Știri
Știri din categoria Externe
Franța și Germania contestă mandatul UE de a vorbi cu Moscova, iar disputa riscă să complice coordonarea europeană privind Ucraina și orice eventuală negociere cu Rusia, potrivit Politico, care descrie tensiunile izbucnite la summitul de la Bruxelles.
În discuții purtate târziu în noapte, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat demersurile președintelui Consiliului European, António Costa, de a deschide canale de comunicare cu Vladimir Putin. Confruntarea a scos la iveală o divergență de fond: nu doar „când” ar trebui UE să vorbească cu Kremlinul, ci și „cine” are legitimitatea să o facă în numele celor 27.
Potrivit relatării bazate pe cinci diplomați și oficiali informați despre discuțiile cu ușile închise, Macron și Merz susțin că nu este momentul pentru dialog cu Putin, iar când va fi, inițiativa ar trebui condusă de „E3” (Franța, Germania și Regatul Unit).
De cealaltă parte, un număr mare de lideri europeni au apărat ideea că rolul de reprezentare revine UE, prin Costa. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a rezumat poziția: până când Putin arată că vrea să negocieze, „nimeni altcineva decât Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană”, iar dacă apare disponibilitatea de negociere, statele vor trebui să decidă din nou cum procedează.
Miza imediată a fost faptul că șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, ar fi contactat de două ori oficiali la Moscova în ultimele săptămâni, potrivit mai multor oficiali citați. Unele capitale au reacționat dur, inclusiv pentru că mai mulți lideri ar fi aflat despre aceste contacte abia după apariția lor în presă.
Un diplomat citat de publicație îl acuză pe Costa de comportament „foarte neprofesionist”, susținând că ar fi ascuns amploarea contactelor, devenite cunoscute după relatări de presă. Echipa lui Costa afirmă însă că discuțiile au avut „doar obiectivul de a stabili un canal de comunicare” pentru momentul în care ar fi necesar un canal diplomatic, precizând că au fost „scurte” și fără conținut substanțial.
Există și versiuni contradictorii despre informarea prealabilă a unor capitale: un diplomat spune că Germania, Franța, Regatul Unit și Comisia au fost informate înainte de apeluri, dar alți trei diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost avertizat.
Summitul a expus și alte falii. Italia și Polonia, descrise ca un „E5” informal împreună cu E3, ar fi fost frustrate de excluderea din discuțiile inițiale dintre E3 și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit a doi oficiali. În paralel, unii oficiali UE au pus sub semnul întrebării dacă Consiliul European ar trebui să preia rolul de negociator în numele blocului, în locul Comisiei Europene sau al Serviciului European de Acțiune Externă (diplomația UE).
Un diplomat UE citat de Politico spune că, pentru ca eventualele discuții cu Moscova să funcționeze, ar fi nevoie de un sistem de „mandatare și informare” (adică stabilirea unui mandat înainte de contacte și raportarea către state după).
Tensiunile vin pe fondul unei dezbateri mai vechi în UE despre ce fel de comunicare, dacă există, ar trebui să aibă cu Putin și cine ar trebui să o conducă. Potrivit publicației, urgența a crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a încheiat un acord provizoriu de pace cu Iranul și a indicat la summitul G7 din Franța că își mută din nou atenția către Ucraina.
În acest context, Merz urmează să îi găzduiască la Berlin, miercuri, pe Macron și pe premierii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, iar diplomați citați spun că discuțiile vor include probabil și chestiunea dialogului cu Rusia.
Recomandate
Vizita lui Volodimir Zelenski în Serbia testează echilibrul geopolitic al Belgradului între dependența energetică de Rusia și parcursul de aderare la UE, potrivit G4Media . Deplasarea, programată sâmbătă, este prima a președintelui ucrainean în acest stat considerat aliat tradițional al Moscovei de la începutul invaziei ruse din 2022. Informația a fost confirmată pentru AFP de un înalt responsabil ucrainean, sub protecția anonimatului. Miza, în lectura Kievului, este una politică: apropierea Serbiei de pozițiile occidentale și reducerea influenței ruse în regiune. „Trebuie să-i despărțim pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat responsabilul ucrainean pentru AFP. Același oficial a descris vizita drept „o palmă pentru ruși” și a susținut că deplasarea ar transmite mesajul că Serbia nu mai poate fi tratată ca „domeniu rezervat al Rusiei”. De ce contează: Serbia între gazul rusesc și presiunea europeană Serbia se numără printre puținele țări care nu au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din 2022, iar Belgradul „depinde foarte mult de Moscova pentru aprovizionarea sa cu gaz”, notează publicația. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o obligă să mențină un „echilibru fragil” între Bruxelles și Moscova. În acest context, vizita lui Zelenski are potențialul de a complica și mai mult poziționarea publică a autorităților sârbe, într-un moment în care relația cu Rusia rămâne relevantă inclusiv prin prisma energiei. Context: întâlniri Vucic–Putin și gesturi limitate către Ucraina G4Media amintește că președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit în mai 2025 cu Vladimir Putin la Moscova, într-o perioadă în care majoritatea liderilor europeni evită astfel de vizite după declanșarea războiului. Ulterior, Vucic a mers în Ucraina la un summit regional, prima sa vizită acolo de la începutul conflictului, dar a refuzat să semneze declarația comună care condamna „războiul de agresiune brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre agenda vizitei sau eventuale acorduri. Semnalul principal rămâne unul politic: Kievul încearcă să deschidă un canal direct într-o capitală care a evitat până acum o aliniere fermă la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. [...]
Ucraina își intensifică loviturile asupra industriei militare ruse , într-o mișcare care vizează direct capacitatea Moscovei de a produce armament și de a susține operațional războiul, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat desfășurarea unor „operațiuni speciale” împotriva unor „companii precise” deja identificate. Zelenski a transmis pe Facebook, după o reuniune cu conducerea politică și militară a Ucrainei, că participanților li s-au trasat sarcini clare și că se așteaptă ca acestea să fie „executate întocmai”. Obiectivul declarat este ca industria militară a Rusiei să fie „redusă semnificativ”. În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale, afirmând că rachetele și dronele rusești includ „componente esențiale din alte țări”, fără de care aceste sisteme „pur și simplu nu ar putea exista”. Campania cu drone: ținte logistice, rafinării și transport maritim În completarea operațiunilor anunțate acum, Zelenski a indicat că, mai devreme în această săptămână, a vorbit despre noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea unei campanii de 40 de zile ordonate pe 25 iunie, care vizează în special centre logistice și rafinării. Potrivit datelor prezentate, în perioada scursă de la lansarea campaniei, armata ucraineană ar fi atacat: aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries; alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice; aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Represalii și presiune pe exporturile Ucrainei Agerpres notează că Rusia a răspuns prin intensificarea atacurilor: numai în iulie ar fi lansat 381 de rachete asupra Ucrainei, „mai multe decât în orice altă lună” de la începutul invaziei din februarie 2022. În paralel, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile Ucrainei, cu scopul de a-i limita exporturile – în special de cereale – în contextul în care și exporturile rusești au fost perturbate de loviturile ucrainene asupra infrastructurii portuare, mai arată aceeași sursă. [...]
Rusia transmite că nu își retrage ambasadorul din România și pregătește o ripostă diplomatică după expulzarea unui diplomat rus de către București, potrivit HotNews . Mesajul indică o escaladare controlată a tensiunilor la nivel de relații bilaterale, cu potențiale efecte operaționale asupra canalelor de comunicare și activității misiunilor diplomatice. Aleksei Fadeev , director adjunct în Ministerul rus de Externe, a declarat într-o conferință de presă că Moscova „respinge pretențiile” părții române și că nu vede motive „să imite gesturile teatrale ale altora”, precizând că nu intenționează să își recheme ambasadorul de la București pentru consultări. În același timp, oficialul rus a avertizat că expulzarea diplomatului rus „va primi cu siguranță un răspuns adecvat”, fără a detalia măsurile, dar indicând că reacția va veni „în forma și în termenele” pe care MAE rus le va considera „corespunzătoare și optime”. Contextul: expulzarea diplomatului și incidentul dronelor Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat pe 27 iulie expulzarea unui diplomat al Federației Ruse, după ce, în decurs de trei zile, Forțele Aeriene Române au doborât în spațiul aerian național trei drone despre care autoritățile române au spus că sunt de origine rusă. În urma deciziei, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la MAE pentru a i se transmite un protest. Separat, România și-a rechemat ambasadorul de la Moscova la București pentru consultări. Ce urmează: risc de măsuri „în oglindă” și presiune pe relația bilaterală Din declarațiile părții ruse reiese că Moscova nu va face, cel puțin deocamdată, pasul simbolic al retragerii ambasadorului pentru consultări, dar își rezervă dreptul la o reacție diplomatică. În practică, astfel de răspunsuri se traduc frecvent în măsuri „în oglindă” (de tip expulzări reciproce sau restricții), care pot afecta funcționarea curentă a reprezentanțelor și contactele oficiale. Pe 28 iulie, ambasada Rusiei la București a distribuit online declarații ale purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a respins acuzațiile României privind încălcarea spațiului aerian de către drone rusești și a susținut că Bucureștiul ar încerca să acopere consecințele sprijinului pentru Kiev, inclusiv prin referiri la impactul asupra situației „sociale și economice” din România. [...]
Serviciile militare lituaniene avertizează asupra unui risc de „steag fals” în care Rusia ar putea lovi infrastructură critică din statele baltice folosind drone prezentate drept ucrainene, un scenariu care ar complica atribuirea atacului și ar ridica miza de securitate pentru NATO , potrivit Antena 3 . Informația, publicată inițial de 15min.lt și preluată de The Moscow Times, a fost confirmată de ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas. Acesta a spus că Moscova ar lua în calcul „atacuri cinetice neconvenționale” asupra unor obiective strategice din regiunea baltică, cu accent pe infrastructura critică, folosind drone de fabricație ucraineană pentru a putea nega implicarea. „Avem informații conform cărora Rusia ia în considerare posibilitatea de a lansa atacuri cinetice neconvenționale împotriva infrastructurii critice din regiunea baltică. Este foarte probabil ca Rusia să utilizeze în acest scop drone de fabricație ucraineană.” De ce contează: atribuirea atacului și riscul de escaladare Unghiul principal al avertismentului este operațional: folosirea unor drone „ucrainene” într-o posibilă operațiune sub steag fals ar urmări să creeze confuzie asupra autorului real al atacului pe teritoriul NATO. Kaunas a indicat că o astfel de dronă ar putea fi asamblată din fragmente ale altor drone ucrainene și a numit scenariul „cel mai realist” dintre cele luate în calcul. Ministrul a precizat că, deocamdată, nu a fost detectată o acumulare de trupe rusești în apropierea frontierei cu Lituania. Totodată, rapoartele serviciilor de informații sugerează că Kremlinul s-ar putea pregăti pentru un astfel de atac, însă „nu există încă dovezi” că a fost luată o decizie. Ce măsuri ia Lituania Potrivit lui Kaunas, autoritățile au întărit securitatea la anumite instalații de infrastructură critică, iar armata și agențiile de securitate monitorizează situația în funcție de nivelul de amenințare. „Monitorizăm situația în funcție de nivelul de amenințare.” Context: incidente repetate cu drone în spațiul aerian NATO În material se arată că, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, drone militare au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO. În unele cazuri, drone ucrainene au ajuns în statele baltice după ce ar fi fost direcționate greșit de sistemele rusești de război electronic, iar unii oficiali din mai multe țări susțin că Moscova ar putea direcționa deliberat drone în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei și Finlandei. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au lovit două rafinării rusești, inclusiv la peste 1.300 km de front , într-o nouă rundă de lovituri cu rază lungă care vizează infrastructura energetică și, implicit, veniturile din petrol ale Rusiei, potrivit HotNews . Rusia a anunțat joi că a doborât, în cursul nopții, 605 drone ucrainene deasupra a aproximativ 20 de regiuni și deasupra peninsulei Crimeea, informație transmisă de France Presse, citată de publicație. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că sistemele de apărare aeriană au „interceptat și distrus” dronele. Ținte energetice: incendii și lovituri la distanțe mari În regiunea Yaroslavl, guvernatorul Mihail Evraiev a descris evenimentul drept „cel mai masiv atac” asupra zonei, afirmând că au fost doborâte 92 de drone. Potrivit acestuia, resturile au provocat un incendiu în mai multe case și au avariat mașini. Pe rețelele sociale au circulat imagini cu fum gros deasupra rafinăriei Yaroslav, menționată ca fiind una dintre cele mai mari din Rusia. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că a fost lovită rafinăria Slavneft din Yaroslav, aflată la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina. Zelenski a mai afirmat că a fost lovită și rafinăria Bashneft-Novoil din Republica Bașkortostan, la peste 1.300 km distanță, și a publicat imagini cu efectele loviturilor pe contul său de pe X. Wildberries : centru logistic „ușor avariat” în Tver Atacurile au vizat și regiunea Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova), unde un centru logistic al Wildberries, companie rusă de comerț electronic, a fost „ușor avariat”, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Vitali Koroliov a spus că fațada centrului a fost afectată de căderea resturilor unei drone și că nu au existat răniți. În același context, publicația notează că, de la jumătatea lunii iulie, Ucraina a lovit aproximativ 20 de locații aparținând Wildberries în Rusia și în Crimeea. Context: escaladare a loviturilor cu rază lungă La peste patru ani de la începutul ofensivei rusești la scară largă, diplomația este în impas, iar cele două părți își intensifică atacurile la distanță, pe fondul unui număr în creștere de victime civile, potrivit informațiilor din articol. [...]
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]
