Franța și Germania contestă mandatul UE de a vorbi cu Moscova, iar disputa riscă să complice coordonarea europeană privind Ucraina și orice eventuală negociere cu Rusia, potrivit Politico, care descrie tensiunile izbucnite la summitul de la Bruxelles.

În discuții purtate târziu în noapte, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat demersurile președintelui Consiliului European, António Costa, de a deschide canale de comunicare cu Vladimir Putin. Confruntarea a scos la iveală o divergență de fond: nu doar „când” ar trebui UE să vorbească cu Kremlinul, ci și „cine” are legitimitatea să o facă în numele celor 27.

Două tabere: „nu e momentul” vs. „UE trebuie să fie la masă”

Potrivit relatării bazate pe cinci diplomați și oficiali informați despre discuțiile cu ușile închise, Macron și Merz susțin că nu este momentul pentru dialog cu Putin, iar când va fi, inițiativa ar trebui condusă de „E3” (Franța, Germania și Regatul Unit).

De cealaltă parte, un număr mare de lideri europeni au apărat ideea că rolul de reprezentare revine UE, prin Costa. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a rezumat poziția: până când Putin arată că vrea să negocieze, „nimeni altcineva decât Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană”, iar dacă apare disponibilitatea de negociere, statele vor trebui să decidă din nou cum procedează.

Ce a declanșat criza: contacte cu Moscova și acuzații de lipsă de transparență

Miza imediată a fost faptul că șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, ar fi contactat de două ori oficiali la Moscova în ultimele săptămâni, potrivit mai multor oficiali citați. Unele capitale au reacționat dur, inclusiv pentru că mai mulți lideri ar fi aflat despre aceste contacte abia după apariția lor în presă.

Un diplomat citat de publicație îl acuză pe Costa de comportament „foarte neprofesionist”, susținând că ar fi ascuns amploarea contactelor, devenite cunoscute după relatări de presă. Echipa lui Costa afirmă însă că discuțiile au avut „doar obiectivul de a stabili un canal de comunicare” pentru momentul în care ar fi necesar un canal diplomatic, precizând că au fost „scurte” și fără conținut substanțial.

Există și versiuni contradictorii despre informarea prealabilă a unor capitale: un diplomat spune că Germania, Franța, Regatul Unit și Comisia au fost informate înainte de apeluri, dar alți trei diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost avertizat.

E3, „E5” sau instituțiile UE: cine conduce, de fapt, dosarul

Summitul a expus și alte falii. Italia și Polonia, descrise ca un „E5” informal împreună cu E3, ar fi fost frustrate de excluderea din discuțiile inițiale dintre E3 și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit a doi oficiali. În paralel, unii oficiali UE au pus sub semnul întrebării dacă Consiliul European ar trebui să preia rolul de negociator în numele blocului, în locul Comisiei Europene sau al Serviciului European de Acțiune Externă (diplomația UE).

Un diplomat UE citat de Politico spune că, pentru ca eventualele discuții cu Moscova să funcționeze, ar fi nevoie de un sistem de „mandatare și informare” (adică stabilirea unui mandat înainte de contacte și raportarea către state după).

Ce urmează: discuții la Berlin despre formatul de dialog

Tensiunile vin pe fondul unei dezbateri mai vechi în UE despre ce fel de comunicare, dacă există, ar trebui să aibă cu Putin și cine ar trebui să o conducă. Potrivit publicației, urgența a crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a încheiat un acord provizoriu de pace cu Iranul și a indicat la summitul G7 din Franța că își mută din nou atenția către Ucraina.

În acest context, Merz urmează să îi găzduiască la Berlin, miercuri, pe Macron și pe premierii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, iar diplomați citați spun că discuțiile vor include probabil și chestiunea dialogului cu Rusia.