Știri
Știri din categoria Externe
Șeful armatei israeliene spune că războiul cu Iranul e la „jumătatea sa”, potrivit Ziarul Financiar, pe fondul avertismentelor din piață că prelungirea conflictului până în aprilie ar putea împinge barilul de petrol spre aproape 200 de dolari.
Publicația notează că Eyal Zamir, șeful Statului Major General al Israelului, a afirmat că războiul împotriva Iranului va continua și în timpul sărbătorii evreiești Pesah, la începutul lunii viitoare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video care a marcat trei săptămâni de la începutul operațiunii.
Zamir a susținut că ofensiva comună SUA–Israel împotriva Iranului „începe să se transforme într-un rezultat sistemic, strategic, militar, economic și guvernamental”, dar a avertizat că Israelul trebuie să fie pregătit „să continue lupta pentru viitorul și libertatea noastră” până la Pesah, la începutul lunii aprilie.
În același context, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat mai devreme în cursul zilei că „intensitatea atacurilor” împotriva Iranului va crește în săptămâna următoare.
Comentariile oficialilor israelieni vin după ce președintele american Donald Trump a spus vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a campaniei SUA împotriva Iranului și că armata americană este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor sale, mai scrie Ziarul Financiar, care citează FT.
Recomandate
Potrivit HotNews.ro , Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane. Campania Israelului și a SUA împotriva Iranului Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor. „Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir. Condițiile Iranului pentru pace Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului. Noi atacuri iraniene în regiunea Golfului Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale. Amenințările globale ale Iranului Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale. Inițiativa internațională pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate. [...]
Donald Trump a dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru Strâmtoarea Hormuz , potrivit Al Jazeera , amenințând că SUA vor lovi centrale electrice iraniene dacă „libertatea de navigație” nu este restabilită complet. Declarația vine pe fondul continuării, pentru a patra săptămână, a războiului SUA-Israel împotriva Iranului și al presiunilor interne asupra Casei Albe, în contextul scumpirii petrolului și al scăderilor bursiere. Trump a transmis mesajul sâmbătă seară pe platforma Truth Social, la ora 23:44 GMT (01:44, ora României, duminică), fără să indice ce centrală consideră „cea mai mare”. În postare, președintele SUA a condiționat explicit acțiunea militară de redeschiderea strâmtorii „fără amenințări” în termenul stabilit. „Dacă Iranul nu DESCHIDE COMPLET, FĂRĂ AMENINȚARE, Strâmtoarea Hormuz, în 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi și vor distruge diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE PRIMA”, a scris Trump. Teheranul a reacționat afirmând că va viza infrastructura energetică americană din regiune dacă infrastructura iraniană de combustibili și energie va fi atacată. Potrivit articolului, armata iraniană a avertizat că „toată infrastructura energetică” a SUA din zonă ar deveni țintă în acest scenariu. Escaladarea retorică are loc la o zi după ce Trump sugerase public că ar putea „reduce” operațiunile militare declanșate împreună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în timp ce SUA și Iranul se aflau în negocieri nucleare. Într-o postare de vineri, Trump a spus că SUA sunt „foarte aproape” de atingerea obiectivelor și iau în calcul „reducerea” eforturilor militare în Orientul Mijlociu. Miza imediată este Strâmtoarea Hormuz, pe unde, în timp de pace, trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii, iar traficul maritim „aproape s-a oprit” de la începutul războiului, notează Al Jazeera. Iranul a susținut că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepția SUA și a aliaților săi; ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat pentru CBS că a fost contactat de mai multe țări pentru trecere sigură și că unele nave din „țări diferite” au fost lăsate să tranziteze, fără detalii. În paralel, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a afirmat sâmbătă că abilitatea Iranului de a ataca nave în strâmtoare a fost „degradată” după lovituri americane din această săptămână asupra unei facilități subterane de coastă, unde ar fi fost stocate rachete de croazieră antinavă și lansatoare mobile. Din Washington, corespondentul Al Jazeera Manuel Rapalo a spus că există un decalaj între ceea ce „pare să vrea” Casa Albă în Hormuz și ceea ce armata americană susține că a realizat deja, în timp ce Trump vorbește despre o escaladare majoră. [...]
Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a avertizat asupra „interferenței străine” la summitul CELAC din Columbia, potrivit Al Jazeera . Lula a criticat ceea ce a numit revenirea unei abordări „coloniale” față de țările în curs de dezvoltare, fără să-l numească direct pe președintele SUA, Donald Trump, dar făcând trimitere la acțiuni atribuite administrației americane. În discursul său de sâmbătă, Lula a invocat exemple precum blocada de combustibil asupra Cubei și cazul Venezuelei, întrebând dacă astfel de măsuri pot fi considerate „democratice”. El a spus că statele din Sudul Global au fost deja „jefuite” de resurse, iar acum ar exista o presiune pentru controlul asupra mineralelor critice și a pământurilor rare. Mesajul lui Lula: resurse, suveranitate și „o nouă colonizare” Lula a susținut că miza actuală o reprezintă accesul la minerale critice și pământuri rare, esențiale pentru industrii precum tehnologia și energia. Fără a preciza explicit cine sunt actorii vizați, el a afirmat că statele bogate în resurse riscă să fie tratate din nou ca simple surse de materii prime. „După ce au luat tot ce aveam, acum vor să dețină mineralele critice și pământurile rare pe care le avem. Vor să ne colonizeze din nou.” În același registru, Lula a avertizat împotriva încălcării integrității teritoriale și a intervențiilor externe în politica statelor din regiune. „Nu putem permite nimănui să intervină și să încalce integritatea teritorială a fiecărei țări”, a spus el, conform relatării. Acțiuni atribuite administrației Trump și temeri în America Latină Articolul plasează declarațiile lui Lula într-un context mai larg, evocând istoricul intervențiilor Washingtonului în America Latină, de la doctrina Monroe încoace. Potrivit sursei, după o perioadă în care implicarea directă a SUA ar fi scăzut, Donald Trump ar fi „reactivat” această tradiție prin măsuri precum lovituri navale împotriva unor presupuşi traficanți de droguri în Caraibe, o blocadă navală asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei și implicare în politica electorală din Honduras și Argentina. Tot potrivit Al Jazeera , Trump ar fi impus anul trecut un tarif de 50% pentru bunurile braziliene, invocând drept motiv procesul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar SUA ar fi arătat interes pentru zăcămintele de pământuri rare ale Braziliei. Sursa mai afirmă că, pe 3 ianuarie, forțe americane l-ar fi răpit și încarcerat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, transportându-l la New York pentru a fi judecat pentru acuzații legate de droguri și arme. Critici la adresa ONU și ecouri din partea lui Gustavo Petro Lula a extins critica și către arhitectura internațională de securitate, acuzând ONU că nu reușește să oprească conflicte majore. El a indicat situațiile din Gaza, Ucraina și Iran și a reluat apelul pentru reforma Consiliului de Securitate, blocată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți (China, Franța, Rusia, Regatul Unit și SUA). Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a susținut la rândul său că ONU „acționează în impotență” în fața războaielor, dar a argumentat că organizația rămâne necesară pentru soluții climatice și limitarea încălzirii globale. În același timp, participarea redusă a liderilor din America Latină și Caraibe la summit a fost prezentată ca un semn al diviziunilor din regiune, între cei prezenți numărându-se președinții Braziliei, Uruguayului, Burundului și Columbiei, precum și premierii din Guyana și Saint Vincent și Grenadine. [...]
Arabia Saudită a expulzat atașatul militar al Iranului și patru membri ai ambasadei , potrivit Al Jazeera , care notează că personalul are la dispoziție 24 de ore să părăsească regatul, pe fondul intensificării atacurilor atribuite Teheranului. Ministerul saudit de Externe a anunțat sâmbătă că i-a declarat persona non grata pe „atașatul militar al Ambasadei Republicii Islamice Iran în Regat, asistentul atașatului militar și trei membri ai personalului misiunii”, invocând „atacuri iraniene repetate” asupra teritoriului saudit. Decizia vine în contextul războiului SUA-Israel cu Iranul, în care Teheranul a vizat Arabia Saudită și alți vecini din Golf care găzduiesc active militare americane, cu atacuri tot mai dăunătoare asupra zonelor civile și infrastructurii energetice, alimentând volatilitatea pe piețele globale de energie. Autoritățile saudite susțin că, de la începutul războiului, regatul a fost atacat cu sute de rachete și drone iraniene, majoritatea fiind interceptate. Printre episoadele menționate se află lovituri repetate asupra instalațiilor energetice din estul Arabiei Saudite și atacuri asupra capitalei Riyadh, unde ambasada SUA ar fi fost lovită de două drone la începutul lunii. Joi, încărcările de petrol în portul Yanbu de la Marea Roșie au fost perturbate după ce o dronă a căzut în apropierea rafinăriei SAMREF (Aramco-Exxon), potrivit relatării. Yanbu este prezentat ca singura ieșire de export a Arabiei Saudite în condițiile în care Iranul a blocat, în fapt, traficul de petroliere care părăsesc Golful prin Strâmtoarea Hormuz. În acest context, ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a spus anterior în cursul săptămânii că încrederea în Iran a fost „spulberată” și a invocat dreptul țării sale de a se apăra, adăugând că statele din Golf au capacități semnificative pe care le-ar putea folosi dacă ar decide acest lucru. Relațiile dintre Riad și Teheran au fost tensionate istoric, deși cele două state au început o apropiere mediată de Beijing în urmă cu trei ani. Ministerul saudit de Externe a avertizat sâmbătă că atacurile iraniene continue ar putea duce la o escaladare suplimentară și la „consecințe semnificative” pentru relațiile actuale și viitoare, pe fondul unor măsuri similare în regiune, după ce Qatarul a declarat miercuri persona non grata atașații militari și de securitate ai ambasadei Iranului la Doha, împreună cu personalul acestora. [...]
Peste 30 de persoane au fost rănite după un atac iranian cu rachetă balistică la Dimona , potrivit HotNews.ro , în orașul din sudul Israelului unde se află principala facilitate nucleară a țării. Armata israeliană a confirmat „impactul direct al unei rachete asupra unei clădiri” și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană au intervenit, însă interceptoarele nu au reușit să doboare racheta. Autoritățile israeliene au anunțat că au fost demarate investigații pentru stabilirea cauzei eșecului interceptării. Conform AFP, citată de Agerpres, echipele Magen David Adom (MDA, echivalentul israelian al Crucii Roșii) au preluat un băiat de aproximativ 10 ani, în stare gravă, rănit de schije, și o femeie de circa 30 de ani, rănită de cioburi de sticlă. MDA a mai raportat 31 de persoane rănite ușor de schije în timp ce se îndreptau spre un adăpost, precum și alte 14 persoane transportate la spital cu simptome de anxietate. Dimona găzduiește Centrul de cercetări nucleare Shimon Peres, ceea ce face zona deosebit de sensibilă la atacuri. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut „reținere militară maximă” și a spus că nu a primit semnale privind pagube la instalația nucleară, adăugând că „nu au fost detectate niveluri anormale de radiații”, potrivit informațiilor din statele din regiune. Teheranul a prezentat atacul ca „răspuns” la lovirea centrului iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz, în timp ce Israelul susține că nu poartă responsabilitatea pentru acel atac, potrivit The New York Times și The Times of Israel, citate de HotNews.ro. Iranul a afirmat că la Natanz nu există scurgeri radioactive și nici pericol pentru populația locală, iar armata israeliană a negat că ar fi lovit situl; în același timp, articolul amintește că Natanz a mai fost vizat în acest război și a fost lovit și în iunie 2025, în timpul Războiului de 12 zile. [...]
