Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump pregătește o agendă cu miză economică și tehnologică pentru vizita lui Xi Jinping, inclusiv un dineu de stat la care sunt invitați șefi ai unor companii-cheie din sectorul tech american, potrivit news.ro. Întâlnirea este așteptată să atingă subiecte precum comerțul, fluxurile de pământuri rare și inteligența artificială, domenii cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și competiției tehnologice dintre SUA și China.
Vizita lui Xi Jinping în SUA este programată pentru săptămâna viitoare, iar Trump intenționează să îl întâmpine personal la sosirea pe baza militară Joint Base Andrews, lângă Washington, un gest rar în protocolul diplomatic american, conform unui oficial american de rang înalt citat de Reuters.
Programul vizitei ar urma să includă o ceremonie de primire la Casa Albă, o paradă militară în Rose Garden și un dineu de stat în aceeași seară. La dineu sunt invitați, potrivit oficialilor americani, mai mulți dintre cei mai importanți directori din industria tehnologică americană:
Discuțiile Trump–Xi sunt așteptate să se concentreze pe dosare economice și tehnologice importante pentru relația bilaterală. Oficialii americani au indicat drept teme principale comerțul, fluxurile de pământuri rare către economia mondială și inteligența artificială. Publicația nu oferă, în acest stadiu, detalii despre eventuale acorduri sau decizii care ar putea rezulta în urma vizitei.
Recomandate
Summitul Trump–Xi din 23 septembrie are șanse limitate să reducă presiunea economică și riscurile din lanțurile de aprovizionare , pentru că rivalitatea SUA–China a devenit structurală, iar diplomația „de lider la lider” nu mai poate produce o schimbare de fond, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Affairs . Miza pentru companii și piețe este că Washingtonul și Beijingul rămân blocate într-o competiție strategică în care „presiunea economică” și folosirea lanțurilor de aprovizionare ca instrument geopolitic au devenit elemente permanente. În acest cadru, chiar și întâlnirile la cel mai înalt nivel pot, în cel mai bun caz, să gestioneze tensiunile pe termen scurt, nu să reseteze relația . De ce nu mai funcționează „marea înțelegere” Analiza pleacă de la ideea că succesul unor momente diplomatice din secolul XX a creat așteptarea că lideri puternici pot rezolva rivalități majore prin negocieri directe. În cazul SUA–China, însă, summitul din mai de la Beijing nu a produs „nicio descoperire diplomatică decisivă”, deși ar fi putut contribui la o stabilitate fragilă și la reducerea riscului unei escaladări imediate. Publicația notează că limitările sunt duble: diferențe structurale între cele două state (interese, ideologii, sisteme politice); limite personale și politice ale celor doi lideri: Xi ar vedea compromisurile ca potențiale semne de slăbiciune, iar Trump ar avea un stil imprevizibil, oscilând între apropiere personală și retorică agresivă. În aceste condiții, reapariția speranțelor înaintea summitului de la Washington, programat să înceapă pe 23 septembrie, ar trebui temperată, pentru că aceleași constrângeri care au limitat rezultatele întâlnirii din mai rămân valabile. Lanțurile de aprovizionare, instrument de presiune între superputeri Un punct central al analizei este că rivalitatea a intrat într-o fază în care ambiguitatea, presiunea economică și controlul asupra sectoarelor și resurselor critice sunt folosite pentru a obține avantaj. Fiecare parte încearcă să exploateze pârghiile pe care le are în economie și în lanțurile de aprovizionare pentru a exercita presiune asupra celeilalte, ceea ce menține incertitudinea pentru mediul de afaceri. „Factorul încrederii” și limitele diplomației personale Textul compară contextul actual cu episoade istorice în care dialogul SUA–China a avansat atunci când a existat suficientă convergență strategică și când liderii au reușit să construiască încredere. În prezent, chiar dacă există uneori o aparență de camaraderie, Trump și Xi nu par să aibă baza comună necesară pentru o relație personală de încredere care să ajute la rezolvarea problemelor de fond. În plus, analiza susține că, înaintea summitului din mai, ar fi existat puține pregătiri diplomatice capabile să fixeze o agendă coerentă, iar Beijingul ar avea motive să creadă că poziția americană poate fluctua în funcție de instinctele lui Trump și de dinamica întâlnirii. Ce se poate obține realist din summitul din 23 septembrie Concluzia prezentată este că, atâta timp cât Trump și Xi conduc cele două țări, summiturile lor pot livra cel mult managementul rivalității . În scenariul negativ, dezamăgirile și neînțelegerile de după astfel de întâlniri pot amplifica tensiunile, într-o relație în care instrumentele economice și lanțurile de aprovizionare rămân parte din confruntarea strategică. [...]
Canada încearcă să-și reducă dependența comercială de SUA printr-o integrare mai adâncă cu UE , într-un demers care riscă să amplifice tensiunile cu Washingtonul pe fondul amenințărilor lui Donald Trump cu tarife suplimentare, potrivit Daily Mail . Într-un discurs la Parlamentul European, premierul canadian Mark Carney a susținut ideea unei „asocieri” cu UE și a respins logica acordurilor „cu sumă zero”. Carney a vorbit la Strasbourg despre o apropiere strategică între Canada și UE, în condițiile în care Trump a catalogat perspectiva unei astfel de alinieri drept „un act ostil” și a amenințat cu „tarife foarte serioase” sau chiar cu oprirea unor schimburi comerciale cu Europa. În sală, un participant a strigat „USA! USA!” în timp ce premierul urca la tribună, iar Carney a râs, notează publicația. În replică la presiunile venite dinspre SUA, Carney a argumentat că o Canada „mai puternică, mai rezilientă, mai suverană” ar fi, de fapt, un partener mai eficient pentru Statele Unite, la fel cum ar fi și UE. El a sugerat că integrarea economică este „transformată în armă” în politică și că tarifele sunt folosite pentru „a exercita presiune”. Ce propune Ottawa și de ce contează economic Carney a spus că vizează o integrare mai profundă cu UE în mai multe domenii, cu scopul de a reduce vulnerabilitatea la presiuni economice și geopolitice. Lista menționată în discurs include: comerț; apărare; minerale critice; inteligență artificială; energie; spațiu; cercetare; servicii financiare. Miza este cu atât mai mare cu cât Canada trimite aproximativ 70% din exporturi către SUA, ceea ce o face foarte expusă la tarifele americane. În acest context, Carney a indicat că Ottawa încearcă să-și diversifice ancorele economice și să-și întărească legăturile cu Europa. „Membru asociat” al UE: o idee politică fără bază juridică, deocamdată Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care nu există în prezent în tratatele blocului și ar trebui creat. Ea a spus că Europa vrea să ducă relația cu Canada „la cel mai înalt nivel posibil” și a vorbit despre o „alianță pentru viitor”, dincolo de acordul de liber schimb deja existent, care să includă un spațiu comun de prosperitate și securitate economică. Exact ce ar însemna „asocierea” rămâne de negociat, iar Canada nu urmărește aderarea deplină, potrivit ambasadorului desemnat al Canadei la UE, Jonathan Wilkinson, care a invocat costul de suveranitate pe care l-ar presupune un astfel de pas. Următorul pas: summitul UE–Canada de la Montreal Discuțiile ar urma să continue la summitul pe care Carney îl va găzdui la Montreal, în perioada 29–30 octombrie, unde părțile sunt așteptate să detalieze propunerea de relație nouă. Un element deja concret al apropierii este participarea Canadei la programul european SAFE de achiziții pentru apărare, în valoare de 150 miliarde euro (aprox. 750 miliarde lei), care oferă companiilor canadiene acces la achiziții comune, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa. [...]
Donald Trump amenință cu tarife dure sau chiar oprirea unor schimburi comerciale cu UE , pe fondul apropierii Bruxelles-ului de Canada, potrivit Meduza . Mesajul ridică miza unui posibil nou episod de tensiuni comerciale transatlantice, într-un moment în care UE discută formule neprevăzute de tratate pentru a-și lărgi parteneriatele. Trump a criticat propunerea Comisiei Europene ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, calificând apropierea UE–Canada drept „ridicolă” și descriind Canada ca „un partener comercial groaznic”. Într-o declarație citată de publicație, președintele SUA a condiționat reacția de modul în care va interpreta inițiativa europeană: „Dacă voi considera asta măcar într-o oarecare măsură un pas ostil, voi introduce tarife foarte serioase sau voi opri comerțul cu Europa pe multe poziții.” Ce a propus Comisia Europeană și de ce e sensibil Cu o zi înainte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus în Parlamentul European că UE ar trebui să-și „regândească urgent” parteneriatele și a propus deschiderea unei căi pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE. Ea i s-a adresat premierului canadian Mark Carney, prezent în sală. Meduza notează că tratatele UE nu prevăd „calitatea de membru asociat”, însă ideea este discutată tot mai des în ultima perioadă. În acest context, publicația amintește că o formulă similară a fost evocată și pentru Ucraina de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , cu o posibilă reprezentare în Parlamentul European și Comisia Europeană, dar fără drept de vot (mențiune făcută de Meduza într-un material anterior). Context: tensiunile comerciale SUA–Canada, folosite ca argument politic În timpul celui de-al doilea mandat, Trump a introdus în mod repetat tarife pentru diverse bunuri din Canada, pe fondul unui conflict comercial cu Ottawa, mai scrie Meduza. Publicația mai menționează că, în august, Trump a semnat un ordin privind redenumirea lacului Ontario în „lac America”. În acest stadiu, nu sunt indicate măsuri concrete deja adoptate împotriva UE; amenințarea este formulată condiționat („dacă voi considera...”), iar amploarea exactă a „pozițiilor” comerciale vizate nu este detaliată în sursa citată. [...]
Decizia SUA de a scoate Venezuela de pe „lista neagră” antidrog, după peste 20 de ani, schimbă cadrul de cooperare și condiționalitate în regiune , iar Washingtonul transmite că ar putea aplica aceeași logică și Columbiei, în funcție de rezultate, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a afirmat că SUA au retras Venezuela de pe lista țărilor care „nu au reușit să combată în mod evident” traficul ilegal de droguri, pentru prima dată din 2005. În declarația citată, Trump a spus că măsura vine pe fondul cooperării cu guvernul interimar de la Caracas, cooperare care „dă roade”, inclusiv în cazul eliminării liderului bandei „Tren de Aragua”, cunoscut ca „Nino Guerrero”. În decizia prezidențială publicată de Departamentul de Stat , Trump a condiționat menținerea schimbării de „progrese continue și măsurabile” ale guvernului interimar în desființarea grupurilor „narcoteroriste” și în stoparea traficului de droguri prin Venezuela. Semnal pentru Columbia: posibilă ridicare a statutului, dar cu condiții Trump a indicat că ar putea lua în considerare retragerea Columbiei de pe aceeași listă, după alegerea președintelui Abelardo De La Espriella. Potrivit declarației, criteriul ar fi ca, „în cursul anului următor”, Columbia să înregistreze progrese în „eradicarea agresivă” a culturilor de coca și în destructurarea rețelelor „narcoteroriste”. Contextul menționat este că anul trecut Trump a inclus Columbia pe listă, invocând lipsa de rezultate în combaterea producției de cocaină, pe fondul unor schimburi de acuzații cu președintele de atunci, Gustavo Petro. Agerpres notează că Trump l-a susținut pe De La Espriella, care a preluat funcția în august și a promis măsuri dure în materie de securitate. Ce rămâne neschimbat: statutul de „hub” de tranzit/producție Chiar și după această decizie, SUA continuă să considere Venezuela și Columbia drept „importante centre de tranzit” sau „mari producătoare” de droguri, alături de o listă mai largă de state, între care Afganistan, Bahamas, Belize, Bolivia, Myanmar, China, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Haiti, Honduras, India, Jamaica, Laos, Mexic, Nicaragua, Pakistan, Panama și Peru. [...]
Un nou val de plecări din Rusia, alimentat de teama unei mobilizări, începe să pună presiune pe țările vecine și pe rețelele de sprijin pentru emigranți, pe fondul unor semnale că autoritățile pot înăspri rapid regulile de ieșire din țară, potrivit Antena 3 . În paralel cu alegerile pentru Duma de Stat (vineri–duminică), solicitările urgente de asistență pentru emigrare și relocare au crescut puternic, iar căutările online pentru „cum să pleci” au atins maximele din 2023 încoace. Mișcarea este legată de suspiciunile – formulate de critici ai Kremlinului și de mai multe guverne occidentale – că Moscova ar putea anunța o nouă mobilizare după încheierea alegerilor, pentru a evita un cost electoral imediat. Vladimir Putin a respins public zvonurile, numindu-le „o prostie totală”. Semnale operaționale: restricții automate la ieșirea din țară Un element cu impact direct pentru cei vizați este extinderea mecanismelor administrative care pot bloca plecarea. În material se arată că a fost introdus un registru electronic al ordinelor de recrutare, iar interdicția de a părăsi Rusia ar intra automat în vigoare odată cu emiterea unei convocări. În plus, sunt menționate notificări de mobilizare trimise „zeci de mii” de persoane, cu pașii de urmat dacă sunt chemate sub arme. Antena 3 relatează și un caz din Krasnodar, unde un bărbat de 24 de ani din regiunea Rostov ar fi fost reținut la controlul pașapoartelor și ar fi primit o notificare care îi interzicea să părăsească țara, descris ca primul astfel de caz raportat la acel punct de trecere. Cererea de relocare și „barometrul” căutărilor online Potrivit organizațiilor care ajută rușii să se mute în străinătate, numărul solicitărilor zilnice de asistență pentru relocare a crescut de la aproximativ 70 la 120 din luna iulie. În același timp, căutările pe Yandex și Google pentru expresiile „cum să pleci” și „mobilizare” au atins, în această vară și în primele zece zile din septembrie, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, conform unei analize realizate de presa rusă independentă. Jan Slovitsky, activist pentru drepturile omului și coordonator al proiectului anti-război Ark , a pus valul de plecări pe seama lecțiilor din 2022 și a descris o stare de panică amplificată din iulie, inclusiv pe fondul temerilor legate de mobilizare și de accesul la internet. Unde pleacă și cât de mare este valul Destinațiile principale sunt țări unde rușii pot călători fără viză, precum Armenia, Georgia și Kazahstan. Erevanul a transmis în ultimele zile că este pregătit să sprijine rușii care sosesc. Dimensiunea exactă a valului actual nu este cunoscută, însă este descris ca probabil mai redus decât exodul din 2022, când între 600.000 și 700.000 de persoane au părăsit Rusia în câteva săptămâni după anunțarea mobilizării parțiale, potrivit estimărilor independente citate. Materialul mai notează că mobilizarea parțială din 2022 nu a fost anulată oficial, iar cei chemați atunci sub arme nu au fost demobilizați. În plan politic, alegerile pentru Duma de Stat (18–20 septembrie) includ doar partide care susțin războiul din Ucraina, iar partidului Iabloko – care cerea încetarea imediată a focului și negocieri de pace – i-a fost interzis să participe, printr-o decizie a Curții Supreme din august. [...]
Vladimir Putin a transmis că Rusia vrea să reia cooperarea cu vecinii europeni , o poziționare cu potențial impact asupra climatului de risc din regiune, urmărită atent de piețele de energie, transport și asigurări. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a Comisiei pentru industria militară , potrivit news.ro , care citează agenția TASS. „Suntem pregătiţi să cooperăm şi să restabilim relaţiile cu vecinii noştri europeni”, a declarat şeful statului rus. Mesajul vine într-un context în care relațiile dintre Rusia și statele europene au rămas puternic tensionate, iar orice semnal privind o posibilă detensionare este relevant pentru companii și investitori prin prisma riscurilor geopolitice care se reflectă în costuri (de la energie și logistică până la finanțare și asigurări). În același material este amintit că Rusia se învecinează cu mai multe state europene, între care Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus și Ucraina. News.ro nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru o eventuală relansare a relațiilor. [...]
