Știri
Știri din categoria Externe

Cuba a blocat importurile de motorină destinate ambasadei SUA din Havana, pe fondul crizei energetice de pe insulă, potrivit G4Media, care citează dpa și o relatare a Washington Post.
Ministerul de Externe cubanez a respins cererea ambasadei americane de a importa motorină pentru alimentarea generatoarelor, iar Havana a descris solicitarea drept „nerușinată” și inaccesibilă populației, relatează dpa, care citează o notă de protest menționată de Washington Post.
Măsura intervine în condițiile unei penurii severe de combustibil și ale unor pene de curent extinse. Agenția germană notează că aproximativ 10 milioane de cubanezi sunt afectați de ani de zile de probleme economice interne, corupție și de embargoul comercial american aflat în vigoare de decenii. În acest context, infrastructura se degradează, iar rețeaua electrică, învechită, îi împinge pe cei care își permit să recurgă la generatoare pentru a face față întreruperilor repetate.
Relațiile dintre SUA și Cuba rămân tensionate încă din revoluția din 1959, iar dpa consemnează că s-au deteriorat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Din decembrie 2025, administrația Trump ar fi restricționat în mare măsură accesul Cubei la petrol, prin amenințarea furnizorilor cu tarife vamale și prin limitarea importurilor din Venezuela, aliat important al Havanei, în condițiile în care Cuba depinde de petrol pentru producția de electricitate.
Potrivit Washington Post, transporturile de combustibil din Statele Unite destinate ambasadei au fost oprite de autoritățile cubaneze la sosirea în portul Mariel, la începutul acestei săptămâni. Ziarul mai scrie că ambasada a informat Washingtonul că ar putea fi nevoită să reducă personalul în următoarele săptămâni dacă blocada continuă, iar angajații au fost deja cazați în spații comune și instruiți să lucreze de acasă pentru a economisi energie, citând o sursă anonimă.
Recomandate

Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres , care citează Reuters și Politico. Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace. În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip. Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global. Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane. [...]

Rusia nu va participa la negocierile Ucraina-SUA programate pe 21 martie , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuțiile sunt programate sâmbătă, 21 martie, în Statele Unite. Peskov a spus că întâlnirea va fi una bilaterală, între delegațiile ucraineană și americană, iar Moscova nu va fi parte a acestei runde. Totuși, oficialul rus susține că formatul trilateral ar putea fi reluat „în viitorul apropiat”, deși, în acest moment, nu există o locație stabilită pentru astfel de discuții. „Această pauză în negocierile privind Ucraina este temporară. Sperăm că este temporară. Mă refer la continuarea formatului trilateral. Sperăm că în viitorul apropiat vom putea relua aceste negocieri”, a spus el, citat de Ukrainska Pravda. În același context, Știrile ProTV notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că o reuniune a echipei de negociatori ucrainene privind încetarea războiului ruso-ucrainean va avea loc în SUA pe 21 martie. Peskov a mai afirmat că pauza din negocierile Ucraina-SUA-Rusia s-ar putea încheia după sincronizarea agendelor, „în primul rând” a celei americane, în timp ce în spațiul public au apărut și speculații potrivit cărora președintele SUA, Donald Trump, și-ar fi mutat atenția către Iran. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz vrea să vorbească la telefon cu Donald Trump în acest weekend , potrivit Tagesspiegel , și intenționează să-l invite pe președintele SUA în septembrie la Bad Dürkheim, în landul Rheinland-Pfalz. Merz, care este și liderul CDU, a făcut anunțul vineri seară, la un eveniment de campanie al partidului în Bad Dürkheim. El a spus că l-a invitat deja pe Trump în 2025, cu ocazia vizitei sale de început de mandat, într-un context în care duminică are loc alegerea unui nou parlament regional în Rheinland-Pfalz. Cancelarul a admis că nu știe dacă Trump va accepta invitația și a glumit că o eventuală vizită ar fi „un coșmar” pentru Secret Service. În același timp, Merz a sugerat existența unor tensiuni în relația cu liderul de la Washington, afirmând că Trump „nu este, în acest moment, tocmai în relații bune” cu el, pe fondul unor diferențe legate de războiul din Iran. Merz a adăugat că, în pofida divergențelor, va continua să urmărească menținerea relațiilor transatlantice. Tagesspiegel amintește că în Rheinland-Pfalz sunt staționați câteva mii de soldați americani, iar în septembrie, la Bad Dürkheim, are loc Wurstmarkt, descris drept cel mai mare festival al vinului din lume. Consemnează, de asemenea, Reuters că Trump nu a efectuat până acum, în niciunul dintre cele două mandate ale sale, o vizită oficială de stat în Germania, participând doar la reuniuni multilaterale, precum summitul G20 de la Hamburg. [...]

Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite iau în considerare "reducerea" operațiunilor militare împotriva Iranului , în contextul în care Iranul și Israelul și-au intensificat atacurile reciproce, iar mass-media iraniană a raportat un atac asupra facilității de îmbogățire nucleară de la Natanz. Potrivit Reuters , Trump a afirmat că SUA sunt aproape de a-și atinge obiectivele, dar a subliniat că alte țări ar trebui să preia conducerea în asigurarea securității strâmtorii Hormuz, a cărei închidere aproape completă amenință cu un șoc energetic global. Trump a transmis, printr-o postare pe rețelele sociale, că războiul, aflat acum în a patra săptămână, ar putea fi încheiat pe măsură ce amenințarea iraniană este eliminată. Cu toate acestea, în același timp, 2.500 de pușcași marini americani sunt trimiși în Orientul Mijlociu, într-o misiune a cărei scop nu este clar definit. "Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu cu privire la Regimul Terorist al Iranului", a spus Trump pe Truth Social. "Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie păzită și supravegheată, după cum este necesar, de alte națiuni care o folosesc - Statele Unite nu!" În același timp, mass-media iraniană a raportat atacuri asupra complexului de îmbogățire Shahid Ahmadi-Roshan Natanz, dar experții au confirmat că nu au existat scurgeri radioactive și că locuitorii din apropiere nu sunt în pericol. Israelul a declarat că nu are cunoștință de un astfel de atac. Escaladarea conflictului și impactul asupra economiei globale Israelul a intensificat atacurile asupra Beirutului, vizând Hezbollah , în timp ce sirenele de raid aerian din Israel au avertizat asupra rachetelor venite din Iran. În plus, Iranul a lansat două rachete balistice către baza militară americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, dar nu a lovit ținta. Atacurile asupra infrastructurii energetice vitale din Iran și statele vecine din Golf au dus la creșterea prețurilor petrolului cu 50%, amenințând cu un șoc economic global. Prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu până la 35% săptămâna aceasta, pe măsură ce Iranul și Israelul au lovit unele dintre cele mai importante infrastructuri de gaze din regiune. Reacții internaționale și eforturi diplomatice Uniunea Europeană a îndemnat statele membre să reducă țintele de stocare a gazelor și să înceapă să refacă rezervele treptat pentru a limita cererea. De asemenea, aliați importanți ai SUA din Europa, Japonia și Canada s-au angajat să se alăture "eforturilor adecvate" pentru a asigura trecerea sigură prin strâmtoarea Hormuz, dar Germania și Franța au subliniat că luptele trebuie să înceteze mai întâi. Iranul a anunțat că este pregătit să permită trecerea navelor legate de Japonia prin strâmtoarea îngustă, având în vedere că Japonia își primește aproximativ 90% din livrările de petrol prin această rută. Casa Albă a declarat că va renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian pentru 30 de zile, permițând vânzarea a 140 de milioane de barili pe tancuri, în efortul de a crește oferta și de a reduce prețurile. Administrația a relaxat anterior sancțiunile asupra unei cantități similare de petrol rusesc. Mesaje de rezistență și alianțe strategice În timp ce musulmanii au sărbătorit Eid al-Fitr, iar iranienii au marcat Nowruz, noul lider suprem al Iranului, Ayatollahul Mojtaba Khamenei , a emis un mesaj de sfidare. Khamenei, care nu a apărut la rugăciunile de Eid și nu a fost văzut în public de la atacul inițial israelian care a ucis tatăl său, Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că iranienii au răspuns cu unitate și rezistență și au "dat o lovitură dezorientantă inamicului". Președintele rus Vladimir Putin a transmis, de asemenea, salutări de Nowruz liderilor iranieni, afirmând că Moscova rămâne un prieten loial și un partener de încredere, deși amploarea sprijinului Moscovei pentru Iran este disputată. [...]

Consiliul de Pace al lui Donald Trump a transmis Hamas o propunere de dezarmare , potrivit Reuters , care citează două surse familiarizate cu discuțiile. Documentul ar fi fost înmânat în cadrul unor întâlniri desfășurate la Cairo în ultima săptămână, iar discuțiile i-ar fi implicat pe Nickolay Mladenov și Aryeh Lightstone, au spus sursele. Mladenov este emisarul pentru Gaza al Consiliului de Pace numit de Trump, iar Lightstone este consilier american al trimisului special Steve Witkoff. Propunerea vine în contextul planului american pentru viitorul Fâșiei Gaza, acceptat de Israel și Hamas în octombrie, care prevede retragerea trupelor israeliene și începerea reconstrucției, condiționată de depunerea armelor de către Hamas. Până acum, Hamas a respins cererea de a renunța la armament. Mladenov a declarat joi că sunt în curs „eforturi serioase” pentru a aduce ajutor în Gaza și că mediatorii au convenit un cadru care ar putea avansa reconstrucția. Într-o postare pe X, cu ocazia Eid al-Fitr, el a susținut că propunerea impune „o singură alegere” – dezafectarea completă a armamentului de către Hamas și „orice grup armat”, fără excepții. Reprezentanții Hamas nu au fost disponibili imediat pentru comentarii sâmbătă, a doua zi a sărbătorii. Reuters mai notează că discuțiile despre dezarmare au fost puse pe pauză la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, care a început pe 28 februarie. Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, Hamas – grup susținut de Iran – ar putea primi amnistie într-un acord în care acceptă să renunțe atât la armament greu, cât și la arme ușoare, inclusiv puști. Surse apropiate Hamas spun însă că organizația ar refuza probabil să predea puștile, invocând riscul unor atacuri din partea milițiilor rivale din Gaza, dintre care unele ar avea sprijin din partea Israelului; după încetarea focului din octombrie, Hamas și rivalii săi s-au atacat reciproc, inclusiv cu victime. Pe teren, Israel nu a dat semne că își retrage trupele, care controlează aproximativ jumătate din teritoriul Gazei, în timp ce Hamas își menține controlul asupra celeilalte jumătăți și asupra populației de circa două milioane de persoane, majoritatea rămasă fără locuințe după doi ani de război. O sursă a declarat că amnistia și investiții țintite în Gaza sunt prezentate drept stimulente, dar rămâne neclar dacă acest Consiliu de Pace ar avea fonduri pentru a le finanța; Reuters mai consemnează că Trump a obținut în februarie angajamente de circa 7 miliarde de dolari, însă doar o mică parte ar fi fost efectiv furnizată, fără detalii privind sumele. [...]

Marea Britanie a aprobat ca SUA să folosească baze britanice pentru lovituri în Iran , într-un context de escaladare în Strâmtoarea Ormuz, despre care sursa afirmă că ar fi fost blocată de Iran de la începutul lunii martie. Guvernul condus de Keir Starmer a confirmat vineri decizia, după o reuniune a miniștrilor dedicată situației din regiune, relatează Reuters . Acordul ar viza operațiuni destinate distrugerii unor baze de rachete iraniene care ar fi fost folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz. Conform informațiilor citate, Starmer respinsese inițial solicitarea SUA, invocând nevoia de a fi convins că orice acțiune militară este legală. Ulterior, și-ar fi schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune, notează aceeași relatare. Accesul SUA ar fi fost autorizat la RAF Fairford și la baza comună SUA–Marea Britanie Diego Garcia, în Oceanul Indian. Reuters indică faptul că aceste facilități ar urma să fie folosite în cadrul operațiunilor menționate. Teheranul a reacționat imediat, iar ministrul de externe Abbas Araqchi l-a acuzat pe Starmer că „pune în pericol viețile britanicilor” și a spus că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”, potrivit relatării citate. În paralel, Downing Street a cerut „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Totodată, un sondaj YouGov menționat de Reuters arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA–Israel asupra Iranului. [...]