Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a lansat oficial „Consiliul pentru Pace” la Davos, o inițiativă care ar urma să se concentreze inițial pe reconstrucția Gazei, potrivit Digi24, care citează agenția Anadolu Ajansi. Anunțul a fost făcut joi, în marja Forumului Economic Mondial, în prezența mai multor lideri care au acceptat să se alăture demersului.
Consemnează, de asemenea, Digi24 că inițiativa a primit sprijin din partea unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce o parte dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa și Canada fie au refuzat, fie rămân rezervați. Lansarea a coincis cu debutul celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, după războiul din Gaza început în octombrie 2023.
Consiliul pentru Pace este prezentat ca parte a unui plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025. Anadolu Ajansi a compilat o listă a statelor care au acceptat, a celor care încă analizează invitația și a celor care au refuzat.
Dintre țările care au acceptat, sunt menționate Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ai căror reprezentanți au participat la ceremonia de la Davos. Pe listă mai apar Maroc, Bahrain, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kosovo, Vietnam, Albania, precum și Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia, cu lideri sau reprezentanți prezenți la eveniment.
În categoria invitațiilor „în curs de examinare” sunt incluse Rusia, China, Germania, India, Brazilia, Vaticanul, Irlanda, dar și România, alături de Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a afirmat că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari consiliului și că ar urma să discute la Moscova cu reprezentanți ai SUA despre utilizarea activelor rusești înghețate; în cazul Canadei, prim-ministrul Mark Carney nu anunțase o decizie, iar ulterior Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei.
Refuzuri au venit din mai multe state europene, invocând motive juridice și instituționale. Regatul Unit a spus că nu va adera „încă”, pe fondul preocupărilor privind o posibilă participare a Rusiei, iar Franța a indicat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că inițiativa ar putea primi competențe care să submineze mecanismele ONU; Norvegia și Suedia au invocat conflictul cu dreptul internațional și cadrele multilaterale existente. Italia a transmis că are nevoie de mai mult timp pentru o decizie, invocând probleme constituționale, iar Slovenia a anunțat că nu va adera „pentru moment”, pe fondul îngrijorărilor legate de mandatul larg al inițiativei.
Recomandate
România își fixează agenda regională pe extinderea UE și infrastructură la reuniunea miniștrilor de Externe ai Inițiativei Central Europene (ICE) , programată la Timișoara în 5–6 noiembrie 2026, potrivit Mediafax . Miza, dincolo de componenta diplomatică, este setarea unor priorități cu efecte directe asupra conectivității regionale (transport, energie, date) și asupra parcursului european al statelor candidate. Reuniunea are loc în anul în care România deține președinția-în-exercițiu a ICE și este gândită ca eveniment de închidere a mandatului, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indicând că miniștrii ar urma să adopte o declarație politică comună. Documentul ar urma să acopere sprijinirea integrării europene a statelor candidate, consolidarea rezilienței regionale în actualul context de securitate, întărirea cooperării și reafirmarea rolului ICE. Ce intră pe agenda României: extindere, reziliență, infrastructuri MAE spune că discuțiile de la Timișoara se vor concentra pe pilonii strategici stabiliți de România pentru mandatul din 2026, cu accent pe trei direcții: Sprijin pentru extinderea Uniunii Europene , inclusiv susținerea statelor candidate în implementarea reformelor și promovarea intereselor acestora la nivelul instituțiilor europene; în același cadru, MAE menționează menținerea unui sprijin „multidimensional” pentru Ucraina. Consolidarea rezilienței societale și combaterea amenințărilor hibride , cu accent pe protejarea spațiului informațional împotriva dezinformării. Dezvoltarea infrastructurii , prin identificarea unor modalități de modernizare a infrastructurilor critice de transport, energie și date , pentru o interconectare mai bună între statele ICE și restul UE. De ce contează ICE pentru regiune În comunicatul citat, MAE descrie ICE drept o platformă de dialog politic și cooperare practică, care facilitează legături directe între state membre UE și state candidate din Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică. Ministerul susține că proiectele derulate în cadrul organizației contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare și la transferul de bune practici. ICE reunește 16 state : nouă membre UE (Bulgaria, Cehia, Croația, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și șapte state candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina). Timișoara, legată de un forum despre valori europene Reuniunea miniștrilor de Externe va fi organizată împreună cu prima ediție a Forumului Timișoara pentru Valori Europene , organizat de Primăria Municipiului Timișoara, care va reuni lideri politici, experți și reprezentanți ai societății civile. MAE motivează alegerea orașului prin dorința ca integrarea europeană „să devină tangibilă” la nivel local, Timișoara fiind prezentată ca simbol al multiculturalismului și promotor al valorilor europene. România a preluat președinția ICE la 1 ianuarie 2026 și o exercită pe tot parcursul anului, iar reuniunea din noiembrie este prezentată de MAE ca momentul de bilanț și de fixare a unei direcții comune pentru regiune, inclusiv pe componenta de infrastructuri critice și conectivitate. [...]
Declarația lui Trump despre Modi poate complica negocierile comerciale SUA–India , după ce președintele american l-a descris pe premierul indian drept „ucigaș” și „înger” în contextul discuțiilor despre un posibil acord de comerț, potrivit Al Jazeera . Afirmația a venit când Donald Trump a fost întrebat dacă Statele Unite și India au încheiat un acord comercial în marja summitului G7 de la Évian, Franța. În răspuns, Trump l-a lăudat pe Narendra Modi pentru abilitățile de negociere, folosind cele două etichete contrastante. Din informațiile publicate nu reiese dacă SUA și India au ajuns efectiv la un acord în timpul întâlnirilor de la G7, iar materialul nu oferă detalii despre stadiul sau conținutul negocierilor. În acest context, declarația rămâne relevantă mai ales prin potențialul ei de a influența tonul politic al discuțiilor comerciale dintre cele două țări. [...]
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]
Relaxarea economică prevăzută în proiectul de memorandum SUA–Iran ar putea finanța rapid refacerea capacităților militare ale Teheranului , potrivit unei evaluări a think tank-ului american Institute for the Study of War (ISW), citată de The Jerusalem Post . Miza, dincolo de disputa privind sumele vehiculate, este că ridicarea unor restricții comerciale și petroliere ar putea genera fluxuri de bani care să ajungă direct în programele de rachete și drone. ISW susține că termenii raportați ai Memorandumului de Înțelegere (MoU) ar oferi Iranului „relaxare economică” suficientă pentru a-și reconstitui „imediat” puterea militară. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a negat la summitul G7 informațiile despre un fond de 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) destinat Iranului, însă analiza notează că oficiali iranieni au indicat deja că fondurile eliberate prin acord ar urma să fie folosite pentru reconstrucția programelor de rachete și drone. În acest context, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat în mai, pentru presa iraniană, că o parte din banii Iranului sunt cheltuiți pe rachete și drone, justificând această direcție prin nevoia de descurajare. Ce tip de „relaxare” economică este vehiculată Dincolo de suma de 300 miliarde dolari negată de Trump, publicația menționează relatări media neconfirmate care indică măsuri cu impact economic direct. Potrivit unor surse citate în material: presa saudită și The Wall Street Journal au relatat că SUA ar urma să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la sancțiunile privind exporturile de petrol ale Iranului și „serviciile conexe”, imediat după semnarea MoU; agenția semi-oficială Mehr News Agency a estimat că regimul ar putea genera până la 10 miliarde dolari (aprox. 46 miliarde lei) din doar 60 de zile de exporturi de petrol. Separat, în ultima săptămână, presa internațională a relatat că un comandant al Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, ar fi insistat ca activele înghețate care ar putea fi eliberate să poată fi alocate cheltuielilor militare. Poziția Casei Albe și calendarul anunțat În pofida îngrijorărilor internaționale, Trump a spus că înțelegerea aflată pe masă este „corectă” și a respins ideea că SUA ar „investi” bani în Iran. Vicepreședintele JD Vance a afirmat că textul MoU va fi făcut public până sâmbătă. Materialul mai notează că evaluarea ISW este în linie cu opinii prezentate anterior de experți israelieni citați de aceeași publicație: chiar dacă aceștia au pus sub semnul întrebării credibilitatea unor relatări inițiale despre MoU apărute în Mehr, ar exista un consens că un astfel de impuls financiar ar funcționa ca o „gură de oxigen” pentru regim. [...]
Donald Trump a justificat acordul-cadru cu Iranul prin riscul unei „catastrofe economice” dacă războiul ar fi continuat , iar una dintre mizele imediate este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus că înțelegerea permite „punerea capăt conflictului actual” și susține că Washingtonul își atinge obiectivele stabilite. Trump a declarat la finalul summitului G7 de la Evian (Franța) că, fără acord, conflictul ar fi putut continua prin bombardamente „încă două, trei, patru săptămâni, chiar doi ani”, dar „Strâmtoarea Ormuz nu ar fi fost niciodată redeschisă”. Ce prevede acordul și ce rămâne în negociere Înțelegerea este descrisă ca un acord-cadru, sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte, care ar urma să fie semnat vineri, la o ceremonie în Elveția. Conform informațiilor din material, documentul include: redeschiderea Strâmtorii Ormuz; ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene. În același timp, cele mai sensibile teme au fost lăsate pentru negocieri ulterioare, care ar urma să aibă loc în următoarele 60 de zile, în special: situația programului nuclear iranian, inclusiv ce se întâmplă cu stocul de uraniu îmbogățit; sancțiunile americane împotriva Iranului. Riscul de escaladare rămâne pe masă Trump a avertizat că textul convenit „nu este definitiv” și a spus că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului dacă Teheranul nu respectă înțelegerea. Într-o declarație separată, tot la Evian, a susținut că ar putea decide oricând că „nu-i place” acordul și, în acest caz, ar relua bombardamentele dacă Iranul „nu se comportă bine”. Context diplomatic: mulțumiri pentru „neutralitate” Președintele american le-a mulțumit liderilor Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, pentru ceea ce a descris drept „neutralitatea” lor în războiul început în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, afirmând că aceasta a făcut încheierea acordului „mai ușoară”. [...]
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]
