Știri
Știri din categoria Externe

Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a avertizat asupra „interferenței străine” la summitul CELAC din Columbia, potrivit Al Jazeera. Lula a criticat ceea ce a numit revenirea unei abordări „coloniale” față de țările în curs de dezvoltare, fără să-l numească direct pe președintele SUA, Donald Trump, dar făcând trimitere la acțiuni atribuite administrației americane.
În discursul său de sâmbătă, Lula a invocat exemple precum blocada de combustibil asupra Cubei și cazul Venezuelei, întrebând dacă astfel de măsuri pot fi considerate „democratice”. El a spus că statele din Sudul Global au fost deja „jefuite” de resurse, iar acum ar exista o presiune pentru controlul asupra mineralelor critice și a pământurilor rare.
Lula a susținut că miza actuală o reprezintă accesul la minerale critice și pământuri rare, esențiale pentru industrii precum tehnologia și energia. Fără a preciza explicit cine sunt actorii vizați, el a afirmat că statele bogate în resurse riscă să fie tratate din nou ca simple surse de materii prime.
„După ce au luat tot ce aveam, acum vor să dețină mineralele critice și pământurile rare pe care le avem. Vor să ne colonizeze din nou.”
În același registru, Lula a avertizat împotriva încălcării integrității teritoriale și a intervențiilor externe în politica statelor din regiune. „Nu putem permite nimănui să intervină și să încalce integritatea teritorială a fiecărei țări”, a spus el, conform relatării.
Articolul plasează declarațiile lui Lula într-un context mai larg, evocând istoricul intervențiilor Washingtonului în America Latină, de la doctrina Monroe încoace. Potrivit sursei, după o perioadă în care implicarea directă a SUA ar fi scăzut, Donald Trump ar fi „reactivat” această tradiție prin măsuri precum lovituri navale împotriva unor presupuşi traficanți de droguri în Caraibe, o blocadă navală asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei și implicare în politica electorală din Honduras și Argentina.
Tot potrivit Al Jazeera, Trump ar fi impus anul trecut un tarif de 50% pentru bunurile braziliene, invocând drept motiv procesul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar SUA ar fi arătat interes pentru zăcămintele de pământuri rare ale Braziliei. Sursa mai afirmă că, pe 3 ianuarie, forțe americane l-ar fi răpit și încarcerat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, transportându-l la New York pentru a fi judecat pentru acuzații legate de droguri și arme.
Lula a extins critica și către arhitectura internațională de securitate, acuzând ONU că nu reușește să oprească conflicte majore. El a indicat situațiile din Gaza, Ucraina și Iran și a reluat apelul pentru reforma Consiliului de Securitate, blocată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți (China, Franța, Rusia, Regatul Unit și SUA).
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a susținut la rândul său că ONU „acționează în impotență” în fața războaielor, dar a argumentat că organizația rămâne necesară pentru soluții climatice și limitarea încălzirii globale. În același timp, participarea redusă a liderilor din America Latină și Caraibe la summit a fost prezentată ca un semn al diviziunilor din regiune, între cei prezenți numărându-se președinții Braziliei, Uruguayului, Burundului și Columbiei, precum și premierii din Guyana și Saint Vincent și Grenadine.
Recomandate

Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere. Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit. „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump. Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu. Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu. Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii. În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră. [...]

Șeful armatei israeliene spune că războiul cu Iranul e la „jumătatea sa” , potrivit Ziarul Financiar , pe fondul avertismentelor din piață că prelungirea conflictului până în aprilie ar putea împinge barilul de petrol spre aproape 200 de dolari. Publicația notează că Eyal Zamir, șeful Statului Major General al Israelului, a afirmat că războiul împotriva Iranului va continua și în timpul sărbătorii evreiești Pesah, la începutul lunii viitoare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video care a marcat trei săptămâni de la începutul operațiunii. Zamir a susținut că ofensiva comună SUA–Israel împotriva Iranului „începe să se transforme într-un rezultat sistemic, strategic, militar, economic și guvernamental”, dar a avertizat că Israelul trebuie să fie pregătit „să continue lupta pentru viitorul și libertatea noastră” până la Pesah, la începutul lunii aprilie. În același context, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat mai devreme în cursul zilei că „intensitatea atacurilor” împotriva Iranului va crește în săptămâna următoare. Comentariile oficialilor israelieni vin după ce președintele american Donald Trump a spus vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a campaniei SUA împotriva Iranului și că armata americană este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor sale, mai scrie Ziarul Financiar, care citează FT. [...]

Robert Mueller, fostul director FBI care a condus ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016, a decedat la vârsta de 81 de ani , informează NPR . Mueller a fost cunoscut pentru rolul său în investigarea interferenței ruse în alegerile prezidențiale din 2016 și a posibilei obstrucționări a justiției de către președintele Trump. Familia sa a anunțat decesul, fără a preciza cauza, însă a menționat că Mueller fusese diagnosticat cu boala Parkinson cu patru ani în urmă. Reacțiile la vestea decesului lui Mueller au fost diverse. Fostul președinte Barack Obama l-a descris ca fiind „unul dintre cei mai buni directori din istoria FBI”, subliniind transformarea agenției după atacurile din 11 septembrie. Obama a adăugat că Mueller a avut un angajament neclintit față de statul de drept și valorile fundamentale ale societății americane. În contrast, președintele Trump a reacționat cu satisfacție la moartea lui Mueller, afirmând pe rețelele sociale că „nu mai poate răni oameni nevinovați”. Cariera și contribuțiile lui Mueller Robert Mueller s-a născut pe 7 august 1944 în New York City și a crescut în Philadelphia. A absolvit Universitatea Princeton și a obținut un master în relații internaționale de la Universitatea New York. După ce a servit în Războiul din Vietnam, unde a fost decorat cu Steaua de Bronz, Mueller a urmat o carieră în drept, lucrând pentru Departamentul de Justiție și devenind partener la firma de avocatură WilmerHale. În 2001, Mueller a fost numit director al FBI de către președintele George W. Bush, cu doar o săptămână înainte de atacurile din 11 septembrie. Sub conducerea sa, FBI și-a concentrat eforturile pe combaterea terorismului, implementând schimbări semnificative în structura și funcționarea agenției. Ancheta privind implicarea Rusiei După demiterea directorului FBI James Comey de către Trump, Mueller a fost numit consilier special în mai 2017 pentru a conduce investigația asupra amestecului Rusiei în alegerile din 2016. Ancheta s-a încheiat în martie 2019 cu un raport de peste 400 de pagini, care nu a stabilit că echipa de campanie a lui Trump a colaborat cu guvernul rus, dar nu a clarificat nici dacă Trump a obstrucționat justiția. „Dacă am fi avut încredere că președintele nu a comis o crimă, am fi spus-o”, a declarat Mueller în fața Congresului. În cadrul investigației, echipa lui Mueller a inculpat 37 de persoane și entități, inclusiv pe fostul președinte de campanie Paul Manafort și consilierul de securitate națională Michael Flynn. Mulți dintre cei inculpați au beneficiat ulterior de clemență din partea lui Trump. Moștenirea lui Mueller Robert Mueller este amintit ca un lider remarcabil și un slujitor public de integritate. Firma WilmerHale, unde a fost partener, l-a descris ca un „prieten” și un „lider extraordinar”. Moștenirea sa include nu doar schimbările aduse FBI, ci și dedicarea sa față de statul de drept și valorile democratice. [...]

Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres , care citează Reuters și Politico. Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace. În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip. Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global. Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane. [...]

Cuba a blocat importurile de motorină destinate ambasadei SUA din Havana , pe fondul crizei energetice de pe insulă, potrivit G4Media , care citează dpa și o relatare a Washington Post. Ministerul de Externe cubanez a respins cererea ambasadei americane de a importa motorină pentru alimentarea generatoarelor, iar Havana a descris solicitarea drept „nerușinată” și inaccesibilă populației, relatează dpa, care citează o notă de protest menționată de Washington Post. Măsura intervine în condițiile unei penurii severe de combustibil și ale unor pene de curent extinse. Agenția germană notează că aproximativ 10 milioane de cubanezi sunt afectați de ani de zile de probleme economice interne, corupție și de embargoul comercial american aflat în vigoare de decenii. În acest context, infrastructura se degradează, iar rețeaua electrică, învechită, îi împinge pe cei care își permit să recurgă la generatoare pentru a face față întreruperilor repetate. Relațiile dintre SUA și Cuba rămân tensionate încă din revoluția din 1959, iar dpa consemnează că s-au deteriorat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Din decembrie 2025, administrația Trump ar fi restricționat în mare măsură accesul Cubei la petrol, prin amenințarea furnizorilor cu tarife vamale și prin limitarea importurilor din Venezuela, aliat important al Havanei, în condițiile în care Cuba depinde de petrol pentru producția de electricitate. Potrivit Washington Post, transporturile de combustibil din Statele Unite destinate ambasadei au fost oprite de autoritățile cubaneze la sosirea în portul Mariel, la începutul acestei săptămâni. Ziarul mai scrie că ambasada a informat Washingtonul că ar putea fi nevoită să reducă personalul în următoarele săptămâni dacă blocada continuă, iar angajații au fost deja cazați în spații comune și instruiți să lucreze de acasă pentru a economisi energie, citând o sursă anonimă. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz vrea să vorbească la telefon cu Donald Trump în acest weekend , potrivit Tagesspiegel , și intenționează să-l invite pe președintele SUA în septembrie la Bad Dürkheim, în landul Rheinland-Pfalz. Merz, care este și liderul CDU, a făcut anunțul vineri seară, la un eveniment de campanie al partidului în Bad Dürkheim. El a spus că l-a invitat deja pe Trump în 2025, cu ocazia vizitei sale de început de mandat, într-un context în care duminică are loc alegerea unui nou parlament regional în Rheinland-Pfalz. Cancelarul a admis că nu știe dacă Trump va accepta invitația și a glumit că o eventuală vizită ar fi „un coșmar” pentru Secret Service. În același timp, Merz a sugerat existența unor tensiuni în relația cu liderul de la Washington, afirmând că Trump „nu este, în acest moment, tocmai în relații bune” cu el, pe fondul unor diferențe legate de războiul din Iran. Merz a adăugat că, în pofida divergențelor, va continua să urmărească menținerea relațiilor transatlantice. Tagesspiegel amintește că în Rheinland-Pfalz sunt staționați câteva mii de soldați americani, iar în septembrie, la Bad Dürkheim, are loc Wurstmarkt, descris drept cel mai mare festival al vinului din lume. Consemnează, de asemenea, Reuters că Trump nu a efectuat până acum, în niciunul dintre cele două mandate ale sale, o vizită oficială de stat în Germania, participând doar la reuniuni multilaterale, precum summitul G20 de la Hamburg. [...]