Știri
Știri din categoria Externe
Șeful armatei israeliene spune că războiul cu Iranul e la „jumătatea sa”, potrivit Ziarul Financiar, pe fondul avertismentelor din piață că prelungirea conflictului până în aprilie ar putea împinge barilul de petrol spre aproape 200 de dolari.
Publicația notează că Eyal Zamir, șeful Statului Major General al Israelului, a afirmat că războiul împotriva Iranului va continua și în timpul sărbătorii evreiești Pesah, la începutul lunii viitoare. Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video care a marcat trei săptămâni de la începutul operațiunii.
Zamir a susținut că ofensiva comună SUA–Israel împotriva Iranului „începe să se transforme într-un rezultat sistemic, strategic, militar, economic și guvernamental”, dar a avertizat că Israelul trebuie să fie pregătit „să continue lupta pentru viitorul și libertatea noastră” până la Pesah, la începutul lunii aprilie.
În același context, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat mai devreme în cursul zilei că „intensitatea atacurilor” împotriva Iranului va crește în săptămâna următoare.
Comentariile oficialilor israelieni vin după ce președintele american Donald Trump a spus vineri că ia în considerare o „reducere treptată” a campaniei SUA împotriva Iranului și că armata americană este „foarte aproape” de atingerea obiectivelor sale, mai scrie Ziarul Financiar, care citează FT.
Recomandate
Donald Trump a spus că va vorbi cu președintele Taiwanului, o mișcare cu potențial de escaladare diplomatică cu China , potrivit Agerpres . O astfel de discuție ar fi semnificativă deoarece liderii SUA și Taiwanului nu au mai avut o conversație directă de când Washingtonul a mutat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing, în 1979. Trump a făcut declarația miercuri, în fața presei, indicând că intenționează să discute cu Lai Ching-te . „Voi vorbi cu el. Voi vorbi cu toată lumea... Vom lucra la asta, la problema Taiwanului.” De ce contează: riscul de reacție din partea Beijingului O conversație directă între SUA și Taiwan ar putea irita China, care consideră insula guvernată democratic drept parte a teritoriului său. În acest context, deschiderea lui Trump pentru un contact direct cu liderul de la Taipei este prezentată ca o posibilă evoluție diplomatică importantă. Trump a legat această disponibilitate de vizita sa în China de săptămâna trecută, pe care a descris-o drept „uluitoare”, conform relatării citate de Agerpres. Context: vânzări de arme și obligațiile SUA față de Taiwan După întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping , Trump a spus că nu a decis dacă va continua o „vânzare majoră de arme” către Taiwan, în valoare de până la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei). Potrivit legislației americane, Washingtonul este obligat să ofere Taiwanului mijloace de apărare, iar aleși atât republicani, cât și democrați au cerut administrației Trump să continue vânzările de arme. [...]
Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]
Administrația Trump vrea să reducă angajamentul militar al SUA în NATO, ceea ce mută presiunea de finanțare și planificare a apărării pe guvernele europene , potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este că, într-un scenariu de criză majoră, Europa ar urma să se bazeze mai mult pe propriile forțe convenționale, în timp ce SUA ar rămâne, cel puțin declarativ, pilonul de descurajare nucleară. Planul vizează așa-numitul „ Model de Forțe NATO ”, cadrul prin care statele membre identifică forțele ce pot fi activate în cazul unui conflict sau al unei crize majore (de exemplu, un atac asupra unui stat aliat). Potrivit Reuters, citată de publicație, Pentagonul ar urma să își reducă semnificativ contribuția la acest „fond” de capabilități militare, însă detaliile – inclusiv ritmul transferului de responsabilități către europeni – nu sunt încă limpezi. Ce se schimbă operațional: mai puține forțe americane „la dispoziție” pentru Europa Sursele citate spun că Pentagonul intenționează să își anunțe poziția la o reuniune a șefilor pentru politica de apărare, programată vineri la Bruxelles. Statele Unite ar urma să fie reprezentate, probabil, de Alex Velez-Green, consilier al șefului de politică al Pentagonului, Elbridge Colby . Ajustarea Modelului de Forțe NATO este descrisă ca o prioritate pentru echipa lui Colby înaintea următorului summit NATO, programat în Turcia, în iulie. Implicația bugetară: presiune suplimentară pe cheltuielile de apărare din Europa În plan politic, Donald Trump a transmis în mod repetat că se așteaptă ca statele europene să preia „responsabilitatea principală” pentru securitatea continentului, iar mesajul din această săptămână este prezentat ca un pas concret în aplicarea acestei direcții. În același timp, în ultimele săptămâni, administrația Trump a anunțat și reducerea cu aproximativ 5.000 a numărului de soldați americani din Europa, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi a armatei SUA în Polonia – o decizie criticată de congresmeni americani, potrivit materialului. Ce rămâne neschimbat, cel puțin la nivel declarativ: descurajarea nucleară Elbridge Colby a spus public că SUA vor continua să pună la dispoziție armele nucleare pentru protejarea membrilor NATO, chiar dacă aliații europeni ar urma să preia conducerea în privința forțelor convenționale. Un diplomat de rang înalt din NATO, citat în articol, afirmă totuși că există încă încrederea că SUA vor veni în ajutorul Europei „dacă aceasta s-ar afla în dificultate”. Context: tensiuni transatlantice și îngrijorări privind o retragere mai amplă Materialul notează că NATO se află sub o presiune „fără precedent”, pe fondul temerilor din unele capitale europene că Washingtonul s-ar putea retrage complet. În acest cadru, o reducere a forțelor pe care SUA le-ar pune la dispoziție în timp de război ar amplifica îngrijorările. Deocamdată, NATO a redirecționat solicitările de comentarii către partea americană, iar Pentagonul nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii, potrivit articolului. [...]
Ungaria ia în calcul extinderea Grupului de la Vișegrad, iar România este una dintre țările vizate , potrivit Antena 3 . Inițiativa este prezentată de noul premier ungar, Peter Magyar , ca o încercare de a transforma formatul regional într-o „forță politică” cu greutate în Uniunea Europeană, într-un moment în care influența grupului a scăzut din cauza diviziunilor interne. Magyar a făcut anunțul la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul Poloniei, Donald Tusk. Grupul de la Vișegrad (V4) este alcătuit în prezent din Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. Ce ar însemna extinderea: o repoziționare regională în UE Pe lângă România, premierul ungar a sugerat includerea mai multor state, într-o extindere care ar schimba profilul actual al V4: țările nordice; Croația; Slovenia; „probabil Austria”; inclusiv state din Balcanii de Vest care nu sunt membre UE. În logica prezentată de Magyar, miza este refacerea coeziunii și a capacității de influență în negocierile europene, după o perioadă în care grupul „și-a pierdut influența” pe fondul disputelor și al diferențelor politice, în special între fostul premier ungar Viktor Orban (descris ca apropiat Kremlinului) și Donald Tusk (antirus și pro-UE). Contextul politic: Budapesta și Varșovia vor să „refacă” V4 După înlăturarea de la putere a lui Viktor Orban, Ungaria și Polonia își propun să repună pe picioare cooperarea în formatul Vișegrad, astfel încât acesta să aibă „un cuvânt greu de spus” în diplomația europeană. Magyar a afirmat că grupul „își poate redobândi vitalitatea și influența” în UE și a indicat deschiderea pentru extinderea cooperării. „Personal, sunt gata să începem extinderea cooperării, cu includerea și altor țări”. De partea poloneză, Donald Tusk a salutat relansarea dialogului în format regional. „Am așteptat mulți, mulți ani acest moment, în care să stăm din nou la aceeași masă cu un maghiar, un slovac și un ceh și să discutăm despre ce putem face împreună pentru națiunile noastre în Europa”. Ce urmează: posibil summit la Budapesta, la final de iunie Magyar a spus că Ungaria, care deține în prezent președinția Grupului de la Vișegrad, ar putea organiza un summit la Budapesta spre finalul lunii iunie. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre o invitație formală către România sau despre un calendar concret de aderare/extindere, ci doar despre intenția politică exprimată public. [...]
Ucraina își întărește dispozitivul militar pe axa Cernihiv–Kiev , anticipând riscul redeschiderii unui front dinspre Belarus , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după o reuniune cu staff-ul său și comandanți ai armatei. Zelenski spune că a analizat „informațiile de intelligence” privind planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive din zona frontierei nordice și că Ucraina se pregătește să răspundă „oricărui scenariu posibil” legat de acțiunile Moscovei. Pe lângă componenta militară, președintele ucrainean afirmă că a cerut Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului, pe fondul acuzațiilor repetate că Rusia încearcă să atragă Minsk-ul în război. De ce contează: risc operațional de extindere a conflictului Mesajul de la Kiev indică o prioritizare a apărării în nord, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze vulnerabilitățile la granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. În februarie 2022, armata rusă a atacat Ucraina și de pe teritoriul belarus, avansând atunci spre capitala Kiev. Zelenski a susținut recent că Moscova ar putea încerca fie o înaintare dinspre Belarus către direcția Cernihiv–Kiev, fie chiar un atac asupra uneia dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Mobilizare în Rusia: afirmații fără dovezi prezentate În același context, Zelenski a declarat că ar avea informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, estimând că ar putea fi vorba de circa 100.000 de persoane, fără a furniza dovezi. El a mai spus că Ucraina consideră improbabilă, în acest moment, o „mobilizare mascată” în Rusia și că ar fi de așteptat noi decizii politice. Context regional: decretul lui Putin privind Transnistria Agerpres notează că Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, aceștia putând depune documentele la consulatele Rusiei fără a respecta condițiile generale, potrivit portalului NewsMaker. În Transnistria se află un contingent militar rus estimat la 1.000–1.500 de persoane, iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat măsura drept un instrument de posibilă mobilizare pentru invazia rusă în Ucraina. Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de pe lângă guvernul de la Chișinău, de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane consemnate în registrul de stat al populației. [...]
Ucraina își leagă calendarul alegerilor de un armistițiu, cu o fereastră posibilă în 2027 , potrivit unei evaluări făcute de un consilier prezidențial, într-un context în care legea marțială suspendă scrutinurile naționale, relatează G4Media . Mihailo Podoliak , consilier al șefului administrației prezidențiale de la Kiev, a declarat pentru săptămânalul ucrainean Apostroph că, „din punct de vedere tehnic”, alegerile prezidențiale nu ar fi posibile mai devreme de primăvara lui 2027, iar acest calendar rămâne condiționat de evoluția războiului. Informația este relatată de portalul Caliber.az și transmisă de Agerpres. Podoliak a legat explicit organizarea scrutinului de un armistițiu de durată, susținând că ar fi nevoie de aproximativ trei luni de la încheierea acestuia pentru a putea fi lansată procedura electorală. „Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă.” Condițiile invocate: situația militară și presiunea externă Potrivit lui Podoliak, Kievul asociază organizarea alegerilor cu „succesul teoretic” al operațiunilor militare, care ar urma să ducă la încetarea ostilităților de-a lungul liniei de contact. El a indicat și așteptarea ca forțele ucrainene să își păstreze mai degrabă pozițiile actuale în zonele din Donbas aflate sub controlul Kievului, decât să se retragă. Consilierul a mai spus că Ucraina intenționează să continue atacurile asupra „industriilor rusești orientate spre export”, dar a condiționat eficiența acestei abordări de: atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de „peste 50%”; menținerea unei „presiuni sistemice” din partea partenerilor occidentali asupra Rusiei. Context: legea marțială și amânarea scrutinului din 2024 Declarațiile vin în condițiile în care legea marțială este în vigoare în Ucraina și a fost prelungită până la 2 august 2026; în acest cadru nu se organizează alegeri naționale. Volodimir Zelenski, aflat în funcție din primăvara lui 2019, a rămas la putere după expirarea mandatului, iar alegerile prezidențiale programate inițial pentru martie 2024 au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia. [...]
