Știri
Știri din categoria Externe
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenskiy spune că Rusia ar putea primi încă 10.000 de militari nord-coreeni, într-un nou pas care ar adânci implicarea Phenianului în război și ar complica suplimentar calculele de securitate pentru regiune, potrivit Reuters.
Zelenskiy a afirmat că pe teritoriul Rusiei se află deja „peste 8.000” de soldați nord-coreeni și că sunt în desfășurare pregătiri pentru dislocarea altor 10.000. El a invocat „date noi” și a spus, într-o postare pe X, că militarii „sunt selectați pentru instruire și dislocare ulterioară în Rusia”.
În august, Zelenskiy declara că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei și cerea Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Seulul a anunțat în iulie un pachet de ajutor de 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei), care a exclus armele letale.
Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene citate de Reuters, Coreea de Nord a trimis din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia, majoritatea fiind desfășurați în regiunea Kursk, pentru a ajuta la respingerea unei incursiuni ucrainene.
Declarațiile lui Zelenskiy vin pe fondul unei dispute între Kiev și Seul, după ce liderul ucrainean a anunțat săptămâna trecută că Ucraina a transferat în Coreea de Sud doi soldați nord-coreeni capturați. Seulul și-a exprimat regretul, invocând un acord de confidențialitate privind transferul, și a protestat față de ceea ce a numit o declarație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care ar fi negat existența unui astfel de acord.
Reuters mai notează că Phenianul ar fi furnizat Rusiei milioane de proiectile de artilerie și mortar, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă și lansatoare multiple de rachete, potrivit evaluărilor ucrainene și independente.
Informațiile privind noi dislocări rămân, în acest stadiu, la nivel de declarații și estimări prezentate de partea ucraineană, însă ele indică o posibilă creștere a sprijinului nord-coreean pentru efortul de război al Rusiei.
Recomandate
Ucraina a lovit cu drone depozite de combustibil din sudul Rusiei, riscând perturbări logistice regionale , potrivit G4Media , care citează autorități locale ruse și relatări din presa independentă, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și de aprovizionare. Atacul a avut loc luni dimineață și a vizat regiunea Krasnodar . Administrația locală a transmis pe Telegram că mai multe localități au fost ținta unui „atac masiv cu drone”, iar căderea resturilor de drone doborâte a declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski. Autoritățile susțin că nu au fost înregistrate victime în această regiune. Ținte raportate și efecte imediate Canalul independent rus Astra a indicat printre obiectivele lovite baza de depozite de combustibil Edelveis-95, descrisă ca distribuitor de motorină și benzină. Canalul ucrainean Exilenova+ a publicat fotografii cu incendiile, în care se văd flăcări și coloane dense de fum negru. Separat, în regiunea Voronej, apărarea antiaeriană ar fi doborât aproximativ 20 de drone, potrivit guvernatorului local Aleksandr Gusev. Acesta a declarat că patru civili au fost răniți, dintre care trei copii, iar doi sunt în stare gravă. Dimensiunea atacului, potrivit Moscovei Ministerul Apărării rus a raportat doborârea a 254 de drone ucrainene cu aripă fixă deasupra a 15 regiuni ale Rusiei, a peninsulei Crimeea anexate și a mărilor Neagră și Azov. Informațiile privind amploarea pagubelor și impactul operațional asupra livrărilor de combustibil nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
Ucraina anticipează un nou schimb major de prizonieri cu Rusia, posibil chiar săptămâna viitoare , într-unul dintre puținele canale de cooperare care au rămas funcționale între cele două părți, potrivit Kyiv Post . Șeful Biroului Prezidențial, Kirilo Budanov , a declarat duminică, 27 septembrie, pentru Novyny.LIVE, că schimbul „ar trebui să se întâmple foarte repede”, estimând un orizont de „în următoarea săptămână”. Informația a fost preluată și de RBC-Ukraine, însă Budanov nu a oferit detalii despre data exactă sau amploarea schimbului. Moscova nu confirmase independent, la momentul relatării, pregătirea acestui schimb. De ce contează: schimburile de prizonieri rămân un canal rar de dialog În condițiile în care eforturile mai largi de pace sunt blocate, schimburile de prizonieri au rămas „una dintre puținele zone” în care Kievul și Moscova continuă să coopereze, potrivit unor declarații anterioare ale lui Budanov, citate în material. Tot el a spus, într-o intervenție din 29 august, că războiul va continua „cu siguranță” pe durata iernii, respingând așteptările privind o încetare a focului pe termen scurt și calificând drept „nerealistă” o înghețare imediată a conflictului, din cauza refuzului Rusiei de a opri războiul. Context: ultimele schimburi cunoscute și dimensiunea lor Materialul trece în revistă câteva dintre schimburile recente: 24 august : Ucraina a adus acasă 10 militari prin Belarus, potrivit RBC-Ukraine. Toți luptaseră în sectorul Donețk și fuseseră declarați dispăruți (doi din 2024 și opt din 2025). Eliberarea a fost descrisă ca o etapă specială a unui schimb convenit între părți. 10 august : Ucraina și Rusia au schimbat 103 prizonieri de fiecare parte . De partea ucraineană, au fost eliberați militari din Forțele Armate, Poliția de Frontieră și Garda Națională, care luptaseră la Mariupol și în alte regiuni. aprilie : Budanov a anunțat pregătirea unui nou schimb la scurt timp după ce Ucraina a repatriat 182 de persoane în cadrul celui de-al 72-lea schimb : 175 militari și șapte civili , mulți aflați în captivitate din 2022, inclusiv apărători ai Mariupolului și ai centralei de la Cernobîl. Atunci, Budanov a invocat „întârzieri birocratice” de partea rusă ca motiv pentru care un grup mai mare nu a putut fi returnat imediat. Un element suplimentar: prezența cetățenilor străini în rândul prizonierilor Potrivit proiectului ucrainean „I Want to Live”, care încurajează soldații ruși să se predea, unul din 10 prizonieri de război deținuți în Ucraina este cetățean străin . În septembrie, printre prizonierii ruși aflați în Ucraina erau menționați cetățeni din 55 de țări . În același context, proiectul susține că aproape 29.000 de străini au semnat contracte cu forțele armate ruse de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, pe fondul extinderii recrutării către persoane vulnerabile economic din țări mai sărace. Ce urmează Dacă schimbul anunțat de Budanov se concretizează „în următoarea săptămână”, el ar confirma continuitatea acestui canal de negociere punctuală, în pofida lipsei de progrese pe o agendă mai largă. Deocamdată, dimensiunea și calendarul exact rămân neclare, iar Rusia nu confirmase public planul la momentul publicării. [...]
Germania spune că Rusia nu e pregătită pentru negocieri de pace , iar mesajul menține ridicat riscul de prelungire a războiului și, implicit, al presiunilor asupra fluxurilor de cereale și asupra securității în Europa, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută de ministrul german de Externe, Johann Wadephul, după o întâlnire cu omologul său rus, Serghei Lavrov , în marja Adunării Generale a ONU de la New York . Wadephul a afirmat că Berlinul „vorbește” cu Moscova, dar că Rusia „nu arată în acest moment disponibilitatea de a adopta o poziție constructivă de negociere”. În același timp, ministrul german a reiterat sprijinul „absolut de neclintit” al Germaniei pentru Kiev. Ce s-a discutat: cereale, un incident cu dronă și războiul În discuția descrisă ca „tensionată”, Wadephul a ridicat două teme punctuale, pe lângă subiectul central al războiului: exporturile de cereale din Ucraina și Rusia; incidentul legat de o dronă găsită pe aeroportul din Leipzig. Ministrul german a spus că, în pofida lipsei de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt războiului, este „corect” ca dialogul să continue, pe care l-a numit „misiunea diplomației”. Poziția Moscovei: „niciun progres” și fără pauză militară în negocieri Lavrov a declarat că întâlnirea nu a adus niciun progres și a susținut că, din declarațiile publice ale Berlinului, „nu am auzit nimic nou”. Tot el a spus că Wadephul i-ar fi făcut un „reproș” legat de drona de la Leipzig. Separat, după o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, Lavrov a afirmat că Moscova nu intenționează să suspende acțiunile militare pe durata negocierilor, „indiferent de formatul acestora”, pentru a nu oferi Ucrainei un „răgaz”. Contextul întâlnirii și ce urmează Întâlnirea Wadephul–Lavrov a avut loc pe 26 septembrie, la New York, și a durat 20 de minute. Ministerul rus de Externe a precizat că discuția a fost solicitată de partea germană și că agenda a inclus relațiile bilaterale și războiul din Ucraina. Înainte de întrevederea cu ministrul german, Lavrov se întâlnise cu secretarul de stat american Marco Rubio. Din informațiile prezentate de sursă nu reiese existența unui calendar de negocieri sau a unor pași concreți agreați după discuția de la ONU. [...]
Rusia ar urma să aloce 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) pentru drone de atac în 2027 , un semnal că Moscova își bugetează continuarea războiului și mizează pe producția de masă a dronelor cu motor cu reacție și a munițiilor de tip „loitering”, potrivit news.ro , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și informații ale serviciilor militare ucrainene. Zelenski a spus că serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente interne rusești privind volumele de armament pregătite pentru anul viitor și fondurile alocate. În acest context, liderul de la Kiev a susținut că Rusia intenționează să cheltuiască 12 miliarde de dolari doar pe această categorie de arme. De ce contează: bugetarea dronelor indică o strategie de uzură Mesajul politic al Kievului este că nivelul cheltuielilor planificate pentru drone de atac sugerează că Rusia „nu se pregătește să pună capăt războiului cel puțin pentru moment”. În paralel, Zelenski a cerut partenerilor Ucrainei să crească presiunea prin sancțiuni și să consolideze eforturile comune de apărare împotriva dronelor. În ultimele luni, Rusia a folosit tot mai des drone cu propulsie cu reacție în atacurile asupra orașelor ucrainene, iar în unele lovituri asupra Kievului acestea ar fi reprezentat aproximativ două treimi din totalul dronelor lansate, potrivit declarațiilor citate. Răspunsul Ucrainei: drone de interceptare și acorduri externe Zelenski a afirmat că Ucraina își intensifică producția de drone de interceptare pentru a contracara utilizarea tot mai răspândită a dronelor rusești cu motor cu reacție. Potrivit acestuia, mai multe prototipuri sunt deja testate în condiții de luptă, iar unele ar putea deveni mijloace principale de apărare împotriva acestor arme. „Ne intensificăm producția și fabricarea componentelor. Va exista un răspuns”, a declarat Zelenski. Pe partea operațională, Zelenski a spus că Ucraina interceptează în prezent aproximativ 55% dintre dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și că, în luna septembrie, au fost lansate împotriva Ucrainei peste 2.730 de astfel de drone. Ținta declarată este creșterea ratei de interceptare la nivelul obținut împotriva dronelor Shahed „convenționale”, pe care Zelenski îl plasează la peste 90%. Totodată, Ucraina a semnat 11 acorduri privind dronele, al 11-lea fiind încheiat cu Finlanda, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a mai spus că se pregătește un al 12-lea acord, care ar urma să fie semnat în următoarele săptămâni. Context: atacuri intensificate și presiune pe infrastructura digitală Declarațiile vin pe fondul intensificării atacurilor rusești din ultimele zile, în pofida unor demersuri internaționale reînnoite pentru un armistițiu. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, a cerut încetarea războiului în discursul de la Adunarea Generală a ONU din 22 septembrie, iar Zelenski a spus ulterior întâlnirii dintre cei doi că Ucraina este pregătită să accepte un armistițiu care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, dacă Rusia acceptă aceleași condiții. Separat, Zelenski a acuzat Rusia că desfășoară o campanie împotriva centrelor de date, infrastructurii și rețelelor de comunicații ucrainene, cu scopul de a lăsa populația fără internet și servicii digitale. El a indicat că atacurile asupra Kievului din 26 septembrie au provocat întreruperi ale conexiunii la internet în capitală și au perturbat accesul la unele servicii online. [...]
Atacurile repetate cu drone asupra Kievului cresc presiunea operațională pe apărarea aeriană a orașului , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei pentru a treia noapte consecutiv, iar o femeie a fost rănită, potrivit Mediafax . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că mai multe unități de apărare aeriană au operat deasupra orașului în noaptea de sâmbătă spre duminică. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, iar, potrivit The Kyiv Independent, impactul a provocat un incendiu. Incendiul a fost stins ulterior, însă echipele de urgență au continuat intervenția la fața locului. În același district, a izbucnit și un incendiu la un depozit, după ce a fost lovit de o dronă, a mai spus primarul. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă, iar unda de șoc a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje: au fost sparte geamuri și a fost deteriorată fațada, conform lui Kliciko. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Context: a treia zi consecutivă de atacuri asupra capitalei Ofensiva din noaptea de sâmbătă spre duminică vine după o serie de atacuri cu drone asupra Kievului care ar fi început în noaptea de joi, potrivit sursei citate de Mediafax. Dronele rusești au continuat să vizeze orașul și sâmbătă, când au fost raportate pagube și victime suplimentare; până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei. [...]
Ucraina susține că a recucerit 176 km² în Donețk folosind „vehicule kamikaze robotizate” , o tactică ce poate schimba costurile și ritmul operațiunilor terestre pe un front dominat până acum de artilerie și drone aeriene, potrivit Antena 3 . Ofensiva, denumită „Operațiunea Vivaldi”, ar fi vizat nordul regiunii Donețk. Generalul-maior Andrii Bilețkîi , care conduce operațiunile militare din zonă, a declarat că Corpul 3 Armată al Ucrainei a recucerit 51 km² din totalul menționat, informație atribuită de Antena 3 agenției Reuters. Ce înseamnă „roboții kamikaze” în teren Pentru a străpunge apărarea rusă, militarii ucraineni ar fi folosit transportoare blindate BTR-60 (din perioada sovietică), transformate în „vehicule kamikaze robotizate”, conform materialului. Acestea ar fi fost utilizate pentru distrugerea unor fortificații rusești considerate printre cele mai puternice din regiune, potrivit Ukrainska Pravda, citată de Antena 3. Ținta operațională indicată este localitatea Nove, descrisă ca un cap de pod important al armatei ruse în Donețk. Pierderi raportate și stadiul operațiunii Bilețkîi a raportat pierderi rusești de 2.000 de persoane în timpul operațiunii și peste 250 de soldați ruși luați prizonieri. Declarația sa, redată de Antena 3, indică și încheierea „etapei a treia” a operațiunii: „Așa s-a încheiat a treia etapă a operațiunii Vivaldi, marcând un punct de cotitură în întreaga operațiune.” Aceste cifre reprezintă raportări ucrainene, iar articolul nu indică o confirmare independentă. Context: controlul teritorial în Donețk Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina ar mai controla aproximativ 20% din teritoriul regiunii Donețk, pe care Rusia încearcă să o controleze integral de la începutul conflictului. Kievul ar fi anunțat că, de la începutul anului 2026, a recucerit circa 700 km² în această regiune. [...]
