Știri
Știri din categoria Externe
Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional, după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters.
Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu.
Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”.
Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele.
Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah.
Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere.
Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah.
În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015.
Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”.
Recomandate
Schimbul de focuri Israel– Hezbollah pune sub presiune înțelegerea mediată de SUA , după ce armata israeliană a anunțat interceptarea unor rachete lansate din Liban, iar surse de securitate libaneze au raportat o lovitură israeliană asupra unei mașini în apropiere de Beirut, potrivit Reuters . Evoluțiile testează acordul anunțat luni, care urmărește limitarea atacurilor de ambele părți. Hezbollah, susținut de Iran, a transmis că a tras o salvă de rachete asupra unei poziții a trupelor israeliene din nordul Israelului, prima dată când gruparea își asumă public un atac transfrontalier cu rachete de la începutul săptămânii. Armata israeliană a spus că a interceptat două rachete care au intrat pe teritoriul Israelului. Israelul a mai anunțat că a interceptat și o „aeronavă ostilă” care a pătruns în spațiul său aerian; un purtător de cuvânt a indicat că ar fi fost probabil o dronă lansată de Hezbollah. Lovituri cu drone în Liban, inclusiv aproape de Beirut Surse de securitate libaneze au declarat că lovituri israeliene cu drone au vizat cel puțin 10 vehicule miercuri. Una dintre lovituri a atins o mașină pe principala autostradă de coastă, în zona Khalde, la câțiva kilometri sud de Beirut, rănind două persoane. Reuters notează că acesta ar fi cel mai apropiat atac de Beirut de când președintele SUA Donald Trump a cerut Israelului să nu lovească capitala libaneză. Ministerul Sănătății din Liban a mai raportat: șase morți după un atac pe șoseaua din apropierea orașului de coastă Tyre (patru sirieni și doi palestinieni, potrivit ministerului); doi medici uciși într-un atac asupra unei ambulanțe în localitatea Chehour; un soldat libanez ucis într-un atac aerian israelian, potrivit armatei libaneze. Armata israeliană nu a oferit imediat un răspuns la întrebările Reuters despre aceste lovituri. De ce contează: acordul mediat de SUA și riscul de escaladare Acordul mediat de SUA a fost anunțat luni, după ce Trump a spus că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu desfășoare un raid major asupra Beirutului și că Hezbollah, prin intermediari, s-ar fi angajat să nu atace Israelul. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, avertizase anterior că Israelul va lovi suburbiile sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah dacă nordul Israelului este atacat. Ambasadorul Israelului la Washington, Michael Leiter, a afirmat într-o postare pe X că interceptarea a prevenit „ce ar fi putut fi un atac mortal asupra civililor, inclusiv copii”, și a susținut că atacul de miercuri reprezintă o „încălcare flagrantă” a înțelegerii. Ulterior, Netanyahu a spus că Israelul verifică dacă Hezbollah a tras în teritoriul israelian și că, „dacă se întâmplă asta”, Israelul va răspunde. În paralel, Libanul a devenit un punct central al crizei regionale, pe fondul eforturilor de a încheia un acord între Iran și SUA. Teheranul insistă ca Israelul să oprească atacurile asupra Libanului în cadrul oricărei înțelegeri și a sugerat în ultimele zile că ar putea interveni direct în sprijinul Hezbollah dacă Israelul își continuă sau își intensifică atacurile. Context: bilanțuri și discuții la Washington Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban în urma atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 711 femei, copii și cadre medicale; datele nu precizează câți dintre cei uciși erau combatanți. Israelul afirmă că 26 de soldați și patru civili au fost uciși în atacuri ale Hezbollah din martie. Miercuri, reprezentanți ai guvernelor libanez și israelian s-au întâlnit la Washington pentru a doua zi consecutiv, în a patra rundă de discuții față în față facilitată de SUA de la începutul războiului. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră ca întâlnirea să ducă la „o declarație comună și un plan de acțiune” pentru un parcurs de securitate în Liban „independent de Hezbollah”. Guvernul libanez participă la discuții în pofida obiecțiilor Hezbollah. [...]
Donald Trump spune că ar vrea o întâlnire cu noul lider suprem al Iranului, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran se fragilizează , potrivit Agerpres . Declarația vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Washington și Teheran privind încălcarea înțelegerii de încetare a focului, ceea ce ridică miza oricărei inițiative de contact direct la vârf. Într-un interviu acordat New York Post , Trump a afirmat că „ar vrea să-l întâlnească” pe ayatollahul Mojtaba Khamenei și a sugerat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc „în funcție de ce se va întâmpla”. Președintele american a mai spus că iranienii „au mult respect” pentru noul lider suprem și a insistat că acesta este „realmente implicat” în deciziile de la Teheran. Cine este Mojtaba Khamenei și de ce contează pentru negocieri Agerpres notează că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit într-un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului, și nu a mai apărut în public sau în înregistrări video de la numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, fiind asociat doar cu mesaje scrise. El i-a succedat tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacul israelian. În acest context, o eventuală întâlnire ar avea și o componentă operațională: ar testa dacă există canale funcționale de comunicare la nivel înalt, într-un moment în care, potrivit Washingtonului, conducerea iraniană ar evita expunerea. Mesajul Washingtonului: liderul iranian ar fi „în viață” și mai implicat Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA estimează că Mojtaba Khamenei este „în viață” și „tot mai implicat” în conducerea țării. În fața Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, Rubio a invocat „semne” ale unei implicări crescute, deși comunicarea s-ar face în scris și prin intermediari, pe fondul măsurilor de securitate luate de responsabilii iranieni pentru a evita localizarea și eventuale atacuri. Discuția cu Netanyahu și riscul extinderii tensiunilor În același interviu, Trump a confirmat că a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre atacurile israeliene în Liban, despre care a spus că pun în pericol armistițiul în curs în Orientul Mijlociu. „Am fost puțin deranjat de faptul că se luptă fără oprire cu Libanul. La un moment dat, i-am spus: «Bibi, trebuie să oprim asta»”, a relatat Trump, conform Agerpres. [...]
Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din iulie vine cu presiune pentru „schimbări semnificative” în Alianță , într-un moment în care statele membre sunt așteptate să prezinte cum vor ajunge la ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în fața unei comisii parlamentare, că președintele SUA „va participa la următorul summit al NATO” și că, deși Washingtonul rămâne în Alianță, „NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Reuniunea este programată pentru 7-8 iulie, în Turcia, și va aduna cele 32 de state membre în capitala Ankara. Rubio a calificat summitul drept „cel mai important din istoria organizației”, argumentând că există „chestiuni care trebuie clarificate și soluționate”. Ținta de 5% din PIB: evaluare la Ankara În contextul presiunilor americane asupra aliaților europeni, Agerpres amintește că la summitul precedent, desfășurat anul trecut la Haga, Trump a obținut acordul aliaților (cu excepția Spaniei) pentru creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, etapizat până în 2035. Potrivit informațiilor din material, procentul este defalcat astfel: 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare; 1,5% din PIB pentru investiții conexe apărării (infrastructură critică, consolidarea industriei de apărare, apărare cibernetică etc.). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că la Ankara se va evalua modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivul, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. Context geopolitic: Ucraina rămâne pe agendă Materialul mai notează că Trump îi critică frecvent pe aliații europeni, inclusiv în legătură cu poziționarea acestora față de războiul lansat de SUA împreună cu Israelul împotriva Iranului. Tot la summitul din Ankara, NATO urmează să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la reuniune. [...]
Declarațiile lui Trump despre un acord al Iranului de a renunța la arma nucleară vin pe fondul unei noi escaladări în Golf, care a împins prețul petrolului în sus și a menținut Strâmtoarea Hormuz în mare parte închisă , potrivit Daily Mail . Președintele SUA a spus că Teheranul „a fost de acord” să nu dețină o armă nucleară, dar a admis că Iranul „își poate schimba” poziția. Trump a făcut afirmațiile într-un interviu pe podcastul „Pod Force One”, unde a susținut că liderul Iranului este implicat în discuțiile de pace cu Washingtonul și că „probabil” se va întâlni cu ayatollahul „la un moment dat”, în funcție de cum evoluează negocierile. El a adăugat că SUA nu au „nevoie de trupe la sol acum”. De ce contează: riscul de șoc pe energie rămâne ridicat În aceeași zi, ostilitățile din Golf au reizbucnit, iar un atac iranian cu rachete a avariat aeroportul din Kuweit, în timp ce armata americană a efectuat lovituri în apropierea Strâmtorii Hormuz. Publicația notează că aceste evoluții au „testat” un armistițiu fragil și au urcat prețul petrolului cu peste 2%, în condițiile în care strâmtoarea rămâne în mare parte închisă la mai bine de trei luni după primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului. Suspendarea zborurilor pe aeroportul internațional din Kuweit a fost urmată de reluarea operațiunilor din Terminalul 4, după evaluarea pagubelor și măsuri de siguranță, potrivit autorităților kuweitiene citate. Bahrain a anunțat interceptarea a trei rachete și mai multor drone, iar Iranul a susținut că a atacat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, precum și o bază aeriană și elicoptere într-un alt stat din regiune (nespecificat). Negocieri contestate public și condiții puse de Teheran Pe fondul informațiilor din presa iraniană că negociatorii Teheranului ar fi oprit comunicarea cu mediatorii armistițiului, Trump a respins public aceste relatări pe Truth Social, afirmând că discuțiile au continuat „în mod continuu”, inclusiv „astăzi”. Daily Mail mai relatează că, în cadrul oricărui acord, Iranul ar urmări, între altele, oprirea luptelor în Liban, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări pentru exporturile de țiței, ridicarea unei blocade americane asupra porturilor și păstrarea influenței asupra strâmtorii. În paralel, un consilier militar al liderului suprem iranian a avertizat că noi atacuri americane ar fi întâmpinate cu „un potop de rachete și drone”. Context regional: tensiuni cu Israel și Liban Trump a mai spus că a avut un schimb dur de replici cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și s-a declarat nemulțumit de luptele Israelului cu Libanul, deși a afirmat că relația dintre ei rămâne bună. În același timp, Israelul a continuat loviturile în sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat interceptarea unei „aeronave ostile” care a intrat în nordul Israelului. Pentru piețe, mesajul central rămâne contradicția dintre semnalele politice de „progres” și realitatea operațională din regiune: atacuri, rute maritime afectate și o Strâmtoare Hormuz încă puternic perturbată, cu efect direct asupra prețului energiei și a transportului maritim. [...]
România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]
Imagini satelitare indică faptul că Israel își consolidează prezența militară pe termen lung în Gaza , prin extinderea și construirea de noi posturi fortificate, deși acordul de încetare a focului din octombrie 2025 prevedea retragerea completă a trupelor, potrivit unei investigații Al Jazeera bazate pe analiză de date satelitare până în mai 2026. Analiza Unității Open Source a identificat 40 de avanposturi militare israeliene în interiorul Fâșiei Gaza. Publicația spune că opt dintre aceste baze au fost construite „de la zero” după intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie 2025, iar unul dintre situri era încă în construcție la momentul analizei. Ce arată infrastructura: de la posturi temporare la poziții durabile Investigația descrie un efort „sistematic” de construire a unei infrastructuri militare sustenabile, nu doar a unor puncte de observație. Noile instalații ar fi distribuite astfel: două în nordul Gazei, două în zona centrală, una la est de Coridorul Netzarim și trei în orașul Khan Younis, în sud. Un exemplu menționat este amplasarea unei baze militare pe ruinele Cimitirului de Est din Khan Younis. Potrivit imaginilor satelitare, lucrările de inginerie pe terenul nivelat au început în noiembrie 2025, iar până la 18 mai 2026 locația ar fi fost dotată cu zone pentru vehicule și structuri repetitive, despre care Al Jazeera notează că ar putea fi folosite pentru cazarea trupelor și întâlniri operaționale. În nord, în Beit Lahiya, o zonă care apărea liberă în fotografii din octombrie 2025 ar fi intrat în lucrări de inginerie la mijlocul lui noiembrie, iar până în mai 2026 ar fi apărut o structură militară împrejmuită, cu facilități interne. Extinderi în „Linia Galbenă” și controlul Coridorului Netzarim Dincolo de bazele noi, analiza indică modernizări ale pozițiilor existente în așa-numita „Linie Galbenă” – zone-tampon și zone militare în care forțele israeliene ar fi avut permisiunea să rămână temporar până la retragerea completă. Al Jazeera notează că aceste zone ar acoperi aproximativ 60% din teritoriul enclavei. Un avanpost la est de Gaza City și-ar fi mărit suprafața cu o estimare de 70% între octombrie 2025 și mai 2026, cu restructurări interne, zone noi pentru vehicule blindate și fortificații întărite. În centrul Gazei, senzori satelitari ar fi detectat săparea unor tranșee defensive adânci în jurul unei instalații militare existente, interpretată ca orientare către „anduranță” pe termen lung. În jurul Coridorului Netzarim – rută folosită de armata israeliană pentru a separa fizic nordul de sud – au fost identificate trei avanposturi care ar păzi zonele din est și imediata vecinătate a axei. La est de coridor, în Juhor ad-Dik, un teren deschis ar fi fost transformat rapid într-o bază emergentă după începerea lucrărilor de terasament în martie 2026. Implicația de reglementare: armistițiul și semnalul de „fapt împlinit” Al Jazeera leagă această consolidare de încălcarea acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite în octombrie 2025, descris ca bazat pe un plan în 21 de puncte propus de președintele Donald Trump. Cadrul ar fi cerut încetarea ostilităților, intrarea imediată a ajutorului, dezarmarea Hamas și o retragere israeliană etapizată. În paralel, publicația citează declarații ale premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi confirmat directive pentru a „sechestra permanent” cea mai mare parte a Fâșiei Gaza, într-un discurs în care a vorbit despre controlul a 60% din teritoriu și despre o abordare „pas cu pas” către o cotă mai mare. Un analist politic palestinian, Abdullah Aqrabawi, afirmă că după 7 octombrie „ideea de ocupație, control și împingere a granițelor” a devenit centrală în doctrina de securitate a Israelului și avertizează că amploarea construcțiilor ar indica o intenție care depășește o zonă-tampon temporară. Contextul umanitar invocat de sursă În același material, Al Jazeera citează date potrivit cărora, de la începutul războiului în octombrie 2023, atacurile israeliene au ucis aproape 73.000 de palestinieni și au rănit peste 172.919, majoritatea victime fiind femei și copii. Publicația menționează, pe baza datelor Ministerului Sănătății din Gaza, că după armistițiu ar fi fost raportate cel puțin 929 de persoane ucise și 2.811 rănite în cele șapte luni de la intrarea oficială în vigoare a încetării focului. Investigația sugerează că rețeaua de avanposturi, conectată prin valuri de pământ, tranșee și drumuri militare interne, ar restrânge mișcarea civililor și accesul la terenuri, în special în proximitatea liniilor de desfășurare israeliene. [...]
