Știri
Știri din categoria Externe

Cuba a blocat importurile de motorină destinate ambasadei SUA din Havana, pe fondul crizei energetice de pe insulă, potrivit G4Media, care citează dpa și o relatare a Washington Post.
Ministerul de Externe cubanez a respins cererea ambasadei americane de a importa motorină pentru alimentarea generatoarelor, iar Havana a descris solicitarea drept „nerușinată” și inaccesibilă populației, relatează dpa, care citează o notă de protest menționată de Washington Post.
Măsura intervine în condițiile unei penurii severe de combustibil și ale unor pene de curent extinse. Agenția germană notează că aproximativ 10 milioane de cubanezi sunt afectați de ani de zile de probleme economice interne, corupție și de embargoul comercial american aflat în vigoare de decenii. În acest context, infrastructura se degradează, iar rețeaua electrică, învechită, îi împinge pe cei care își permit să recurgă la generatoare pentru a face față întreruperilor repetate.
Relațiile dintre SUA și Cuba rămân tensionate încă din revoluția din 1959, iar dpa consemnează că s-au deteriorat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Din decembrie 2025, administrația Trump ar fi restricționat în mare măsură accesul Cubei la petrol, prin amenințarea furnizorilor cu tarife vamale și prin limitarea importurilor din Venezuela, aliat important al Havanei, în condițiile în care Cuba depinde de petrol pentru producția de electricitate.
Potrivit Washington Post, transporturile de combustibil din Statele Unite destinate ambasadei au fost oprite de autoritățile cubaneze la sosirea în portul Mariel, la începutul acestei săptămâni. Ziarul mai scrie că ambasada a informat Washingtonul că ar putea fi nevoită să reducă personalul în următoarele săptămâni dacă blocada continuă, iar angajații au fost deja cazați în spații comune și instruiți să lucreze de acasă pentru a economisi energie, citând o sursă anonimă.
Recomandate

Donald Trump susține că Israel și Iran lucrează la un armistițiu imediat, dar condiționează deblocarea Strâmtorii Hormuz de un „acord final” , potrivit The Jerusalem Post – o poziționare care ridică miza economică și operațională în regiune, prin menținerea unei blocade asupra unui coridor energetic critic. Într-o postare de luni după-amiază pe Truth Social , Trump a afirmat că „negocierile finale” pentru „pace” sunt în desfășurare și că „lucrurile ar trebui să se miște repede”, după ce le-a cerut celor două părți să înceteze „să tragă” una în cealaltă. În același mesaj, el a adăugat că blocada SUA asupra Strâmtorii Hormuz „va rămâne în vigoare, și în deplină forță și efect, până când se ajunge la un «Acord final»”. Contextul militar: lovituri reciproce și ținte industriale Mesajele lui Trump vin după „mai multe valuri” de lovituri iraniene asupra Israelului, care au început duminică seara, urmate de atacuri ale armatei israeliene asupra mai multor locații din Iran, inclusiv la Teheran. Publicația notează că Israelul a vizat inclusiv o uzină petrochimică din apropierea orașului Mahshahr (sud-vestul Iranului), despre care armata israeliană a confirmat că era folosită pentru producerea de rachete balistice. Agenția iraniană Fars, afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a relatat ulterior că părți ale amplasamentului au fost avariate și că zona este evacuată. Ce transmite Washingtonul: presiune pentru negociere, fără relaxarea blocadei După reluarea atacurilor iraniene asupra Israelului duminică, Trump a cerut Teheranului să revină la masa negocierilor pentru a finaliza un acord, într-o declarație pentru Fox News: „Ce i-aș sugera Iranului: ați tras rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masă și faceți un acord.” Tot duminică, Trump a declarat pentru Financial Times că atacul iranian cu rachete asupra Israelului „nu va avea niciun impact asupra acordului”, potrivit publicației. El a adăugat că „vom vedea cum se termină”, susținând că au fost atacuri „care nu au lovit deloc”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz rămâne un risc economic major Dincolo de dimensiunea diplomatică, elementul cu impact direct asupra economiei este condiționarea explicită a ridicării blocadei de un „acord final”. Strâmtoarea Hormuz este un punct de tranzit strategic pentru transporturile de energie, iar orice blocaj prelungit poate amplifica incertitudinea în piețele de petrol și transport maritim. În acest moment, informațiile din articol nu includ detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii blocadei; rămâne de văzut dacă afirmația privind un „armistițiu imediat” se va traduce în pași concreți pe teren și în relaxarea măsurilor din zonă. [...]

Negocierile SUA–Iran se concentrează pe oprirea războiului, nu pe dosarul nuclear , potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția iraniană Tasnim (afiliată Gardienilor Revoluției) și declarații ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei . Mesajul iranian este că discuțiile despre programul nuclear „nu au loc în această etapă”, iar restul informațiilor vehiculate în spațiul public ar fi „speculații media”. Baghaei a indicat, totuși, că tema nucleară ar putea apărea ulterior, dacă actuala rundă se încheie. „Dacă această etapă se încheie, chestiunea nucleară va fi unul dintre următoarele puncte pentru negocieri. Restul discuțiilor care sunt ridicate acum sunt speculații media.” Mediere regională: Qatar și Arabia Saudită discută coordonarea dezescaladării În același context, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au discutat telefonic despre facilitarea eforturilor de mediere între SUA și Iran. Convorbirea a vizat coordonarea pentru dezescaladare, pe fondul „valurilor de lovituri” dintre Israel și Iran, cu obiectivul declarat de a crește securitatea și stabilitatea regională. Trump: Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord; discuțiile ar fi aproape de final Pe linia americană, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord cu Iranul, susținând că el „ia deciziile”. Trump a mai spus, potrivit aceleiași relatări, că atacul iranian cu rachete asupra Israelului din 8 iunie nu ar urma să influențeze acordul. Separat, Trump a afirmat pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final” cu Iranul și că nu își dorește ca evoluțiile militare curente să „arunce în aer” înțelegerea. Într-o intervenție la Fox News, el a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor, după lansările de rachete. De ce contează Faptul că Teheranul susține explicit că negocierile curente nu includ programul nuclear sugerează o încercare de a delimita o etapă de „încetare a războiului” de dosarul nuclear, mult mai sensibil și cu implicații directe pentru sancțiuni și arhitectura de securitate din regiune. În paralel, implicarea Qatarului și Arabiei Saudite indică o presiune regională pentru dezescaladare, în timp ce Washingtonul transmite public că un acord ar fi aproape, în pofida escaladării militare. [...]

Statele nucleare își cresc numărul de focoase „gata de lansare”, iar asta ridică riscul de instabilitate globală , potrivit Agerpres , care citează evaluarea Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Deși totalul focoaselor scade ușor, SIPRI avertizează că pericolul crește pe fondul accelerării desfășurării de noi arme și al slăbirii controlului internațional al armamentelor. SIPRI estimează că puterile nucleare dețin în total 12.187 de focoase, dintre care 9.745 sunt în stocuri pentru o potențială utilizare. Scăderea față de anul trecut este pusă pe seama faptului că, după Războiul Rece, dezafectarea focoaselor vechi a depășit, în general, ritmul desfășurării celor noi. „Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deși numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor și riscurilor nucleare crește”, a declarat Karim Haggag , directorul SIPRI, pentru AFP. De ce se schimbă riscul: mai multe arme desfășurate, control mai slab Institutul anticipează că tendința descendentă a stocurilor s-ar putea inversa în următorii ani, pe măsură ce dezafectarea încetinește, iar desfășurarea de noi arme se accelerează. În paralel, SIPRI indică drept factori de risc fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice (în special a acordurilor internaționale) și rivalitatea dintre marile puteri nucleare. Haggag atrage atenția și asupra unei schimbări operaționale: statele dotate cu arme nucleare scot tot mai multe focoase din depozite și le instalează pe vectori nucleari (platforme de lansare), ceea ce înseamnă o creștere a numărului de arme desfășurate. SUA, Rusia și China: modernizare, constrângeri și expansiune rapidă SIPRI arată că arsenalele SUA și Rusiei reprezintă circa 83% din stocurile mondiale, cu peste 5.000 de focoase fiecare. Ambele au programe de modernizare, însă cu probleme: SUA : programul avansează, dar se confruntă cu dificultăți de planificare și finanțare, care ar putea genera întârzieri și costuri mai mari. Rusia : programul a avut teste eșuate ale unor rachete balistice intercontinentale (ICBM), iar sancțiunile economice și constrângerile războiului din Ucraina par să-l fi afectat. În același timp, China își dezvoltă arsenalul mai rapid decât orice alt stat, pe fondul intensificării competiției geopolitice, potrivit directorului SIPRI. Institutul estimează că Beijingul are în prezent 620 de focoase și că, în funcție de structura forțelor, ar putea ajunge ca în 2030 să dețină la fel de multe ICBM ca Rusia sau SUA. Chiar și în scenariul de 1.000 de focoase până atunci, ar rămâne la aproximativ un sfert din stocurile americane și rusești, notează SIPRI. Europa și Asia: stocuri stabile, dar semnale de creștere În Europa, Franța și Marea Britanie și-au menținut arsenalele la 290, respectiv 255 de focoase, însă SIPRI menționează că stocul britanic ar urma să crească după revizuirea programului din 2021. În cazul Franței, președintele Emmanuel Macron a ordonat în martie o suplimentare a stocului. În Asia, SIPRI indică următoarele estimări și tendințe: India : ar fi majorat ușor arsenalul, la 190 de focoase. Pakistan : stabil la 170, dar continuă să acumuleze materiale fisibile, ceea ce sugerează o posibilă extindere în următorul deceniu. Coreea de Nord : urmărește extinderea „exponențială” a arsenalului; estimare de circa 60 de focoase. Israel : nu recunoaște deținerea de arme nucleare, dar ar fi în curs de modernizare a arsenalului, estimat la aproximativ 90 de focoase. În ansamblu, mesajul SIPRI este că reducerea numerică a focoaselor nu mai este un indicator suficient al riscului: contează tot mai mult câte arme sunt efectiv desfășurate și cât de funcționale rămân mecanismele internaționale de control și limitare a armamentelor. [...]

UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]

UE își extinde aplicarea sancțiunilor pe mare, autorizând reținerea petrolierelor suspectate că transportă petrol rusesc în Mediterană , o schimbare cu impact direct asupra rutelor maritime și a riscurilor operaționale pentru transportatori, potrivit Economedia . Măsura a fost anunțată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , la o reuniune a miniștrilor apărării din UE. Reținerile sunt autorizate în cadrul Operațiunii IRINI, misiunea navală a Uniunii în Mediterană. „Operațiunea noastră IRINI a modificat regulile de angajament și va începe acum să rețină nave. Ideea este de a utiliza cele mai bune practici din diferite țări din Europa.” Ce se schimbă operațional: de la inspecții la rețineri Operațiunea IRINI a fost lansată în 2020 pentru a inspecta nave comerciale, cu obiectivul de a preveni transporturile ilegale de arme către Libia. Acum, prin modificarea „regulilor de angajament” (setul de reguli care stabilesc când și cum pot interveni forțele), misiunea capătă un instrument mai intruziv: reținerea navelor suspecte. În teren, intervențiile sunt derulate de nave militare ale statelor membre, „în special” ale Marinei Franceze, cu sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie. Potrivit informațiilor din articol, sunt folosite trupe de elită parașutate din elicoptere pentru a prelua controlul asupra navelor suspectate. Cine este vizat și ce exemple există deja Ținta sunt petroliere aflate pe liste de sancțiuni ale UE, SUA sau Marii Britanii, care, conform sursei, folosesc frecvent pavilioane false (de exemplu Comore sau Mozambic) și structuri de proprietate opace pentru a transporta țiței rusesc. Sunt menționate două cazuri: MT Grinch , petrolier sancționat la nivel internațional, interceptat în vestul Mediteranei (între Spania și Maroc) și redirecționat de forțele navale franceze pentru investigații detaliate; Deyna , suspectat că a utilizat un pavilion fals în timp ce naviga din portul rusesc Murmansk, reținut în mod similar în Mediterană. Context: sancțiuni mai dure și argumentul riscului de mediu În primăvară, petroliere asociate cu companii occidentale au început să își reducă activitatea pe piața rusească de transport maritim de produse petroliere, după adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE . Acesta a inclus, potrivit articolului, o „bază” pentru o interdicție privind furnizarea serviciilor de transport maritim pentru produse petroliere rusești, care ar urma să fie implementată în coordonare cu G7. Pe lângă componenta de sancțiuni, articolul indică și un motiv de siguranță: multe nave din „flota din umbră” ar fi vechi, prost întreținute și ar naviga fără asigurări valide, ceea ce crește riscul unor incidente. Este menționat cazul petrolierului rusesc Arctic Metagaz, rămas în derivă în Mediterană după explozii, episod care ar fi amplificat îngrijorările privind o posibilă catastrofă de mediu în apropierea Europei. Reacția Rusiei și posibile efecte Moscova a descris acțiunile drept „acte de piraterie” și o încălcare a dreptului internațional privind libertatea de navigație. Ca răspuns, Rusia ar fi început să își escorteze ocazional navele comerciale și petrolierele cu nave de război și submarine în apele europene, pentru a descuraja confiscările. Pentru piața de transport maritim, autorizarea reținerilor ridică miza: crește riscul de întreruperi pe rute, de întârzieri și de costuri suplimentare pentru operatorii care ajung sub suspiciune sau care operează în zone unde se intensifică verificările. [...]

Acuzațiile Moscovei privind „amestecul UE” în alegerile din Armenia ridică miza politică a relației Erevan–Bruxelles și pot alimenta o nouă rundă de tensiuni diplomatice în regiune, pe fondul reorientării Armeniei către Occident, potrivit Agerpres . Ministerul rus de externe susține că alegerile legislative desfășurate duminică în Armenia au avut loc „într-un context de presiuni fără precedent asupra opoziției” și de „amestec din partea Occidentului, în primul rând a UE”, conform unui comunicat citat de AFP. Declarația îi aparține purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova . Ce spune Rusia despre scrutin Zaharova afirmă că atât campania, cât și votul „s-au desfășurat într-un climat de reprimare severă” a partidelor și mișcărilor de opoziție, precum și a militanților și susținătorilor acestora, de către autoritățile armene. Și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că la alegeri ar fi existat „numeroase nereguli”, fără să ofere detalii. Contextul politic: Armenia între Rusia și Occident Relațiile Armeniei cu Rusia au fost unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale. În același timp, AFP reamintește că și Rusia a fost acuzată de amestec în alegeri, inclusiv printr-o campanie de dezinformare a alegătorilor. Potrivit Comisiei Electorale de la Erevan, partidul premierului Nikol Pașinian — lider care a reorientat Armenia către Occident — a câștigat „clar”, cu aproape 50% din voturi. Reacția opoziției pro-ruse Opozanții pro-ruși, în frunte cu Samvel Karapetian, au susținut că au existat nereguli și au afirmat că membri ai echipei de campanie a partidului său, Armenia Puternică, au fost arestați. Formațiunea a obținut sub 25% din voturi, conform datelor citate. [...]