Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz, potrivit Al Jazeera, amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere.
Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit.
„Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump.
Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu.
Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu.
Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii.
În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump sugerează o înăsprire a presiunii economice asupra Iranului , într-un context în care Washingtonul încearcă să forțeze un acord „corect”, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a spus vineri, în fața presei, că Iranul „ar dori” să ajungă la o înțelegere cu SUA, dar „nu este pregătit să facă acordul potrivit”. În același timp, președintele american a susținut că SUA au „control total” asupra „întregii regiuni” legate de Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Pe linia presiunii economice, Trump a legat mesajul politic de situația internă a Iranului, afirmând că autoritățile de la Teheran „nu își plătesc soldații” și „nu își plătesc poliția” și invocând o inflație de „350%”. Declarațiile vin la o săptămână după ce Trump a promis că va lovi Iranul „dur” pe plan economic, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a spus că Washingtonul va impune măsuri „cum nu s-au mai văzut”. Mesajul către piețe: presiune economică, fără excluderea opțiunilor militare Trump a mai precizat că anunțurile privind „războiul economic” al SUA împotriva Iranului nu înseamnă că opțiunile militare ale Washingtonului ar fi limitate. Din perspectiva riscului regional, referirea la Strâmtoarea Hormuz este relevantă deoarece orice escaladare în zonă poate afecta transporturile și costurile energiei, cu efecte în lanț asupra inflației și a prețurilor la combustibili. Reacția Teheranului: contestarea cifrelor Presa iraniană a respins rapid afirmațiile lui Trump, mai multe instituții media aliniate statului numind cifra de 350% privind inflația o susținere „fără bază”, care nu ar avea legătură cu „realitatea economică”, potrivit materialului. [...]
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul , potrivit HotNews . Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”. Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului. Ce lipsește din anunț: măsuri concrete și ținte nominalizate Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume. Context regional: EAU opresc relațiile comerciale cu Iranul Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată. Miza economică globală: riscul unei noi confruntări cu China Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii. [...]
Traficul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut la jumătate într-o singură zi , un semnal operațional cu potențial impact economic pentru lanțurile de aprovizionare cu energie, pe fondul deteriorării percepției de siguranță în regiune, potrivit Mediafax . Date preliminare citate de publicație, pe baza informațiilor Kpler, arată că joi au traversat strâmtoarea șapte nave care transportau mărfuri, față de 14 înregistrate miercuri, conform Reuters . Din cele șapte nave, patru intrau în zona maritimă, iar trei ieșeau. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (LNG – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat pe mare) treceau prin această zonă. În acest context, scăderea numărului de traversări este prezentată ca un nou semnal al presiunilor asupra transportului maritim din regiune, într-un moment în care riscurile de securitate afectează activitatea companiilor de transport și a operatorilor energetici. Ce arată datele despre tipul navelor care au evitat ruta Potrivit datelor preliminare, joi nu au fost înregistrate: nave VLCC (Very Large Crude Carriers – transportatoare foarte mari de țiței); nave specializate în transportul LNG. Absența acestor categorii este relevantă pentru piața energetică, având în vedere rolul strâmtorii în fluxurile globale de petrol și gaze. Contextul imediat: tensiuni SUA–Iran și negocieri blocate Reducerea traficului are loc pe fondul creșterii îngrijorărilor privind siguranța navigației în Orientul Mijlociu, în timp ce discuțiile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace rămân blocate, notează publicația. În pofida scăderii generale, o navă de mari dimensiuni destinată transportului de gaze a reușit să iasă joi din Strâmtoarea Ormuz; aceasta transporta propan și butan și a folosit o rută apropiată de coastele Iranului, conform datelor Kpler. [...]
Lansarea a 10 rachete balistice de către Coreea de Nord ridică din nou nivelul de risc în regiune , într-un moment în care Washingtonul încearcă să reducă tensiunile prin diminuarea exercițiilor militare comune cu Seulul și prin reluarea discuțiilor la vârf. Informațiile sunt prezentate de HotNews , pe baza relatărilor Reuters. Coreea de Nord a lansat joi zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, care au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud . Paza de coastă japoneză a transmis, la rândul ei, că o rachetă balistică a căzut deja, iar postul public japonez NHK a relatat că proiectilul pare să fi aterizat în mare, în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Reacția Seulului: alertă maximă și ședință de urgență Biroul prezidențial al Coreei de Sud a condamnat lansarea și a ordonat forțelor armate să mențină starea de alertă maximă pe durata exercițiilor comune aflate în desfășurare cu Statele Unite. Totodată, a fost convocată o ședință de urgență privind securitatea, cu participarea oficialilor Ministerului Apărării și ai autorităților militare. În comunicatul autorităților sud-coreene, lansarea este descrisă drept o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Phenianului i se cere să înceteze imediat astfel de acțiuni. De ce contează momentul: semnal către SUA, în plină recalibrare a exercițiilor Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a decis reducerea exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud, care urmează să se încheie vineri. Trump a justificat decizia spunând că are o relație „foarte bună” cu Kim Jong-un și că manevrele militare ar transmite un semnal greșit. Miercuri, Trump a afirmat că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean în cursul acestui an și a susținut că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”. Declarațiile lui Trump au fost relatate separat de HotNews, în acest material: HotNews . În plus, The Wall Street Journal a scris că Trump și-ar fi îndemnat consilierii să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă. Ce semnal transmite Phenianul, potrivit analizei citate Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a declarat miercuri că „politica ostilă” a Statelor Unite nu s-a schimbat și că, deși relația dintre lideri a fost „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continuă exercițiile militare cu Seulul și ar amenința securitatea națională a Phenianului. Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene din Seul, a apreciat că lansarea urmărește să arate că avertismentul transmis cu o zi înainte „nu era doar retorică” și că ar servi mai multor obiective, inclusiv opoziția față de exercițiile militare sud-coreano-americane și avertizarea puterilor externe să nu speculeze pe teme de securitate ale Phenianului. „Este un mesaj care arată că chestiunile legate de securitatea Coreei de Nord trebuie decise de Coreea de Nord.” Context: diplomație blocată și semne de întrebare privind postura SUA în Asia Trump a avut summituri cu Kim în 2018 și 2019, însă demersurile au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele nucleare. HotNews notează că Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat. În paralel, potrivit Politico (citat de HotNews), reducerea exercițiilor și atitudinea generală a Washingtonului față de aliații din Asia îi determină pe aceștia să-și reconsidere dependența de SUA în materie de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare și căutarea unor parteneriate alternative. În același registru, plecarea în această săptămână a singurului portavion american staționat în Asia către Orientul Mijlociu alimentează întrebări despre nivelul de angajament al SUA în regiune. [...]
Administrația Trump face primul angajament financiar major pentru o forță internațională în Gaza, alocând peste 206 milioane de dolari (aprox. 930 milioane lei) , într-o încercare de a debloca planul de securizare și reconstrucție a enclavei, aflat în impas, potrivit Agerpres , care citează Reuters. În două notificări datate 30 iulie, Departamentul de Stat a informat Congresul SUA că 200 de milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) vor fi direcționați către echipamente, infrastructură, vehicule și costuri operaționale pentru Forța Internațională de Stabilizare (ISF). Alte 6 milioane de dolari (aprox. 27 milioane lei) ar urma să acopere reutilizarea unor vehicule blindate americane pentru sprijinirea acestei forțe. Miza economică și operațională este că finanțarea reprezintă primul pas concret al SUA pentru implementarea unei forțe de menținere a păcii în Gaza, într-un moment în care planul mai amplu de reconstrucție rămâne blocat. Administrația americană nu a indicat, însă, care ar fi costul total necesar pentru finanțarea forței pe termen mai lung. Ce ar urma să facă ISF și ce rămâne neclar În una dintre notificările către Congres, rolul ISF este descris ca fiind unul extins, de la securitate până la facilitarea ajutorului și reconstrucției: „ISF va conduce operațiunile de securitate, va sprijini demilitarizarea completă și va permite livrarea în siguranță a ajutorului umanitar și a materialelor de reconstrucție către Fâșia Gaza.” Totodată, componența finală a forței este „încă în curs de negociere”, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind statele participante, structura de comandă și calendarul de desfășurare. Context: planul de reconstrucție rămâne blocat politic Donald Trump a înființat un „Consiliu pentru Pace” care să monitorizeze planul de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza și de a reconstrui teritoriul. Conform planului descris, o forță de menținere a păcii ar urma să fie desfășurată după retragerea trupelor israeliene, să securizeze zonele, să antreneze noi forțe de poliție palestiniene și să sprijine livrările de ajutoare. De la anunțul unui acord la sfârșitul lunii iulie, demersul a stagnat, pe fondul refuzului Israelului și Hamas de a îndeplini condițiile necesare pentru aplicarea acordului. Emisarul special Jared Kushner a avut întâlniri recente cu oficiali Hamas și cu lideri israelieni la Ierusalim, dar a părăsit regiunea fără progrese, potrivit informațiilor citate. [...]
NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]
