Știri
Știri din categoria Externe
Șeful armatei israeliene spune că războiul cu Iranul e la „jumătatea sa”, potrivit Ziarul Financiar, pe fondul avertismentelor din piață că prelungirea conflictului până în aprilie ar putea împinge barilul de petrol spre aproape 200 de dolari.
Publicația notează că Eyal Zamir, șeful Statului Major General al Israelului, a afirmat că războiul împotriva Iranului va continua și în timpul sărbătorii evreiești Pesah, la începutul lunii viitoare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video care a marcat trei săptămâni de la începutul operațiunii.
Zamir a susținut că ofensiva comună SUA–Israel împotriva Iranului „începe să se transforme într-un rezultat sistemic, strategic, militar, economic și guvernamental”, dar a avertizat că Israelul trebuie să fie pregătit „să continue lupta pentru viitorul și libertatea noastră” până la Pesah, la începutul lunii aprilie.
În același context, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat mai devreme în cursul zilei că „intensitatea atacurilor” împotriva Iranului va crește în săptămâna următoare.
Comentariile oficialilor israelieni vin după ce președintele american Donald Trump a spus vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a campaniei SUA împotriva Iranului și că armata americană este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor sale, mai scrie Ziarul Financiar, care citează FT.
Recomandate
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul , potrivit HotNews . Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”. Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului. Ce lipsește din anunț: măsuri concrete și ținte nominalizate Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume. Context regional: EAU opresc relațiile comerciale cu Iranul Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată. Miza economică globală: riscul unei noi confruntări cu China Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii. [...]
Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Lansarea a 10 rachete balistice de către Coreea de Nord ridică din nou nivelul de risc în regiune , într-un moment în care Washingtonul încearcă să reducă tensiunile prin diminuarea exercițiilor militare comune cu Seulul și prin reluarea discuțiilor la vârf. Informațiile sunt prezentate de HotNews , pe baza relatărilor Reuters. Coreea de Nord a lansat joi zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, care au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, potrivit Statului Major Interarme al Coreei de Sud . Paza de coastă japoneză a transmis, la rândul ei, că o rachetă balistică a căzut deja, iar postul public japonez NHK a relatat că proiectilul pare să fi aterizat în mare, în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Reacția Seulului: alertă maximă și ședință de urgență Biroul prezidențial al Coreei de Sud a condamnat lansarea și a ordonat forțelor armate să mențină starea de alertă maximă pe durata exercițiilor comune aflate în desfășurare cu Statele Unite. Totodată, a fost convocată o ședință de urgență privind securitatea, cu participarea oficialilor Ministerului Apărării și ai autorităților militare. În comunicatul autorităților sud-coreene, lansarea este descrisă drept o încălcare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, iar Phenianului i se cere să înceteze imediat astfel de acțiuni. De ce contează momentul: semnal către SUA, în plină recalibrare a exercițiilor Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a decis reducerea exercițiilor militare SUA–Coreea de Sud, care urmează să se încheie vineri. Trump a justificat decizia spunând că are o relație „foarte bună” cu Kim Jong-un și că manevrele militare ar transmite un semnal greșit. Miercuri, Trump a afirmat că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean în cursul acestui an și a susținut că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”. Declarațiile lui Trump au fost relatate separat de HotNews, în acest material: HotNews . În plus, The Wall Street Journal a scris că Trump și-ar fi îndemnat consilierii să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă. Ce semnal transmite Phenianul, potrivit analizei citate Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a declarat miercuri că „politica ostilă” a Statelor Unite nu s-a schimbat și că, deși relația dintre lideri a fost „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continuă exercițiile militare cu Seulul și ar amenința securitatea națională a Phenianului. Yang Moo-jin, profesor la Universitatea de Studii Nord-Coreene din Seul, a apreciat că lansarea urmărește să arate că avertismentul transmis cu o zi înainte „nu era doar retorică” și că ar servi mai multor obiective, inclusiv opoziția față de exercițiile militare sud-coreano-americane și avertizarea puterilor externe să nu speculeze pe teme de securitate ale Phenianului. „Este un mesaj care arată că chestiunile legate de securitatea Coreei de Nord trebuie decise de Coreea de Nord.” Context: diplomație blocată și semne de întrebare privind postura SUA în Asia Trump a avut summituri cu Kim în 2018 și 2019, însă demersurile au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele nucleare. HotNews notează că Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat. În paralel, potrivit Politico (citat de HotNews), reducerea exercițiilor și atitudinea generală a Washingtonului față de aliații din Asia îi determină pe aceștia să-și reconsidere dependența de SUA în materie de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare și căutarea unor parteneriate alternative. În același registru, plecarea în această săptămână a singurului portavion american staționat în Asia către Orientul Mijlociu alimentează întrebări despre nivelul de angajament al SUA în regiune. [...]
Administrația Trump face primul angajament financiar major pentru o forță internațională în Gaza, alocând peste 206 milioane de dolari (aprox. 930 milioane lei) , într-o încercare de a debloca planul de securizare și reconstrucție a enclavei, aflat în impas, potrivit Agerpres , care citează Reuters. În două notificări datate 30 iulie, Departamentul de Stat a informat Congresul SUA că 200 de milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) vor fi direcționați către echipamente, infrastructură, vehicule și costuri operaționale pentru Forța Internațională de Stabilizare (ISF). Alte 6 milioane de dolari (aprox. 27 milioane lei) ar urma să acopere reutilizarea unor vehicule blindate americane pentru sprijinirea acestei forțe. Miza economică și operațională este că finanțarea reprezintă primul pas concret al SUA pentru implementarea unei forțe de menținere a păcii în Gaza, într-un moment în care planul mai amplu de reconstrucție rămâne blocat. Administrația americană nu a indicat, însă, care ar fi costul total necesar pentru finanțarea forței pe termen mai lung. Ce ar urma să facă ISF și ce rămâne neclar În una dintre notificările către Congres, rolul ISF este descris ca fiind unul extins, de la securitate până la facilitarea ajutorului și reconstrucției: „ISF va conduce operațiunile de securitate, va sprijini demilitarizarea completă și va permite livrarea în siguranță a ajutorului umanitar și a materialelor de reconstrucție către Fâșia Gaza.” Totodată, componența finală a forței este „încă în curs de negociere”, ceea ce lasă deschisă întrebarea privind statele participante, structura de comandă și calendarul de desfășurare. Context: planul de reconstrucție rămâne blocat politic Donald Trump a înființat un „Consiliu pentru Pace” care să monitorizeze planul de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza și de a reconstrui teritoriul. Conform planului descris, o forță de menținere a păcii ar urma să fie desfășurată după retragerea trupelor israeliene, să securizeze zonele, să antreneze noi forțe de poliție palestiniene și să sprijine livrările de ajutoare. De la anunțul unui acord la sfârșitul lunii iulie, demersul a stagnat, pe fondul refuzului Israelului și Hamas de a îndeplini condițiile necesare pentru aplicarea acordului. Emisarul special Jared Kushner a avut întâlniri recente cu oficiali Hamas și cu lideri israelieni la Ierusalim, dar a părăsit regiunea fără progrese, potrivit informațiilor citate. [...]
NATO transmite că postura sa de descurajare și apărare rămâne „puternică și eficientă” , după informațiile potrivit cărora Iranul ar fi analizat scenarii de atac asupra unor ținte militare din Europa, relatează Mediafax . Mesajul Alianței are o miză operațională directă: semnalează că sistemele de apărare și mecanismele de răspuns sunt deja testate în regiune și pot fi activate rapid în cazul unei escaladări. Un oficial NATO a declarat că Alianța „este pregătită să răspundă oricărei amenințări” și „va face întotdeauna tot ceea ce este necesar” pentru apărarea tuturor aliaților, într-o reacție la informațiile publicate de Financial Times, preluate de Reuters . „Așa cum s-a demonstrat la începutul acestui an, când sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat cu succes, în patru ocazii separate, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, postura noastră de descurajare și apărare este puternică și eficientă.” Ce spun informațiile invocate despre posibile ținte în Europa Potrivit Financial Times, două surse din interiorul regimului de la Teheran au afirmat că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, inclusiv Bulgaria. Contextul menționat este aprobarea, luna trecută, a folosirii bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. Una dintre surse a adăugat că și Cipru ar fi între posibilele ținte de represalii, în cazul unei noi ofensive americane. În același set de scenarii, Teheranul ar fi analizat și posibilitatea unor atacuri asupra cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz . De ce contează reacția NATO, dincolo de declarații Din perspectiva funcționării Alianței, reacția pune accent pe capacitatea de apărare aeriană și pe precedentul interceptărilor de la începutul anului, când rachete balistice lansate din Iran și îndreptate spre Turcia au fost oprite de sistemele NATO. Mesajul urmărește să descurajeze extinderea conflictului spre Europa și să indice că infrastructura de apărare este deja operațională pentru astfel de riscuri. Informațiile despre intențiile Iranului rămân, însă, la nivel de evaluări și scenarii relatate pe surse, condiționate de o posibilă escaladare a războiului de către președintele american Donald Trump. [...]
Washingtonul încearcă să evite o confruntare accidentală între Israel și Turcia în Siria printr-un canal formal de coordonare militară și politică, după atacul israelian asupra bazei siriene Abu al-Duhur, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: un incident de „identificare greșită” sau o reacție pripită ar putea escalada rapid într-o criză regională, în condițiile în care Israel și Turcia au interese tot mai divergente în Siria și operează în proximitate. Tom Barrack , emisar american și ambasador al SUA în Turcia, a declarat pentru Reuters că Ankara nu fusese avertizată înaintea loviturilor israeliene. Potrivit acestuia, Turcia ar fi observat avioane israeliene îndreptându-se spre nord, către teritoriul turc, ceea ce ar fi putut declanșa pregătiri pentru o reacție militară. „Din fericire, persoane raționale au reușit să împiedice deteriorarea situației”, a declarat Barrack. Ce vrea să construiască SUA: un mecanism de „deconflictualizare” Barrack a spus că Statele Unite lucrează activ la un mecanism de comunicare care să implice Israelul, Siria și Turcia, pentru a preveni neînțelegeri și confruntări accidentale. Un astfel de mecanism de „deconflictualizare” este, în esență, un canal de coordonare între actori militari sau politici, folosit pentru evitarea incidentelor nedorite atunci când mai multe forțe operează în același spațiu. Turcia a condamnat atacurile asupra bazei Abu al-Duhur, dar nu a oferit detalii despre posibilitatea instituirii unui astfel de mecanism. De ce a crescut riscul: atacul asupra bazei Abu al-Duhur și proximitatea față de Turcia Potrivit televiziunii de stat siriene Ekhbariya, care a citat o sursă militară, Israelul a efectuat marți opt lovituri aeriene asupra pistei și facilităților de depozitare ale bazei Abu al-Duhur. O altă sursă militară și un localnic au spus că nu au existat victime. Armata israeliană nu a comentat informațiile. Baza este la aproximativ 70 de kilometri de granița cu Turcia și nu mai este folosită ca aerodrom militar dedicat din 2013, în contextul războiului civil sirian. Barrack a indicat că atacurile ar fi reflectat percepția — „corectă sau nu” — că Turcia ar putea să își extindă în viitorul apropiat prezența militară în acea bază. Context: interese divergente și o regiune fără acord de reducere a tensiunilor Tensiunile dintre Israel și Turcia s-au amplificat pe fondul pozițiilor diferite privind viitorul Siriei. Turcia este descrisă ca un aliat important al președintelui sirian Ahmed al-Sharaa și sprijină reconstrucția armatei siriene, refacerea instituțiilor și infrastructurii, oferind și sprijin militar și diplomatic pentru Damasc. Separat, Israelul a efectuat de-a lungul anilor atacuri în Siria, susținând că urmărește să limiteze influența Iranului și să împiedice transferul de arme către Hezbollah. După înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în 2024, Israelul a continuat operațiunile militare și a privit cu suspiciune noua conducere de la Damasc. În paralel, Siria și Israelul au avut runde de discuții pentru reducerea tensiunilor, fără un acord până acum. Barrack a avertizat că incidentul arată nevoia de extindere a eforturilor diplomatice și de o structură mai solidă, cu resurse suplimentare, peste mecanismul de schimb de informații și dialog facilitat deja de SUA. „Investițiile în astfel de mecanisme sunt mult mai puțin costisitoare decât utilizarea mijloacelor cinetice de comunicare”, a spus Barrack, referindu-se la folosirea forței militare pentru transmiterea unor mesaje sau pentru descurajare. [...]
