eliminate puncte de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Yarova, Korovîi Yar și Oleksandrivka, iar Serednie ar fi fost recucerit și ar fi „complet sub control ucrainean”. Un alt obiectiv major, cu impact direct asupra capacității de luptă, vizează logistica: Bilețki spune că atacurile cu drone au obligat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți până în regiunea Voronej. Pierderi și câștiguri teritoriale: cifre neconfirmate independent Comandantul ucrainean afirmă că, în prima etapă, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.500 de militari, peste 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate, sisteme de artilerie și alte vehicule. Tot el susține că trupele sale au „curățat” aproximativ 75 de kilometri pătrați și au eliberat peste 10 kilometri de teritoriu. Aceste date sunt prezentate de partea ucraineană și, conform materialului, nu au putut fi verificate independent . Bilețki a legat numele operațiunii de compozitorul Antonio Vivaldi și „Anotimpurile”, sugerând că ofensiva este la început și cerând presei și populației să aștepte informații oficiale, pentru a nu divulga detalii care ar putea afecta acțiunile militare. Semnale dinspre partea rusă: „criză” la Lyman și risc de slăbire a altor sectoare Materialul notează că unele surse apropiate Moscovei recunosc probleme serioase în zona Lyman. Canalul rusesc de Telegram Rybar pune dificultățile pe seama unor „minciuni sistemice” în rapoartele către superiori și a unei evaluări greșite a situației, avertizând că trimiterea de rezerve pentru a acoperi breșele ar putea slăbi alte sectoare ale frontului. Expertul militar rus Valeri Șiriaev afirmă că retragerea trupelor ruse poate fi confirmată și că forțele ucrainene împing treptat mai multe localități în „zona gri”, susținând totodată că unele unități ruse din apropiere de Lyman ar fi „practic încercuite”. Analistul militar rus Ian Matveev descrie situația drept o criză serioasă, chiar dacă localizată: „Pentru trupele ruse, această criză este relativ localizată, dar este totuși o criză. Ar fi absurd să negăm asta. Între timp, pentru forțele ucrainene se deschid oportunități importante pe întreaga direcție Sloviansk”, a spus el. În același context, Șiriaev spune că, dacă Ucraina își consolidează pozițiile și aduce operatori de drone, raza efectivă a dronelor FPV ar putea crește cu încă 10–15 kilometri, ceea ce ar permite lovirea mai adâncă a trupelor ruse care înaintează către Sloviansk. Context: dispute de control și estimări OSINT peste anunțurile oficiale În plan politic, Vladimir Putin a susținut la 1 septembrie că forțele ruse au capturat Sviatohirsk, afirmație respinsă de Bilețki, care a publicat pe 7 septembrie o înregistrare din centrul orașului și a spus că Brigada 60 Mecanizată ucraineană controlează în continuare localitatea. Separat, unele analize OSINT (informații din surse deschise) indică posibile câștiguri teritoriale ucrainene mai mari decât cele anunțate: Clément Molin estimează că trupele ruse ar fi abandonat peste 200 de kilometri pătrați pe axa principală a contraofensivei, iar Konrad Muzyka (Rochan Consulting) vorbește despre aproximativ 240 de kilometri pătrați. Materialul precizează că aceste cifre nu au fost confirmate de Bilețki și rămân estimări independente. În evaluarea lui Muzyka, unul dintre rezultatele importante ale contraofensivei la nord de Lyman ar fi împiedicarea încercării Rusiei de a învălui din nord zona Sloviansk–Kramatorsk. În fundal, Institute for the Study of War (ISW) a evaluat încă din 26 august că Ucraina câștigase teren în Harkov, Donețk și Zaporojie, iar pe 12 septembrie a apreciat că forțele ucrainene au reușit să inverseze o mare parte din câștigurile teritoriale obținute de Rusia din martie 2026, contestând susținut inițiativa rusă pe mai multe direcții. Materialul mai menționează că Putin ar urmări cucerirea întregii regiuni Donețk în următoarele șase luni, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg și menționate în Kyiv Post, în timp ce ISW susține că liderul rus și-ar fi schimbat de cel puțin 15 ori termenele pentru cucerirea Donbasului de la începutul invaziei pe scară largă. [...]
Israel acuză că Iranul păstrează peste nouă tone de material nuclear în afara supravegherii AIEA , o afirmație care ridică miza pentru următorii pași ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și ai Consiliului de Securitate al ONU, după ce Teheranul a fost raportat recent pentru încălcarea obligațiilor de neproliferare, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută de Moshe Edri , directorul general al Comisiei Israeliene pentru Energie Atomică, la cea de-a 70-a conferință generală a AIEA, marți, 15 septembrie 2026. Edri a susținut că materialul aflat în afara garanțiilor AIEA include 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, pe care l-a descris drept „echivalent cu mai mult de 10 dispozitive nucleare”. În intervenția sa, Edri a afirmat că Iranul „nu și-a schimbat cursul” și rămâne angajat în extinderea capabilităților sale „militare nucleare” și de rachete, acuzând regimul de la Teheran că își reconstruiește infrastructura de producție de rachete și că încearcă să își consolideze, ascundă și avanseze programul nuclear „în încălcarea directă” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. El a invocat și amenințări repetate ale Iranului la adresa Israelului, SUA și statelor din Golf. Context: raportarea Iranului la Consiliul de Securitate, după 20 de ani Săptămâna trecută, consiliul de administrație al AIEA a adoptat o rezoluție prin care Iranul este raportat Consiliului de Securitate al ONU, pentru prima dată în 20 de ani, pe motiv de încălcare a obligațiilor de neproliferare. Iran a avertizat luni că va riposta dacă rezoluția va trece, însă misiunea Iranului pe lângă AIEA nu a menționat represalii în reacția inițială, conform informațiilor din articol. Mesajele Israelului către AIEA: Siria și agenda privind „capabilitățile nucleare israeliene” Edri a lăudat și eforturile directorului general al AIEA, Rafael Grossi, privind abordarea neconformității nucleare a Siriei în perioada regimului Assad. În același discurs, oficialul israelian a reluat referirea la operațiunea Israelului din 2007 împotriva reactorului de la Dair Alzour , susținând că, fără acea acțiune, regimul Assad ar fi dobândit până acum capabilități nucleare militare. Separat, Edri a cerut AIEA să înceteze includerea repetată pe agenda conferinței generale a punctului „Capabilități nucleare israeliene”, despre care a spus că este introdus anual de „Grupul Arab” și că ar fi un demers politic, în afara mandatului și statutului AIEA. Israel „obiectează ferm” față de includerea subiectului și față de asocierea lui cu alte teme politice „fără legătură” cu discuțiile profesionale, a mai spus el. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre reacția AIEA sau despre pașii concreți care ar urma după raportarea la Consiliul de Securitate, rămâne de urmărit dacă și cum aceste acuzații vor influența pozițiile statelor membre și eventualele măsuri la nivel ONU. [...]
Australia își leagă mai strâns strategia comercială de UE, pe fondul tarifelor SUA , semnalând că urmărește îndeaproape demersurile Canadei de a aprofunda relația cu Bruxelles-ul, potrivit Politico . Ministrul australian al comerțului, Don Farrell , a spus că țara sa este „pe aceeași lungime de undă” cu Ottawa și că „va urmări cu mare interes” ce va face premierul canadian Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană, într-o declarație pentru Sydney Morning Herald. Pivotarea Canadei către Europa vine pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Washingtonul. Carney a afirmat că Ottawa caută o „alianță unică” cu UE, după ce Wall Street Journal a relatat că acesta ar fi luat în calcul ideea ca Canada să devină „membru asociat” al blocului. Farrell a spus că ar fi deschis „tuturor posibilităților” în privința unor noi aranjamente cu UE, fără să detalieze. Comentând politica tarifară a președintelui american Donald Trump, ministrul a adăugat că nu este convins că un președinte democrat ar elimina barierele comerciale, concluzionând că acest context face UE „și mai importantă” pentru Australia. Miza imediată: ratificarea acordului comercial UE–Australia Declarațiile lui Farrell apar în timp ce premierul Anthony Albanese încearcă să treacă prin Parlament propriul acord comercial al Australiei cu UE. Ministrul a avertizat luna trecută că adoptarea nu este garantată: Partidul Laburist are 30 din cele 76 de locuri în Senat, iar coaliția Liberal-Națională (27 de locuri) a amenințat că se va opune acordului, invocând accesul la piața agricolă și politica climatică. De ce contează economic pentru Australia UE are o greutate comercială semnificativă pentru Canberra. Comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și Australia a depășit 91 miliarde euro în 2024, ceea ce face din bloc al treilea partener comercial al Australiei la bunuri, după China și Japonia. Comerțul cu bunuri a crescut cu aproape 50% în ultimul deceniu. În forma descrisă, acordul ar permite ca 97,8% din exporturile de bunuri ale Australiei să intre în UE fără taxe vamale după intrarea în vigoare. Cooperare dincolo de comerț: Horizon Europe Interesul Australiei pentru legături mai strânse cu Europa nu este nou: în 2025, Canberra a reluat discuții neobligatorii privind asocierea cu Horizon Europe, programul UE pentru cercetare și inovare, ca pas spre cooperare științifică, nu spre aderare la UE. [...]
