Știri
Știri din categoria Externe

Franța și Germania contestă mandatul UE de a vorbi cu Moscova, iar disputa riscă să complice coordonarea europeană privind Ucraina și orice eventuală negociere cu Rusia, potrivit Politico, care descrie tensiunile izbucnite la summitul de la Bruxelles.
În discuții purtate târziu în noapte, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat demersurile președintelui Consiliului European, António Costa, de a deschide canale de comunicare cu Vladimir Putin. Confruntarea a scos la iveală o divergență de fond: nu doar „când” ar trebui UE să vorbească cu Kremlinul, ci și „cine” are legitimitatea să o facă în numele celor 27.
Potrivit relatării bazate pe cinci diplomați și oficiali informați despre discuțiile cu ușile închise, Macron și Merz susțin că nu este momentul pentru dialog cu Putin, iar când va fi, inițiativa ar trebui condusă de „E3” (Franța, Germania și Regatul Unit).
De cealaltă parte, un număr mare de lideri europeni au apărat ideea că rolul de reprezentare revine UE, prin Costa. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a rezumat poziția: până când Putin arată că vrea să negocieze, „nimeni altcineva decât Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană”, iar dacă apare disponibilitatea de negociere, statele vor trebui să decidă din nou cum procedează.
Miza imediată a fost faptul că șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, ar fi contactat de două ori oficiali la Moscova în ultimele săptămâni, potrivit mai multor oficiali citați. Unele capitale au reacționat dur, inclusiv pentru că mai mulți lideri ar fi aflat despre aceste contacte abia după apariția lor în presă.
Un diplomat citat de publicație îl acuză pe Costa de comportament „foarte neprofesionist”, susținând că ar fi ascuns amploarea contactelor, devenite cunoscute după relatări de presă. Echipa lui Costa afirmă însă că discuțiile au avut „doar obiectivul de a stabili un canal de comunicare” pentru momentul în care ar fi necesar un canal diplomatic, precizând că au fost „scurte” și fără conținut substanțial.
Există și versiuni contradictorii despre informarea prealabilă a unor capitale: un diplomat spune că Germania, Franța, Regatul Unit și Comisia au fost informate înainte de apeluri, dar alți trei diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost avertizat.
Summitul a expus și alte falii. Italia și Polonia, descrise ca un „E5” informal împreună cu E3, ar fi fost frustrate de excluderea din discuțiile inițiale dintre E3 și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit a doi oficiali. În paralel, unii oficiali UE au pus sub semnul întrebării dacă Consiliul European ar trebui să preia rolul de negociator în numele blocului, în locul Comisiei Europene sau al Serviciului European de Acțiune Externă (diplomația UE).
Un diplomat UE citat de Politico spune că, pentru ca eventualele discuții cu Moscova să funcționeze, ar fi nevoie de un sistem de „mandatare și informare” (adică stabilirea unui mandat înainte de contacte și raportarea către state după).
Tensiunile vin pe fondul unei dezbateri mai vechi în UE despre ce fel de comunicare, dacă există, ar trebui să aibă cu Putin și cine ar trebui să o conducă. Potrivit publicației, urgența a crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a încheiat un acord provizoriu de pace cu Iranul și a indicat la summitul G7 din Franța că își mută din nou atenția către Ucraina.
În acest context, Merz urmează să îi găzduiască la Berlin, miercuri, pe Macron și pe premierii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, iar diplomați citați spun că discuțiile vor include probabil și chestiunea dialogului cu Rusia.
Recomandate

Aderarea Ucrainei la UE riscă să fie amânată de veto-uri și de temeri economice , pe fondul războiului prelungit și al opoziției tot mai vizibile din unele state membre, potrivit Digi24 . Miza pentru Bruxelles nu mai este doar „când”, ci și „în ce formă” poate fi integrată Ucraina, într-un proces care cere unanimitatea celor 27 de țări ale Uniunii. În discuții cu diplomați și oficiali europeni, Reuters notează că, deși unii lideri susțin o aderare rapidă, evaluările din interiorul UE sunt mai prudente, iar calendarul ar putea depăși așteptările Kievului. Un exemplu invocat este schimbarea de atitudine în Polonia, unde o parte dintre fermieri se tem de presiunea pe prețuri și de concurența cerealelor ucrainene. Unanimitatea din UE transformă opoziția internă într-un blocaj potențial Extinderea Uniunii presupune ani de negocieri și reforme, însă în cazul Ucrainei dificultățile sunt amplificate de incertitudinea războiului, problemele de corupție și dimensiunea țării, arată materialul. În plus, aprobarea finală cere acordul tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate opri procesul. În Franța este menționată inclusiv posibilitatea unui referendum privind aderarea Ucrainei, iar apropierea unor alegeri naționale în mai multe state ar putea face guvernele mai reticente să susțină public extinderea. Rezervele se văd și în opinia publică: un sondaj al fundației germane Bertelsmann Stiftung, citat în articol, indică 47% dintre cetățenii UE favorabili aderării Ucrainei „în următorii ani”, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, iar în Germania procentul a ajuns la 59%. Costurile și agricultura, combustibil pentru partidele populiste Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor aderării Ucrainei, care ar depinde de negocierile privind accesul pe piața comună și de eventuale perioade de tranziție. În acest vid de cifre, tema este folosită politic, inclusiv de formațiuni de extremă dreaptă. Marine Le Pen a avertizat că Franța ar avea de pierdut printr-o concurență agricolă „acerbă și neloială” și prin reducerea ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a depus o moțiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei la UE. Materialul mai arată că dimensiunea Ucrainei ar complica și echilibrul instituțional al Uniunii: cu o populație de aproximativ 40 de milioane înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din UE, cu influență politică sporită într-un sistem în care unele decizii se iau prin unanimitate. Bruxelles-ul discută variante de „integrare graduală”, nu aderare imediată Pe fondul temerilor legate de impactul extinderii, sunt analizate formule alternative care să apropie Ucraina de UE înainte de statutul de membru deplin. Cancelarul german Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot; Kievul consideră însă formula nedreaptă. Comisia Europeană a sugerat, la rândul ei, o integrare graduală în programe și sectoare economice ale Uniunii – energie, transporturi, sector digital și apărare – pentru țările care îndeplinesc criteriile. În paralel, executivul european ia în calcul limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață la produse agricole „sensibile”, inclusiv din Ucraina, tocmai pentru a reduce opoziția internă din statele membre. Pentru Kiev, aderarea rămâne o ancoră geopolitică majoră, mai ales în contextul în care, potrivit articolului, Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO. Pentru UE, însă, dosarul se mută tot mai mult din zona declarațiilor politice în cea a compromisurilor: cum gestionează costurile, agricultura și regulile de decizie, fără să blocheze complet perspectiva integrării. [...]

Închiderea completă a frontierei Estoniei cu Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze unul dintre puținele coridoare terestre rămase între UE și Rusia , într-un context în care Tallinnul invocă o presupusă tentativă de sabotaj atribuită serviciilor ruse, potrivit Agerpres . Decizia Estoniei vizează închiderea „tuturor punctelor de trecere la frontiera estono-rusă începând de la 1 decembrie”, după ce autoritățile estone au anunțat că au dejucat o tentativă de incendiere a unei uzine de drone, acțiune care, potrivit Tallinnului, ar fi fost orchestrată de GRU, serviciul de informații militar rus. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat măsura, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov , care a susținut că declarațiile Estoniei nu au bază factuală. „Aceste declarații nu au niciun temei. Nicio probă, absolut nimic!” Tot Peskov a comparat închiderea frontierei cu ridicarea unui „zid”, afirmând că astfel de măsuri „nu au adus nimic bun” celor care le-au adoptat. Ce se închide și de ce contează operațional Estonia, stat membru al UE și NATO, menținea deschise trei puncte de frontieră cu Rusia — Narva , Luhamaa și Koidula — pentru trecerea pietonilor și a mărfurilor. Închiderea lor ar reduce și mai mult opțiunile de tranzit terestru între Uniunea Europeană și Rusia, într-un moment în care astfel de rute au devenit rare după declanșarea războiului din Ucraina. Narva are o importanță practică aparte: punctul de trecere este descris ca fiind deosebit de aglomerat vara și în perioada sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că este unul dintre puținele puncte terestre UE–Rusia rămase funcționale. Context: restricții deja în vigoare la Narva Fluxul prin Narva era deja limitat: trecerea vehiculelor prin acest punct a fost suspendată în februarie 2024, măsură atribuită de Agerpres părții ruse. Închiderea completă anunțată de Estonia ar extinde restricțiile și asupra celorlalte forme de tranzit și asupra celorlalte puncte de trecere. În plan mai larg, materialul notează că, de la ofensiva la scară largă lansată de Moscova în Ucraina în februarie 2022, mai multe state din UE au acuzat Rusia de acte de sabotaj pe teritoriul lor, acuzații pe care Moscova le contestă în acest caz. [...]

Atacul ucrainean asupra Podului Kerci pare să fi produs avarii structurale care pot prelungi blocajul de trafic , un risc operațional major pentru legătura rutieră și feroviară dintre Rusia continentală și Crimeea, potrivit Digi24 . Imagini apărute după lovitură – inclusiv cadre satelitare – indică „cel puțin două lovituri reușite” asupra podului, dintre care una ar fi vizat un arc de susținere, conform comentariilor unor canale specializate în informații despre războiul din Ucraina, citate de publicație. Ce arată imaginile și de ce contează Canalul de Telegram „Crimean Wind” a publicat imagini satelitare de înaltă rezoluție ale podului. Într-o evaluare preluată de Digi24 , canalul Tendar de pe rețeaua X susține că tablierul (partea pe care se circulă) ar fi fost avariat în două puncte distincte, iar problema cea mai serioasă ar fi la unul dintre arcele structurale. Traficul, încă blocat după termenul anunțat inițial Podul a apărut și la postul rus REN TV, care a difuzat imagini după atacul cu drone. Canalul Special Kherson Cat, citat de Digi24, afirmă că imaginile ar arăta o breșă în pilonul de susținere din partea stângă a arcului podului rutier, iar traficul nu fusese reluat, deși autoritățile ruse promiseseră inițial redeschiderea în jurul prânzului. Cronologia atacului, potrivit autorităților instalate de Moscova Atacul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 noiembrie. Serghei Aksenov , guvernatorul Crimeei numit de Moscova, a scris pe Telegram: „Inamicul a lansat un atac asupra Podului din Crimeea. Din această cauză, circulația va fi restricționată aproximativ până la mijlocul zilei” Conform canalului „Podul din Crimeea: informații operative”, traficul pe pod a fost blocat în jurul orei 02:22, ora Moscovei (01:22, ora României). În lipsa unei evaluări tehnice oficiale detaliate în material, amploarea exactă a avariilor și termenul realist de reluare a circulației rămân neclare. [...]

Rusia avertizează că ar putea urma represalii diplomatice dacă Regatul Unit va încerca să limiteze drepturile Moscovei în momentul în care Londra va prelua președinția G20 în 2027, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a organizării summitului G20 de anul viitor de la Manchester, într-un context în care sancțiunile britanice împotriva lui Vladimir Putin pot deveni un test de funcționare pentru forumul economic al marilor economii. Avertismentul vine la mai puțin de două săptămâni după ce publicația The Economist l-a citat pe premierul britanic Andy Burnham, care ar fi spus că Putin nu va participa la summitul G20 de la Manchester, programat pentru noiembrie 2027, din cauza sancțiunilor impuse de Regatul Unit în legătură cu războiul din Ucraina . Declarația oficială rusă a fost formulată de Marat Berdiev, ambasador cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe de la Moscova, într-un interviu pentru agenția RIA, preluat de Reuters și Agerpres. „Vom vedea cum se va comporta cu adevărat Londra. Un lucru este cert: nicio încălcare a drepturilor Rusiei nu va rămâne nesancționată. Orice pas greșit în această privință va avea consecințe grave.” Ce contestă Moscova: rolul președinției G20 Berdiev a susținut că statul care deține președinția rotativă a G20 nu are dreptul să impună condiții sau să decidă cine participă la lucrările forumului, exprimându-și totodată speranța că „un scenariu negativ” poate fi evitat. Rusia rămâne membră a G20, în pofida eforturilor statelor occidentale de a o izola din cauza războiului din Ucraina, iar, în mod tradițional, țările gazdă invită toți membrii la summitul anual. Context: invitația SUA și incertitudinea privind prezența lui Putin Washingtonul, care deține în prezent președinția G20, l-a invitat pe Putin la summitul G20 care va avea loc la Miami în decembrie. Kremlinul nu a precizat încă dacă liderul rus va participa personal sau va trimite un reprezentant. Pentru Londra, disputa anunțată de Moscova poate transforma președinția G20 din 2027 într-un dosar cu potențial de escaladare diplomatică, în care sancțiunile și regulile de participare riscă să se suprapună peste agenda economică a grupului. [...]

Rusia încearcă să câștige influență în regulile telecom globale prin funcții-cheie la ONU , mizând pe alegerile din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), într-un demers văzut de diplomați drept o cale de a-și reduce izolarea internațională după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare și control operațional: UIT alocă spectrul radio la nivel mondial și contribuie la stabilirea standardelor pentru inteligența artificială și alte tehnologii emergente, iar ocuparea unor posturi de conducere poate crește influența unui stat asupra acestor decizii. Alegerile au loc la o reuniune la Doha (Qatar), unde cei 194 de membri ai UIT decid asupra a zeci de poziții. Ce posturi vizează Moscova și de ce contează Conform materialului, Rusia urmărește două funcții importante: un loc în Consiliul pentru Reglementările Radio , organism care gestionează inclusiv plângeri legate de interferențe asupra semnalelor satelitare; pentru două locuri regionale, Rusia concurează cu Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan și Uzbekistan; un post în consiliul de 48 de membri care are influență asupra bugetului, strategiei și administrării agenției. Diplomați occidentali citați în articol spun că o eventuală prezență a Rusiei în astfel de roluri ar putea amplifica influența Moscovei asupra politicilor din telecomunicații și ar crea o „imagine negativă” prin validarea ei în poziții de conducere, în contextul războiului. Contextul diplomatic: „oboseala” față de război și reticența de a se opune public Potrivit unor diplomați ONU citați, la Națiunile Unite ar exista o reticență tot mai mare de a se opune public Rusiei, pe fondul prelungirii conflictului și al faptului că unele state ar începe să-și restabilească relațiile comerciale și de securitate cu Moscova. Un diplomat occidental, sub protecția anonimatului, este citat astfel: „(Alegerea lor) ar demonstra că Rusia s-a reîntors în sistemul multilateral. Sistemul ONU este obosit de problema Ucrainei.” Articolul amintește că Rusia a ratat anterior revenirea în structuri ONU: anul trecut nu a obținut un loc în consiliul de administrație al Organizației Mondiale a Sănătății, iar în 2023 nu a strâns suficiente voturi pentru a reintra în Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva. Reacția Ucrainei și dosarul interferențelor Misiunea diplomatică a Rusiei la ONU din Geneva a refuzat să comenteze, potrivit sursei. Ambasadorul Ucrainei pe lângă ONU la Geneva, Yevhenii Tsymbaliuk , a declarat pentru Reuters că atacurile rusești au provocat pagube în sectorul telecomunicațiilor din Ucraina de peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), fără a include atacurile cibernetice. „Un astfel de comportament nu ar trebui recompensat”, a spus el. În paralel, articolul notează că UIT a dat curs anterior unor plângeri privind interferențe ale Rusiei asupra semnalelor satelitare, iar o propunere inițiată de Lituania, aflată în analiză, urmărește măsuri mai stricte împotriva unor astfel de atacuri — un element care crește sensibilitatea alegerilor pentru Consiliul pentru Reglementările Radio. Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost realeasă secretar general al UIT la reuniunea de joi de la Doha, mai menționează materialul. [...]

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]